Nokta.md

Cenzură la televiziunea publică din Găgăuzia? Un deputat local spune că critica sa la adresa lui Șor a fost exclusă dintr-o emisiune

Alexandr Tarnavskii, deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, a declarat pe 24 martie că din ediția de săptămâna trecută a emisiunii „Обсуждаем вместе” de la postul public de televiziune al autonomiei, GRT, la care a participat, a fost exclus un fragment în care l-a criticat pe oligarhul fugar Ilan Șor. Oficialul a catalogat cazul drept „cenzură”.

Alexandr Tarnavskii a declarat că, alături de alți invitați, a participat pe 21 martie la emisiunea „Обсуждаем вместе” de la GRT. Aceasta a fost preînregistrată.

Tema de discuție a fost inițiativa lui Alexandr Tarnavskii și a colegului său, deputatul, Mihail Jelezoglo, privind exprimarea votului de neîncredere față de Comitetul Executiv al Găgăuziei.

Nu voi comenta discuția în sine – las spectatorii și cititorii să tragă propriile concluzii. Am respectat invitația, am participat la emisiune și le mulțumesc jurnaliștilor postului public pentru oportunitatea de a-mi exprima poziția. Însă, după difuzarea emisiunii, m-a surprins faptul că durata acesteia a fost de doar 56 de minute, deși înregistrarea a durat semnificativ mult mai mult – peste o oră. Din păcate, s-a întâmplat ceva neprevăzut: o parte din intervențiile din emisiune au fost tăiate”, a menționat Tarnavskii.

Deputatul a menționat că, la finalul emisiunii, fiecărui invitat i s-a acordat un minut pentru cuvântul de încheiere. Potrivit oficialului, o partea din alocuțiunea sa a fost eliminată.

În fragmentul exclus am spus: „Ilan Șor nu este un mecenat și nici un investitor. Banii pe care îi investește în Găgăuzia au un caracter exclusiv interesat și urmăresc scopuri electorale. Până la alegerile pentru funcția de bașcan, nu a investit nici un leu în Găgăuzia și nu va investi nici după ce va înceta să dețină acest post. În final, Găgăuzia va rămâne fără investiții, fără dezvoltare și respect”. Se pare că chiar și o critică atât de moderată la adresa lui Ilan Șor nu trebuie să fie auzită la televiziunea publică.

Cenzura impusă la GRT îndepărtează televiziunea și radioul public de oameni, subminează încrederea în această instituție a poporului și pune sub semnul întrebării independența sa”, a adăugat el.

Amintim că, pe 21 martie, Consiliul Audiovizualului a aplicat postului public de televiziune din Găgăuzia amenzi maxime în valoare de 85 000 de lei „pentru informare cu rea credință, lipsa echilibrului și pluralismului”. Sancțiunile au fost aplicate după ce un control a arătat că în cadrul programelor de la GRT au fost promovate anumite figuri politice, inclusiv Ilan Șor, și a fost răspândită dezinformare. Nereguli au fost depistat și în cadrul emisiunii „Обсуждаем вместе”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

„Eu sunt om, nu o mașină de votat”. Rectorul UTM explică plecarea din Parlament

Munca de deputat s-a dovedit a fi mult mai complexă. Totodată, ești responsabil pentru fiecare vot. Astfel a comentat rectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Viorel Bostan, plecarea sa din Legislativ, după ce a fost ales deputat pe listele PAS la alegerile parlamentare de anul trecut. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei noi ediții a proiectului „Есть вопросы” cu Nicolai Paholinițchi.

„Știți, este ca și cum ai fi admis la o facultate și ai înțelege că nu este pentru tine. Când începi să te gândești: „Oare am făcut pasul corect? Vreau să mă ocup cu asta în următorii 5 ani?”. (…) Munca de deputat o simplificam cumva în viziunea mea, dar ea s-a dovedit a fi mult mai complexă: înseamnă elaborarea legilor, cercetare și analiză. Ești responsabil pentru fiecare vot. Eu sunt om, nu o mașină de votat, ca să ridic mâna doar pentru că au spus colegii că așa trebuie sau că așa a decis conducerea partidului”, a declarat Bostan.

Potrivit rectorului UTM, înainte de a lua decizia să candideze, a avut câteva întrevederi cu președinta Maia Sandu. „Am făcut un schimb de opinii despre situația politică. Atunci am avut un numitor comun – viitorul Republicii Moldova, care este extrem de important în ceea ce privește integrarea europeană. Ea m-a întrebat cu ce pot ajuta de fapt, iar eu am adresat aceeași întrebare. În sensul de a lucra cu opinia publică, pentru a demonstra că alegerile sunt importante. Ea nu mi-a propus direct să candidez pe listele PAS”, a spus rectorul UTM. Bostan a precizat că nu a înaintat nicio condiție. Ulterior, a avut loc o întâlnire cu președintele PAS, Igor Grosu, în cadrul căreia și-a exprimat acordul pentru examinarea candidaturii sale.

Interviul integral cu Viorel Bostan poate fi urmărit pe canalele oficiale NewsMaker pe 12 mai, de la ora 17:45.

***

Despre decizia lui Viorel Bostan de a renunța la mandatul de deputat a anunțat liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie 2025. Atunci, a fost anunțată o astfel de decizie în privința a cinci persoane. Grosu a menționat că acestea au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte și că decizia a fost luată la ședința fracțiunii, în contextul în care era ultima săptămână în care deputații trebuiau să decidă dacă rămân în Parlament sau revin la funcțiile pe care le-au deținut până la validarea mandatelor.

Viorel Bostan a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Pe 23 aprilie 2026, Viorel Bostan a fost reales rector al UTM pentru al treilea mandat consecutiv. Bostan conduce Universitatea Tehnică a Moldovei din 2015. Înaintea sa, instituția a fost condusă timp de peste două decenii de tatăl său, Ion Bostan (1992–2015).

Amintim că, la sfârșitul anului 2025, după alegerile parlamentare, au fost adoptate modificări la Codul Educației care vizează conducerea universităților și durata mandatelor rectorilor și decanilor. Conform noilor prevederi, un rector poate deține cel mult două mandate consecutive a câte cinci ani. Totuși, legea introduce o excepție: în cazul reorganizării unei universități prin absorbția altei instituții, este permis un al treilea mandat consecutiv. De asemenea, mandatul încetează automat la vârsta de 65 de ani. Modificările au fost criticate de opoziție, care a acuzat guvernarea că ar fi modificat legislația „cu dedicație” pentru Viorel Bostan, în contextul în care UTM urma să absoarbă Universitatea de Stat „B.P. Hașdeu” din Cahul, ceea ce i-a permis să candideze pentru un nou mandat. Ministerul Educației, Dan Perciun, a respins aceste acuzații.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: