kavkazweb.biz

Credit pentru un tomograf, dar lucrau în construcții. PCCOCS trimite în judecată un dosar privind frauda bancară

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) anunță finalizarea urmăririi penale și expedierea în instanța de judecată a dosarului penal în privința a cinci persoane acuzate de prejudicierea statului cu circa 19,4 milioane lei, în 2010.

Motivul invocat în cererea de creditare a companiei specializate în vânzarea materialelor de construcție – cumpărarea unui tomograf

Cei cinci inculpați au fost implicați în gestionarea activității și finanțelor unei companii specializate în comercializarea materialelor de construcție, în special piatră și nisip. Aceștia, în anul 2010, sub pretextul contractării de la Banca de Economii a unui credit în sumă de un milion două sute mii euro, au prezentat un plan de afaceri fals. Potrivit planului de afaceri, inculpații au indicat ca scop al contractării acelui credit – cumpărarea unui tomograf, utilaj medical a cărui folosire nu era necesară în segmentul de activitate al companiei și care, pe piață, era comercializat la prețul de circa trei sute mii euro. Pentru același utilaj, în acea perioadă, aceștia au solicitat drept credit suma de un milion două sute mii euro.

Mijloacele financiare obținute prin înșelăciune au fost folosite în interesele personale ale inculpaților

După ce solicitarea de acordare a creditului a fost satisfăcută de bancă, compania a transferat suma solicitată în afara țării pentru ca să creeze impresia că banii sunt folosiți în scopul declarat de cumpărare a tomografului. Ulterior, inculpații au cerut returnarea banilor în conturile bancare din Moldova și i-au folosit în propriile scopuri.  Prin urmare, în baza acestor fapte de escrocherie și spălare de bani, inculpații și-au adus contribuția la devalizarea activelor statului în Banca de Economii, bancă în care în anul 2010 statul deținea peste 56% din acțiuni.

În cadrul acțiunilor de urmărire penală, procurorii PCCOCS au dispus aplicarea sechestrelor pe bunurile ce aparțin inculpaților, în valoare de peste 19 milioane lei, pentru asigurarea restituirii prejudiciului cauzat statului prin faptele ilegale ale acestora.

Printre inculpați sunt și persoane care dirijau „din umbră” activitatea companiei

Cei cinci inculpați sunt atât persoane care administrau direct compania vizată, precum și persoane care o administrau „din umbră.” Doi dintre inculpații care gestionau de facto compania, anterior, în baza demersurilor procurorilor,  au fost plasați în arest preventiv. Ulterior, însă, aceștia au fost eliberați și li s-a aplicat o altă măsură mai blândă, iar recursul procurorilor a fost respins. Actualmente, în privința unei persoane este aplicat arestul la domiciliu, în privința alteia – control judiciar, iar pentru alți trei inculpați – obligația de nepărăsire a localității.

Debutul investigării cazului a avut loc în 2017, prin instrumentarea dosarului de Procuratura Anticorupție, fiind lăsat în nelucrare timp de aproximativ trei ani. Ulterior, în aprilie 2020, investigațiile au fost accelerate, iar în octombrie 2020, figuranților le-a fost atribuit statutul de învinuiți. Acum, la terminarea urmăririi penale, dosarul ce constituie 40 de volume a fost trimis în judecată, spre examinare în fond.

Pedeapsa prevăzută de lege – până la 15 ani închisoare

Într-un comunicat de presă, PCCOCS menționează că va continua investigațiile pentru tragerea la răspundere și a responsabililor din cadrul Băncii de Economii implicați în comiterea infracțiunii, dar și a acțiunilor ilegale ale altor companii care au acționat în mod similar.

Potrivit legii penale, escrocheria imputată tuturor celor cinci inculpați este pedepsită cu închisoare de la 8 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Iar în cazul spălării banilor obținuți prin escrocherie – acțiuni imputate unui administrator și celor două persoane care administrau real compania – legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de până la 800.000 lei sau cu lichidarea persoanei juridice.

În ceea ce privește faptele unui alt administrator al companiei și celor două persoane care de facto-i dirijau activitatea, aceștia sunt acuzați de comiterea ambelor infracțiuni.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Apă potabilă gratuită în Aeroportul Chișinău: ce trebuie să cunoască pasagerii

Pasagerii Aeroportului Internațional Chișinău vor putea beneficia de apă potabilă gratuită. În incinta aerogării au fost instalate puncte de alimentare cu apă. Potrivit reprezentanților Aeroportului, pasagerii trebuie să aibă o sticlă reutilizabilă, pe care o pot umple în funcție de necesitate.

Punctele speciale cu apă potabilă gratuită au fost instalate pe 10 iulie. „Tot ce trebuie să faceți este să aveți o sticlă reutilizabilă și să o umpleți ori de câte ori simțiți nevoia. Așa, vă bucurați de confort și, în același timp, contribuiți la protejarea mediului înconjurător”, au comunicat reprezentanții aerogării.

Potrivit reprezentanților Aeroportului, locurile amenajate cu apă potabilă se află în următoarele zone:

– în fața Terminalului;

– lângă Porțile de îmbarcare;

– la „Sosiri”.

***

Amintim că Aeroportul Internațional Chișinău a trecut oficial în gestiunea statului pe 28 martie 2023, după ce, în 2013, a fost concesionat pentru o perioadă de 49 de ani. Președinta Maia Sandu l-a acuzat anterior pe liderul ex-Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, și pe fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, de „furtul” aeroportului prin „tranzacții mincinoase”. Ca urmare a acestei scheme, statul a pierdut venituri de aproximativ 1,6 miliarde de lei pe parcursul a nouă ani, a susținut Maia Sandu.

În luna ianuarie 2025, reprezentanții Aeroportului Chișinău au anunțat demararea unui „proiect amplu de extindere a terminalului”. Se menționa că lucrările vor începe în primăvara anului curent și se vor finaliza în toamna 2025.

Începând cu 1 martie 2025, întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău își gestionează de sine stătător cele trei restaurante din incinta aerogării. Până atunci, acestea erau gestionate de o companie. Cele trei restaurante făceau parte din licitațiile pentru închirierea spațiilor comerciale din zona Duty Free a aeroportului, care au fost organizate, dar au eșuat.

Pe 16 martie, directorul Agenției Proprietății Publice Roman Cojuhari a fost întrebat dacă duty-free-urile la fel o să fie administrate de către întreprinderea de stat. „Spre asta mergem. (…) Totul va fi bine, de aceea, nu au fost preluate toate spațiile odată. Întreprinderea să aibă timp să se pregătească. (…) În următoarele luni, aeroportul va anunța, vor fi preluate toate spațiile”, a declarat Cojuhari la TV8. La sfârșitul lunii aprilie, din zona Duty Free a aeroportului din Chișinău au fost scoase produsele și rafturile. Reprezentanții aerogării au explicat că acțiunea este parte „a unei etape importante în procesul de modernizare a infrastructurii aeroportuare” și au menționat că începând cu 1 mai vor prelua „gestionarea directă a spațiilor comerciale destinate segmentului Travel & Retail”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: