Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Centrul Ipotecar maib aniversează 4 ani de activitate: pentru mii de familii casă a devenit „acasă”

Centrul Ipotecar maib marchează patru ani de activitate dedicată îndeplinirii visurilor celor care își doresc o locuință proprie. Lansat oficial pe 5 iulie 2021, Centrul Ipotecar maib a devenit rapid un pilon important în domeniul finanțării locuințelor, aducând bucurie și stabilitate pentru mii de familii din întreaga țară și din diasporă.

De la un început curajos la un partener de încredere pentru mii de familii

Activitatea Centrului Ipotecar maib a început cu o echipă restrânsă – cinci oameni entuziaști și dedicați, care au pus bazele unui proiect inovator pentru piața locală. În doar patru ani, echipa a crescut la opt specialiști care, prin profesionalism și implicare, oferă lunar suport și consultanță personalizată pentru peste 100 de familii.

Daniela Rotaru, Managerul Centrului Ipotecar maib, a declarat: 

„Startul nu a fost unul ușor, dar am demonstrat că atunci când clientul este în centrul atenției, succesul este garantat. Suntem mândri de drumul parcurs și de încrederea pe care ne-au acordat-o atâtea familii”.

Rezultate care contează: 3000 de locuințe finanțate

În acești patru ani, Centrul Ipotecar maib a contribuit la achiziția a 3000 de locuințe, dintre care 475 doar în primele șase luni ale anului 2025. De la primele 30 – 40 de credite ipotecare lunare în 2021, astăzi centrul susține cu succes aproape 100 de familii în fiecare lună, ajutându-le să-și transforme visul de a avea o casă în realitate.

Anul 2024 a reprezentat un punct de referință în activitate, cu peste 1,2 miliarde de lei acordați în credite ipotecare pentru clienții din țară și din diasporă.

Anișoara Cîrlan, Product Owner Credite Imobiliare la maib, a menționat:

 „Centrul Ipotecar maib a devenit un spațiu unde clienții primesc nu doar o ofertă financiară, ci mai ales susținere, ghidare și siguranță. Ne propunem să continuăm să inovăm și să punem clientul în centrul tuturor inițiativelor noastre” .

Un partener de încredere, o echipă dedicată

Centrul Ipotecar maib a fost și rămâne un model de eficiență și profesionalism în testarea și implementarea noilor produse și servicii ipotecare pentru întreaga rețea maib. În plus, s-au dezvoltat și consolidat sute de parteneriate de succes cu agenți și agenții imobiliare, contribuind astfel la dezvoltarea pieței imobiliare din Republica Moldova. 

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova și un lider incontestabil în segmentul creditelor ipotecare. Cu o abordare orientată spre client, maib investește constant în soluții digitale, produse accesibile și servicii personalizate care să răspundă nevoilor reale ale clienților din țară și din diasporă.

Andrei Mardari / NewsMaker

Persoanele care vor insulta și amenința jurnaliștii riscă amenzi și închisoare de până la 6 ani. PAS propune modificarea legii

Persoanele care vor ultragia sau intimida jurnaliștii vor fi trași la răspundere penală sau contravențională. Propunerile se regăsesc în amendamentele înregistrare de către deputații PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei și Igor Chiriac.

Amendamentele propun modificarea articolului din Codul penal care vizează împiedicarea intenționată a activității mass-media sau a jurnalistului. Dacă acest lucru se va întâmpla prin intimidare, prin aplicarea violenței fizice sau cu amenințarea aplicării ei, va fi însoțit de deteriorarea, distrugerea sau deposedarea de materiale sau de echipament, sau prin intermediul unui sistem informatic, pedeapsa propusă este amendă de până la 42 500 de lei sau până la 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani. Pedeapsa va fi mai dură dacă această acțiune va fi săvârșită de două sau mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu sau în timpul desfășurării unei întruniri, precum și cu scopul de a afla sursa jurnalistului. De asemenea, dacă jurnalistul a fost împiedicat să își desfășoare activitatea prin amenințare cu moartea sau fiindu-i provocată vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății, pedeapsa propusă este de închisoare de la 3 la 6 ani, cu amendă de până la 75 000 de lei și cu privarea de a ocupa anumite funcții de până la 5 ani.

Totodată, Codul contravențional va fi completat cu un articol nou care se referă la imixtiunea în activitatea mass-mediei. Astfel, imixtiunea nejustificată în activitatea jurnalistului cu scopul de a împiedica ori de a restrânge exercitarea liberă a activității, dacă fapta nu constituie infracțiune, se va sancționa cu amendă de la 1 500 până la 3 000 de lei.

Amendamentele au fost înregistrate la un proiect de lege care conține mai multe măsuri de protecție a femeilor împotriva violenței și hărțuirii. Raportul pentru lectura a doua a acestei inițiative legislative a fost aprobat de membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, iar documentul urmează a fi examinat în ședință plenară.   

FOTO Atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului: 2 morți, printre care o polițistă, și peste 15 răniți

Autoritățile din Ucraina au anunțat că, noaptea trecută, Kievul a fost atacat de armata rusă cu rachete și drone. Două persoane au murit, printre care o polițistă în vârstă de 22 de ani. Alte 16 persoane au fost rănite. Potrivit autorităților ucrainene, în capitală a fost distrusă aproape complet ambulatoria unui centru de asistență medicală, au izbucnit incendii într-un bloc de locuințe, în garaje și la o benzinărie, a luat foc un camion și mai multe automobile, iar un cămin studențesc a fost, de asemenea, afectat.

„În prezent, numărul răniților în capitală în urma atacului masiv al inamicului a ajuns la 16”, a comunicat primarul Kievului, Vitalii Kliciko, în jurul orei 8 dimineața. Zece dintre cele 16 persoane au fost spitalizate, iar celelalte au primit ajutor la fața locului.

Potrivit lui Kliciko, într-un sector din Kiev a fost distrusă aproape complet ambulatoria unui centru de asistență medicală primară. Într-un alt sector, în urma căderii resturilor de dronă, a izbucnit un incendiu la ultimul etaj al unui bloc de locuit. În altă zonă a orașului, au izbucnit incendii în garaje și la o benzinărie. Tot în Kiev, în urma căderii resturilor de dronă, a luat foc un camion. Kliciko a raportat despre atacul rusesc asupra capitalei și a îndemnat locuitorii să caute adăposturi în jurul orei 2.

„Din păcate, avem doi morți. Acești oameni au fost uciși de ruși. Este o pierdere cumplită”, a comunicat șeful administrației militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko. Înainte de aceasta, Tkacenko a raportat că la Kiev ard clădiri de locuit, automobile, depozite, birouri și construcții nelocuibile.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a declarat că armata rusă a atacat Kievul cu rachete și drone. Au fost avariate clădiri de locuit, cămine studențești, service-uri auto, un complex de garaje, mijloace de transport, spații comerciale și linii de tramvai. Potrivit ministerului, într-un sector al Kievului, resturile au lovit un cămin studențesc, unde au murit două femei – o localnică în vârstă de 68 de ani și o polițistă de 22 de ani.

Telegram/ Реальний Київ
Telegram/Національна поліція України
Ігор Клименко/МВС
Telegram/Національна поліція України
Telegram/Національна поліція України
Tudor Mardei / NewsMaker

NM Espresso: UE și-a închis ușile pentru Ceban, Trump îi scrie Maiei Sandu despre taxe vamale, iar Șor se amuză de la Moscova

Ministerul Afacerilor Externe al României a confirmat că primarul Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România și în întreaga zonă Schengen. Instituția a precizat că decizia a fost luată «din considerente de securitate națională».

Primii care au reacționat au fost reprezentanții Blocului «Alternativa», din care face parte și partidul lui Ceban, Mișcarea Alternativă Națională. Potrivit acestora, interdicția a fost inițiată de autoritățile moldovene și ar demonstra că Ceban este «principalul inamic» al guvernării, care pregătește «represiuni» împotriva lui și a echipei sale.

Reacția lui Ceban nu a întârziat: el a înregistrat un mesaj video în care a spus că «nu va fi pus în genunchi» și a acuzat-o pe Președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate de utilizarea instituțiilor statului pentru a-i limita activitatea. Administrația prezidențială și PAS nu au comentat, deocamdată, acuzațiile.

Cum și de ce i-a fost interzisă intrarea lui Ceban? Se aplică această interdicție pentru toate țările UE? Cum poate afecta acest fapt alegerile și de ce ar putea, paradoxal, să-l avantajeze această situație pe Ceban? NewsMaker a analizat aceste întrebări în materialul «Ceban nu mai are cale spre Vest. Este el acum liderul opoziției anti-PAS?»

Ministerul român de Externe a mai precizat că interdicția vizează încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. NM a solicitat clarificări, dar instituția a refuzat să confirme sau să infirme că ar fi vorba despre fostul premier Vasile Tarlev și fosta jurnalistă Natalia Morari, implicată activ în politică în ultimii ani. Tarlev nu a comentat situația până în prezent, iar Morari a scris pe rețelele socialecă «nu a primit nicio notificare oficială». Însă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, susține că toți cei implicați, inclusiv Ceban, au fost notificați oficial.

Apropo, Vodă consideră că evenimentul zilei nu este acesta, ci faptul că Energocom a achiziționat deja aproape jumătate din volumul de gaze necesar pentru sezonul de încălzire 2025–2026 — circa 3,75 milioane MWh, adică aproximativ 352,5 milioane metri cubi. Detaliile contractelor (prețuri, parteneri și volume) rămân confidențiale «în conformitate cu practica internațională și cu condițiile contractuale» și vor fi dezvăluite doar după încheierea livrărilor.


Știri din comerțul internațional

Donald Trump i-a transmis Maiei Sandu o scrisoare oficială privind introducerea, începând cu 1 august, a unei taxe vamale de 25% pentru toate produsele moldovenești exportate în SUA. În scrisoare se menționează și faptul că, dacă Chișinăul va decide măsuri de răspuns, vor fi impuse taxe suplimentare.

Pe platforma Truth Social, Trump a scris că taxele vamale pentru mărfurile din Algeria, Irak și Libia vor fi de 30%, iar pentru cele din Moldova, Brunei și Filipine — de 25%. «Aceste taxe pot fi modificate — majorate sau micșorate — în funcție de relațiile noastre», a adăugat el.

Ministra Economiei, Doina Nistor, a comentat pe Facebook scrisoarea lui Trump, menționând că, începând cu 1 august, SUA vor aplica o taxă vamală de 25% pentru produsele moldovenești, ceea ce este mai puțin decât taxa de 31% propusă acum trei luni. Potrivit ei, decizia a fost luată în condițiile dificile ale comerțului mondial.


Alte scumpiri

în unele raioane ale Moldovei apa va deveni mai scumpă cu peste 10 lei. ANRE a aprobat noile tarife pentru localitățile Basarabeasca, Vulcănești, Sîngerei, Criuleni și Cantemir. Detalii aici.


Despre bani

Deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian, a declarat într-o emisiune TV că salariul mediu în Chișinău ar fi de circa 1000 de euro. Mai mulți experți au pus sub semnul întrebării veridicitatea acestei cifre. Situația reală a fost analizată de jurnalistul NewsMaker, Nicolae Paholinițchi.


Alegerile se apropie

CEC Moldova a obligat partidele să prezinte date despre conducere. În caz contrar nu vor fi admise la alegerile parlamentare. Această solicitare a stârnit îngrijorare în rândul partidului ALDE, condus de fosta deputată Arina Spătaru: potrivit ei, partidul nu are cvorum pentru aprobarea noii componențe a Consiliului Național Politic.

În afara cursei electorale ar putea rămâne și Blocul lui Ilan Șor. Autoritățile au condamnat congresul organizat de politicianul fugar la Moscova și au avertizat că toți cei care «pregătesc o conspirație împotriva statului și poporului Republicii Moldova» vor fi trași la răspundere. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a calificat evenimentul drept «un act de trădare de țară». În replică, Șor a declarat că este «ridicol» și că Moldova poate «trăi și prospera într-o uniune cu Rusia, fără a-și pierde suveranitatea».


Pe scurt:


Agenda zilei, 9 iulie:

  • 09:00 — ședința Consiliului Superior al Procurorilor
  • 11:00 — ședință plenară a Parlamentului
  • 12:00 — Ministerul Educației va transmite 10 microbuze școlare noi în Piața Marii Adunări Naționale
  • 15:00 — ședință a Comisiei Electorale Centrale
Maia Sandu

Maia Sandu, întrevedere cu președintele Italiei: „Am găsit un susținător ferm al moldovenilor”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit la Roma cu președintele Italiei, Sergio Mattarella. Cei doi oficiali au discutat despre aprofundarea relațiilor bilaterale dintre Moldova și Italia, precum și despre comunitatea de moldoveni stabiliți în Italia. „Am găsit în președintele Mattarella un susținător ferm al moldovenilor”, a declarat Maia Sandu în urma întrevederii. Potrivit instituției prezidențiale, discuțiile au vizat și acordul privind conversia permiselor de conducere, semnat pe 9 iulie într-o nouă redacție. Acesta va intra în vigoare după ce ambele părți vor finaliza procedurile legale necesare pentru validarea sa.

Întrevederea a avut loc la Palatul Quirinale din Roma, reședința oficială a președintelui Italiei

Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, Maia Sandu și Sergio Mattarella au discutat despre aprofundarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Italia, cooperarea economică, sprijinul oferit de Italia pentru parcursul european al țării noastre, precum și despre comunitatea numeroasă de cetățeni moldoveni stabiliți în Italia.

„Când am efectuat prima vizită oficială în Italia în 2021, mi-am dorit ca relațiile oficiale dintre statele noastre să reflecte apropierea dintre oamenii noștri, construită în ani de muncă în comun și prietenie. Am găsit în președintele Mattarella un susținător ferm al moldovenilor, al Moldovei și al drumului nostru european. Iar Italia ne-a arătat că are încredere în viitorul nostru și ne-a oferit sprijin consistent. Din 2021 până acum, Italia a alocat 90 de milioane de euro pentru dezvoltarea Moldovei și ajutor în momente grele — inclusiv pentru reducerea facturilor la energie și instalarea contoarelor inteligente în zeci de mii de gospodării”, se arată într-un mesaj al Maiei Sandu, publicat pe Facebook.

Instituția prezidențială a adăugat că „interlocutorii au salutat aprobarea acordului bilateral privind protecția socială, promulgat de președintele Mattarella la 1 iulie, precum și semnarea acordului referitor la conversia permiselor de conducere”.

„Astăzi, ne bucurăm de două realizări importante pentru moldovenii din Italia. Acordul privind protecția socială, care garantează că moldovenii care au muncit în Italia vor primi pensie pentru anii lucrați acolo, fie că aleg să rămână în Italia, fie că se întorc în Moldova, a fost promulgat de președintele Mattarella. Acordul privind conversia permiselor de conducere a fost semnat azi în noua redacție. Acesta permite ca toate permisele de conducere moldovenești, inclusiv cele care vor fi emise în viitor, să poată fi recunoscute și schimbate în Italia, ceea ce va exclude probleme întâmpinate în ultimii ani de conaționalii noștri în Italia”, a comunicat Maia Sandu în seara zilei de 9 iulie.

În contextul acordului privind conversia permiselor de conducere, Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău a anunțat, pe 9 iulie, că documentul a fost semnat în Italia, din partea Republicii Moldova, de către ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Acordul va intra în vigoare după ce ambele părți vor finaliza procedurile legale necesare pentru validarea sa.

Maia Sandu
Maia Sandu

Italia găzduiește cea mai mare comunitate de moldoveni din diaspora. Potrivit datelor Ministerului de Externe de la Chișinău, în 2021, în Italia se aflau între 250 și 300 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, urmați de Franța – cu 100–160 de mii de persoane, și Germania – cu aproximativ 100 de mii.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: