Андрей Мардарь / NewsMaker

Alegerile locale din 19 mai: patru partide – sancționate de CEC 

Patru partide din Republica Moldova nu ar fi respectat prevederile legale cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale din 19 mai curent. Acestea au fost sancționate, de Comisia Electorală Centrală (CEC), sub formă de avertisment. 

Comisia Electorală Centrală a raportat că „a luat act, în ședința de astăzi, de datele din rapoartele privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale noi și parțiale din 19 mai 2024, la situația din 3 mai 2024, prezentate de concurenții electorali”.

În context, CEC a aplicat sancțiune sub formă de avertisment concurenților electorali: Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Politic „ŞANSĂ, Partidul Politic Partidul pentru Viitorul Moldovei și Partidul Politic Partidul „RENAŞTERE”, pentru neglijarea obligației de a respecta prevederile Codului electoral în ceea ce privește informarea și prezentarea în termenul stabilit a informațiilor și rapoartelor privind gestiunea financiară”, se arată într-o declarație a Comisiei.

Comisia a precizat că „va informa Banca Națională a Moldovei și a atenționat instituția bancară în care își are deschis contul cu mențiunea „Fond electoral” un concurent electoral despre neprezentarea de către bancă în termenul stabilit a rulajului mijloacelor bănești și soldul pe contul bancar special”.

Menționăm, pe 19 mai, în 9 localități din Moldova au loc alegeri locale noi și parțiale pentru funcția de primar și de consilier în consiliul local. Potrivit CEC, până la ora 15:00, la vot s-au prezentat în total 2 839 de alegători, ceea ce reprezintă 26,3% din numărul celor incluși pe listele electorale. Alegerile sunt considerate valabile dacă la ele au participat cel puțin 1/4 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. „Astfel, din cele 9 localități unde astăzi au loc alegeri, în 6 se înregistrează o participare mai mare de 25% din numărul alegătorilor așteptați la vot, ceea ce ne permite să anunțăm că alegerile în aceste localități pot fi declarate valabile”, a precizat CEC.

***

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de fugarul Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor. Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu. Ulterior, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.

Partidul „Renaștere – Возрождение” a fost creat în toamna anului 2012. Atunci mișcarea politică și-a declarat oficial cursul ca fiind unul pro-Rusia. Formațiunea a devenit o perioadă „inactivă”, după decesul liderului acestuia, fostul deputat Vadim Mișin. Mișcarea a revenit, însă, în opinia publică, în special, odată cu organizarea de către politicianul fugar, Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”, a protestelor anti-guvernamentale. De la începutul anului 2023, mai mulți deputați, dar și membri din teritoriu ai Partidului Socialiștilor din Moldova au părăsit formațiunea în favoarea „Renașterii”. Între ei se numără Vasile Bolea, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Alexandr Suhodolskii.

Ce ține de Partidul Politic „Viitorul Moldovei”, acesta a fost redenumit din Partidul „Bugeacul Nostru” și a fost prezentat oficial 2 aprilie 2024. Partidul este condus de fostul premier al țării în perioada comunistă Vasile Tarlev. Detalii AICI.

Precizăm, CEC a anunțat în martie 2024 că peste 60 de partide politice din Moldova au dreptul să participe la alegerile locale noi și parțiale, stabilite pentru data de 19 mai. Printre ele se regăsește și Partidul „Șansă”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, care a fost eliminat din cursa electorală cu câteva zile înainte de alegerile locale generale din noiembrie 2023. Detalii AICI. Mai menționăm că pe 15 mai curent, Ministerul Justiției a cerut, în judecată, ca activitatea Partidului Politic „Şansă”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, să fie limitată pentru un termen de 6 luni. Instituția a motivat că a fost sesizată de CEC care ar fi constatat că partidul „nu s-a conformat cerințelor Comisiei și nu a prezentat date complete” în cadrul unui „control complex”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: