parlament.md

Cauzele de corupție ar putea fi examinate de o instanță specializată. Proiectul Maiei Sandu, votat în prima lectură 

Cauzele de corupție din Republica Moldova ar putea fi examinate de către o instanță de judecată specializată. Parlamentul a votat, pe 30 noiembrie – în prima lectură, proiectul de instituire a sistemului judecătoresc. Proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative a fost elaborat de președinta Republicii Moldova Maia Sandu.

Potrivit proiectului, sistemul judecătoresc anticorupție va include trei componente: Judecătoria Anticorupție, Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție.

Judecătoria Anticorupție va examina ca instanță de fond toate cauzele penale de corupție sau conexe, precum și legalitatea actelor emise de Autoritatea Națională de Integritate în cazul constatării diferențelor substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile și averea dobândită și cererile de confiscare a averii nejustificate în folosul statului.

Propunerea este ca la Judecătoria Anticorupție să activeze 15 judecători.

Proiectul de lege mai prevede crearea, în cadrul Curții de Apel Chișinău, a Colegiului anticorupție, care va judeca apelurile și recursurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Judecătoria Anticorupție. La Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău vor fi 6 judecători.

Judecătorii Anticorupție și ai Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău vor fi selectați prin concurs public, organizat în două etape – preselecția candidaților de către o comisie instituită ad-hoc de Consiliul Superior al Magistraturii și selecția candidaților de către CSM din rândul candidaților eligibili. Comisia de preselecție instituită ad-hoc de CSM va fi formată din șase membri – trei experți internaționali propuși de partenerii de dezvoltare și trei reprezentanți ai societății civile, numiți de CSM. După ce va desemna câștigătorii concursului public, CSM va înainta președintelui Republicii Moldova propunerea de numire sau de transfer în funcție a judecătorilor. Aceștia vor putea fi numiți sau transferați pe un termen de 6 ani.

De asemenea, proiectul de lege conține criteriile de selecție a judecătorilor care vor activa în cadrul Judecătoriei Anticorupție și în cadrul Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău. Nu vor putea fi numite în această funcție persoanele care, în ultimii 7 ani, au activat în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Potrivit documentului, candidații la funcția de judecător al Judecătoriei Anticorupție vor trebui să întrunească mai multe condiții cumulative:

– să aibă cel puțin cinci ani efectiv lucrați în calitate de judecător în Republica Moldova sau în străinătate sau să aibă o experiență de cel puțin zece ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin cinci ani în funcția de procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală;

– în privința acestora să nu existe suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, ale celor conexe sau ale faptelor coruptibile în contextul Legii integrității;

– să corespundă criteriilor de integritate financiară sau etică.

La funcția de judecător al Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău va putea candida persoana care are cel puțin șase ani lucrați în calitate de judecător în Republica Moldova sau în străinătate, sau are o experiență de cel puțin 12 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin șase ani în funcția de procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală. De asemenea, candidatul trebuie să aibă o reputație ireproșabilă.

După adoptare, proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, cu excepția prevederilor care se referă la competențele Judecătoriei Anticorupție și ale Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău. Acestea vor intra în vigoare după ce cele două instituții își vor începe activitatea. Pentru asta, președinta Republicii Moldova va numi, la propunerea CSM, cel puțin cinci judecători la Judecătoria Anticorupție și cel puțin patru judecători la Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău.

Inițiativa legislativă urmează a fi examinată de Parlament și în lectura a doua.

***

Pe 17 martie 2023, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a solicitat Parlamentului și Guvernului să creeze o „Curte Anticorupție”. Potrivit șefei statului „corupția la nivel înalt este cel mai mare pericol la adresa Moldovei”.

Ulterior, pe 13 iunie, administrația prezidențială a anunțat că în Republica Moldova va apărea o nouă instanță de judecată, care se va ocupa de cazurile de corupție: Tribunalul Anticorupție. Reprezentanții Președinției menționau că proiectul era în stadiul de concept și că sunt deschiși pentru comentarii și dezbateri.

În iulie 2023, inițiativa Maiei Sandu privind crearea unei noi instanțe de judecată, care se va ocupa de cazurile de corupție, a fost trimisă în Parlament. Președinta a renunțat la denumirea „Tribunalul Anticorupție”. În noul proiect se menționa că instanța se va numi „Judecătoria Anticorupție”.

În august, Uniunea Avocaților a declarat că nu susține instituirea unui tribunal specializat anticorupție. Potrivit Uniunii, în contextul lipsei expunerii argumentelor analitice din nota informativă, instituirea tribunalului riscă să rămână o inițiativă eșuată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din PAS

Deputata neafiliată Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Aceasta consideră că hotărârea a fost aprobată ilegal. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 13 iunie a podcastului „Subiect incomod”.

Olesea Stamate a declarat că decizia Biroului Politic Național al PAS privind excluderea sa din partid a fost aprobată „într-un mod prin care se încalcă flagrant” prevederile Statutului Partidului Acțiune și Solidaritate. Deputata a menționat că a contestat în instanță hotărârea.

Am depus cererea, încă nu am primit notificarea că ar fi fost pusă pe rol. Fiindcă inițial am cerut anumite clarificări din partea partidului, răspuns la mai multe întrebări. De exemplu, cum a fost anunțată ședința Biroului Politic Național, deoarece în cadrul acestei structuri poate fi luată decizia cu privire la excluderea unui membru a Biroului Politic Național. Or, aceștia nu au fost anunțați. A fost convocată o ședință a fracțiunii la Președinție. Ședința Biroului Politic Național nu a fost nici anunțată, nici convocată. Mai multe decât atât, în cazul excluderii unui membru al Biroului Politic Național există o anumită procedură prevăzută de Statut: trebuie să fie convocată neapărat Comisia de integritate. Comisia de integritate nu a fost convocată. Cel puțin mie nu mi s-a comunicat și eu n-am putut să vin în fața Comisiei de integritate să-mi expun poziția. Astea sunt doar așa, câteva, la suprafață. Ele sunt mai multe. Și aceste întrebări le-am adresat conducerii partidului. Am așteptat termenul legal să primesc răspuns și am adresat o cerere de chemare în judecată”, a spus deputata.

Amintim că, pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că Olesea Stamate a fost exclusă din formațiune și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. Decizia formațiunii de guvernământ a venit în contextul scandalului referitor la eliberarea mai multor condamnați pe viață. PAS susține că Stamate, pe vremea când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care, într-un final, ar fi permis eliberarea deținuților.

Olesea Stamate și-a anunțat pe 16 aprilie retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Parlamentara spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.

Olesea Stamate a propus crearea unei comisii de anchetă care să investigheze Legea amnistiei și amendamentele acesteia. Pe 29 mai, Parlamentul a respins proiectul privind crearea comisiei de anchetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: