kavkazweb.biz

Credit pentru un tomograf, dar lucrau în construcții. PCCOCS trimite în judecată un dosar privind frauda bancară

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) anunță finalizarea urmăririi penale și expedierea în instanța de judecată a dosarului penal în privința a cinci persoane acuzate de prejudicierea statului cu circa 19,4 milioane lei, în 2010.

Motivul invocat în cererea de creditare a companiei specializate în vânzarea materialelor de construcție – cumpărarea unui tomograf

Cei cinci inculpați au fost implicați în gestionarea activității și finanțelor unei companii specializate în comercializarea materialelor de construcție, în special piatră și nisip. Aceștia, în anul 2010, sub pretextul contractării de la Banca de Economii a unui credit în sumă de un milion două sute mii euro, au prezentat un plan de afaceri fals. Potrivit planului de afaceri, inculpații au indicat ca scop al contractării acelui credit – cumpărarea unui tomograf, utilaj medical a cărui folosire nu era necesară în segmentul de activitate al companiei și care, pe piață, era comercializat la prețul de circa trei sute mii euro. Pentru același utilaj, în acea perioadă, aceștia au solicitat drept credit suma de un milion două sute mii euro.

Mijloacele financiare obținute prin înșelăciune au fost folosite în interesele personale ale inculpaților

După ce solicitarea de acordare a creditului a fost satisfăcută de bancă, compania a transferat suma solicitată în afara țării pentru ca să creeze impresia că banii sunt folosiți în scopul declarat de cumpărare a tomografului. Ulterior, inculpații au cerut returnarea banilor în conturile bancare din Moldova și i-au folosit în propriile scopuri.  Prin urmare, în baza acestor fapte de escrocherie și spălare de bani, inculpații și-au adus contribuția la devalizarea activelor statului în Banca de Economii, bancă în care în anul 2010 statul deținea peste 56% din acțiuni.

În cadrul acțiunilor de urmărire penală, procurorii PCCOCS au dispus aplicarea sechestrelor pe bunurile ce aparțin inculpaților, în valoare de peste 19 milioane lei, pentru asigurarea restituirii prejudiciului cauzat statului prin faptele ilegale ale acestora.

Printre inculpați sunt și persoane care dirijau „din umbră” activitatea companiei

Cei cinci inculpați sunt atât persoane care administrau direct compania vizată, precum și persoane care o administrau „din umbră.” Doi dintre inculpații care gestionau de facto compania, anterior, în baza demersurilor procurorilor,  au fost plasați în arest preventiv. Ulterior, însă, aceștia au fost eliberați și li s-a aplicat o altă măsură mai blândă, iar recursul procurorilor a fost respins. Actualmente, în privința unei persoane este aplicat arestul la domiciliu, în privința alteia – control judiciar, iar pentru alți trei inculpați – obligația de nepărăsire a localității.

Debutul investigării cazului a avut loc în 2017, prin instrumentarea dosarului de Procuratura Anticorupție, fiind lăsat în nelucrare timp de aproximativ trei ani. Ulterior, în aprilie 2020, investigațiile au fost accelerate, iar în octombrie 2020, figuranților le-a fost atribuit statutul de învinuiți. Acum, la terminarea urmăririi penale, dosarul ce constituie 40 de volume a fost trimis în judecată, spre examinare în fond.

Pedeapsa prevăzută de lege – până la 15 ani închisoare

Într-un comunicat de presă, PCCOCS menționează că va continua investigațiile pentru tragerea la răspundere și a responsabililor din cadrul Băncii de Economii implicați în comiterea infracțiunii, dar și a acțiunilor ilegale ale altor companii care au acționat în mod similar.

Potrivit legii penale, escrocheria imputată tuturor celor cinci inculpați este pedepsită cu închisoare de la 8 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Iar în cazul spălării banilor obținuți prin escrocherie – acțiuni imputate unui administrator și celor două persoane care administrau real compania – legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de până la 800.000 lei sau cu lichidarea persoanei juridice.

În ceea ce privește faptele unui alt administrator al companiei și celor două persoane care de facto-i dirijau activitatea, aceștia sunt acuzați de comiterea ambelor infracțiuni.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TV8

Cine face parte din juriul R. Moldova din finala Eurovision. Explicația unuia dintre membri pentru cele 3 puncte acordate României

Votul acordat de juriul Republicii Moldova în finala Eurovision Song Contest 2026 a stârnit un val de critici în spațiul public, după ce România a primit doar trei puncte din partea membrilor acestuia. Pe fondul controversei, Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetițiilor, iar acestea ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Ea mai spus că a dat totuși o notă „foarte bună” României și că nu poartă răspundere pentru scorurile acordate de colegii săi. Juriul Republicii Moldova a fost format din șapte membri, printre care directorul general adjunct al „Teleradio-Moldova”, Andrei Zapșa.

Membrii juriului din partea Republicii Moldova au fost Andrei Zapșa, Pavel Orlov, Stanislav Goncear, Cătălina Solomac, Corina Calreac, Ilona Stepan și Victoria Cușnir.

Aceștia au acordat 12 puncte (scorul maxim) – Poloniei, 10 puncte – Israelului, 8 puncte – Greciei, 7 puncte – Bulgariei, 6 puncte – Norvegiei , 5 puncte – Cehiei, 4 puncte – Australiei, 3 puncte – României, 2 puncte – Franței și 1 punct – Italiei.

În spațiul public au apărut mai multe critici și nemulțumiri față de votul juraților, din cauza scorului mic acordat României – principalul partener strategic și unul dintre cei mai importanți susținători ai Republicii Moldova.

Pe fondul controversei, Victoria Cușnir, membră a juriului, a venit cu o reacție pe Facebook.

Răspund doar pentru notele mele, dar. Da, pentru aceste discrepanțe de vot există fix doua soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceiași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme, ar fi explicat multe lucruri. Și credeți-mă, au fost diferențe enorme. Inclusiv în prestația României, căreia eu i-am dat, totuși, notă foarte bună. Dar eu nu am fost singură în juriu și pentru notele celorlalți colegi nu răspund. Probabil aprecierea scăzută a fost justificată într-o anumită măsură. Repet, noi am jurizat ieri, nu azi. Și ieri s-a cântat pe alocuri destul de diferit. Chiar foarte. Mai multe țări au fost mult sub nivelul prestației de azi. Și regret că apar an de an aceste discrepanțe de vot, dar ele sunt foarte argumentate. Și așa cum mă minunam eu în alți ani, când juriul vedea/auzea una, iar publicul alta, azi înțeleg bine reacția publică la votul juriului”, a scris Victoria Cușnir pe pagina sa de Facebook.

Menționăm că publicul din Republica Moldova a acordat 12 puncte României, scor maxim.

Finala Eurovision Song Contest a avut loc pe 16 mai, la Viena.

Bulgaria a câștigat ediția din acest an a renumitului concurs muzical. Țara a fost reprezentată de Dara, cu piesa „Bangaranga”. Locul doi a fost ocupat de Israel, reprezentat de Noam Bettan, care a interpretat piesa „Michelle”. Iar pe poziția a treia s-a clasat România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu melodia „Choke me”.

Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, s-a clasat pe locul opt.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: