Cunoaște cine sunt speakerii conferinței „Finanțare Alternativă pentru Startup-uri și IMM-uri”

Antreprenorii, tinerii cu idei creative, fondatorii de startup-uri, investitorii și toți cei interesați de accesul la finanțe alternative pentru dezvoltarea unei afaceri sunt invitați să participe la conferința «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri», care va avea loc pe data de 8 decembrie, la Chișinău. Evenimentul va aduna pe aceeași scenă oficiali, profesioniști din domeniu, investitori și antreprenori din diferite domenii de activitate, care vor veni cu expertiză, studii de caz, sfaturi și recomandări pentru ca cei interesați să poată lua decizii informate cu privire la finanțarea afacerii. Cunoaște cine sunt speakerii conferinței:


Natalia Bejan, directoare executivă a Fundației Startup Moldova,
va prezenta contextul accesului la finanțare alternativă, dar și acțiunile de implicare în procesul de susținere a startup-urilor din Republica Moldova, a comunității și a viitorilor fondatori, prin intermediul instrumentelor care promovează creșterea micilor afaceri locale puternice și cu potențial ridicat.

Nicolae Manolov, fondatorul platformei XOR, va povesti despre importanța investițiilor pentru un startup, astfel încât să-și poată extinde businessul, dar și despre cultura investițională în mediul antreprenorial. XOR este o companie IT care a reușit să acumuleze investiții de peste 8.000.000 de dolari din SUA, să ajungă pe paginile revistei Forbes și să numere o cifră de afaceri de 10.000.000 de dolari anual.


Radu Marian, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte al Comisiei Parlamentare Economie, Buget și Finanțe,
va vorbi despre crowdfunding din perspectiva reglementatorului, intrarea în vigoare a Legii privind serviciile de finanțare participativă din prisma alternativelor de finanțare pentru startup-uri, întreprinderi mici și mijlocii, dar și companiile recent create.


Tudor Darie, fondator și CEO Fagura — prima platformă de împrumuturi colective din România și Moldova, va urca pe scena evenimentului pentru a povesti despre experiența sa în domeniul tehnologiei financiare, dar și cum a dezvoltat o înțelegere profundă a nevoilor pieței, a cadrului regulamentar și a inovațiilor tehnologice specifice sectorului. Fagura este un startup fintech care furnizează investiții alternative și împrumuturi simple atât pentru persoane fizice, cât și pentru afaceri începând cu anul 2019. În cadrul evenimentului, Tudor Darie va modera și un workshop interactiv pe crowdfunding.


Tatiana Crîșmariuc, directoarea companiei Sofdar SRL,
va povesti despre experiența programelor de finanțare și granturile obținute în producerea hainelor pentru copii cu vârste de până la 10 ani, dar și a articolelor pentru cei mici din stofă organică. Speakerul va vorbi și despre provocările antreprenoriale în cei 7 ani de activitate și cum finanțarea din grant i-a permis să-și crească afacerea.

Dumitru Gangaliuc, fondatorul agenției de experiențe imersive «Riift Studio» va împărtăși participanților despre experiența sa de accesare a finanțării prin grant, organizarea BOLD Fest — singurul festival de artă digitală din Moldova, dar și despre BOLD School — o academie digitală care pregătește noua generație de creatori cu abilități și cunoștințe creative esențiale pentru viitor.

Alexandru Luncașu, fondatorul platformei Brizy, este un alt speaker al evenimentului, care va împărtăși experiența sa în atragerea investițiilor locale și internaționale pentru dezvoltarea startup-ului și pentru a explica cum a reușit să-și extindă afacerea și să aducă inovație în acest domeniu datorită programelor de finanțare și granturilor obținute.


Un alt invitat al conferinței este Spartac Chilat, directorul general al companiei Prograin Organic. Cu o experiență vastă de peste 25 de ani în industria alimentară, domnul Chilat va aduce în discuție subiecte de mare importanță, cum ar fi beneficiile agriculturii organice asupra sănătății umane, atragerea investițiilor străine în acest domeniu, dar și tendințele actuale din industrie.

Cosmin Ochișor, partener GapMinder — un fond de capital de risc de 50 de milioane de euro, care investește în companii de tehnologie create în România și Europa Centrală care cresc rapid la nivel internațional, este un alt invitat al evenimentului. în cadrul conferinței va vorbi despre partenerii GapMinder, abordarea directă ca investitori, consultanța strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor.

Vrei să cunoști mai multe despre instrumentele de finanțare alternativă?

Nu rata ocazia de a descoperi oportunități valoroase de investiții! Procură un bilet și participă la conferință: https://unde.io/event/218

Evenimentul este organizat de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova — British Embassy Chisinau.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

SUA își îndeamnă cetățenii să părăsească Iranul, pe fondul posibilelor lovituri împotriva regimului de la Teheran

Statele Unite ale Americii își îndeamnă cetățenii să părăsească teritoriul Iranului, pe fondul protestelor sângeroase care au loc și al unor posibile lovituri din partea Washingtonului. Un mesaj în acest sens a fost publicat pe site-ul ambasadei virtuale a SUA la Teheran.

Cetățenii americani ar trebui să se aștepte la continuarea întreruperilor accesului la internet, să planifice mijloace alternative de comunicare și, dacă este sigur, să ia în considerare părăsirea Iranului pe cale terestră prin Armenia sau Turcia. (…) Elaborați un plan de ieșire din Iran care să nu depindă de asistența Guvernului SUA”, se arată în mesaj.

Misiunea diplomatică a subliniat că, dacă cetățenii americani nu pot părăsi Iranul, aceștia ar trebui să identifice un loc sigur în locuința lor, să evite demonstrațiile și să se aprovizioneze cu alimente, apă, medicamente și alte lucruri necesare.

Amintim că, de la sfârșitul lunii decembrie 2025, Iranul este cuprins de un val de proteste. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au intensificat rapid și au început să includă lozinci împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Human Rights Activists News Agency a raportat, în dimineața de 13 ianuarie, că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membrie ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit agenției, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

Autoritățile Iranului au admis că există pierderi umane în contextul protestelor, însă nu furnizează cifre oficiale.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va folosi forța împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Anterior, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că printre acestea se numără lovituri asupra Iranului.

Moldova va evolua în prima semifinală Eurovision 2026. Cu ce țări va concura

Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision 2026, care urmează să fie ales pe 17 ianuarie, va evolua în prima semifinală a concursului internațional. Decizia a fost făcută publică în urma tragerii la sorți care a avut loc în seara zilei de 12 ianuarie.

Prima semifinală va avea loc pe 12 mai. În total, pe scenă vor urca reprezentanți ai 15 țări: Georgia, Portugalia, Croația, Suedia, Finlanda, Moldova, Grecia, Muntenegru, Estonia, San Marino, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia și Israel.

Cea de-a doua semifinală va avea loc pe 14 mai. Și în această semifinală, 15 țări vor urca pe scenă: Armenia, România, Elveția, Azerbaidjan, Luxemburg, Bulgaria, Cehia, Albania, Danemarca, Cipru, Norvegia, Malta, Australia, Ucraina și Letonia.

Potrivit organizatorilor, ordinea exactă a intrării pe scenă în cele două semifinale va fi stabilită până la sfârșitul lunii martie.

Eurovision

Atât votul publicului, cât și cel al juriului vor stabili Top 10 țări din fiecare semifinală. Ele vor avansa în Marea Finală, care va avea loc pe 16 mai.

Republica Moldova își va alege reprezentantul la concursul internațional pe 17 ianuarie. 16 artiști vor concura, iar evenimentul se va desfășura la Arena Chișinău, cu bilete puse în vânzare pentru cei care doresc să urmărească finala națională live. Pe lângă concurenți, pe scenă vor urca și invitați de onoare din țară și din străinătate. Printre artiștii anunțați se numără formațiile Zdob și Zdub, Sunstroke Project, DoReDos, precum și interpreții Nelly Ciobanu, Natalia Barbu, Cristina Scarlat, Aliona Moon, Paula Seling din România și Jamala din Ucraina.

Cea de-a 70-a ediție a Eurovision Song Contest va fi organizată la Viena, Austria. Republica Moldova va participa pentru a 20-a oară la competiția internațională. Cel mai bun rezultat al R. Moldova la Eurovision a fost în anul 2017, atunci când trupa SunStroke Project a obținut locul trei, cu piesa „Hey mamma”. Țara noastră nu a participat în acest an la Eurovision. Reprezentanții „Teleradio-Moldova” au explicat că decizia a fost luată pentru a revizui criteriile și metodologia de selecție, „pentru a încuraja o reprezentare mai largă a artiștilor talentați și pentru a oferi o reprezentare mai consistentă și competitivă pe scena internațională”.

Darea în exploatare a noului penitenciar, din nou amânată. Termenul anunțat de ministrul Justiției

Construcția noului penitenciar din municipiul Chișinău este planificată să fie finalizată până la sfârșitul anului 2028, cu darea în exploatare în 2029. Pe parcursul anului 2025 a fost finalizată etapa de evaluare a conformității cu Regulile penitenciare europene, iar următoarea etapă vizează lansarea procedurilor de achiziție pentru lucrările de construcție și demararea efectivă a șantierului. Informația a fost confirmată de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, într-un interviu acordat agenției Moldpres.

„Construcția unui nou penitenciar rămâne un obiectiv strategic pentru Ministerul Justiției și face parte din efortul de modernizare a întregului sistem penitenciar, în conformitate cu standardele europene. Este un proiect necesar atât pentru respectarea drepturilor omului, cât și pentru creșterea siguranței și eficienței sistemului de detenție. Următoarea etapă vizează lansarea procedurilor de achiziție pentru lucrările de construcție și demararea efectivă a șantierului.”, a declarat Vladislav Cojuhari.

Ministrul a mai subliniat că proiectul urmărește asigurarea unor condiții de detenție conforme standardelor internaționale, precum și îmbunătățirea mediului de muncă pentru personalul penitenciar.

Proiectul este realizat cu sprijinul Oficiului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiecte (UNOPS), care oferă expertiză în managementul investițiilor și achizițiilor.

Un proiect amânat de peste un deceniu

Discuțiile despre construcția unui penitenciar nou și modern la Chișinău au început încă în 2008, când a fost votat un proiect de lege în acest sens. În 2011, Guvernul Republicii Moldova a inițiat negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru finanțarea proiectului, iar în 2013 a fost semnat acordul de împrumut.

Inițial, autoritățile anunțau darea în exploatare în 2018, termen amânat ulterior pentru 2027. În martie 2024, ex-minsitra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, preconiza că noul penitenciar va putea fi utilizat în 2028, iar în prezent termenul anunțat este 2029.

Potrivit fostei ministrei a Justiției, Viorica Mihailov-Moraru, construcția a fost blocată din diverse motive: de la lipsa unui management și implementare eficace până la criza energetică și pandemie, precum și o creștere semnificativă a prețurilor după 2021-2022.

Valoarea proiectului a crescut constant. Dacă în 2013 costurile erau estimate la 44,5 milioane de euro, în 2019 bugetul a fost majorat la 56,8 milioane de euro. În prezent, valoarea totală a proiectului este estimată la peste 75 de milioane de euro, din care 50 de milioane de euro reprezintă un împrumut acordat de BDCE, iar restul fondurilor urmează să fie acoperite din bugetul de stat.

În 2023, proiectul a fost reproiectat, iar capacitatea viitorului penitenciar a fost redusă de la 1.536 la 1.050 de locuri. Această modificare a permis diminuarea costurilor cu aproximativ 13 milioane de euro.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
rbk.ru

Inflația cumulativă în Moldova a ajuns la 80%, în cinci ani. Ce se va întâmpla cu prețurile în 2026

În 2025, prețurile din Republica Moldova au crescut cu 6,8%, potrivit datelor oficiale. Pentru acest an, autoritățile estimează o scădere a inflației până la 4,3%. Nici experții nu văd premise pentru o majorare semnificativă a prețurilor.

Ce s-a scumpit anul trecut?

Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile au crescut anul trecut cu 6,8%, peste coridorul inflațional stabilit de Banca Națională a Moldovei, de 5% ± 1,5%. Totodată, inflația a scăzut treptat începând cu luna iunie 2025, când a atins nivelul de 8,17%.

Pe parcursul anului, prețurile la produsele alimentare au crescut cu 5,6%, la mărfurile nealimentare – cu 2,3%, iar la serviciile prestate populației – cu 14,8%.

Dintre produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit fructele – cu 20,06%, ouăle – cu 20,05% și uleiul vegetal – cu 10,69%. Prețurile la lapte și produse lactate au crescut cu 5,76%, iar la pâine – cu 4,53%. S-au ieftinit doar zahărul – cu 4,39% și legumele – cu 2,07%.

Dintre mărfurile nealimentare s-au scumpit încălțămintea – cu 5,34%, îmbrăcămintea – cu 5,06%, materialele de construcție – cu 4,24% și medicamentele – cu 2,5%. În același timp, combustibilul s-a ieftinit cu 1,71%.

Serviciile s-au scumpit cu 14,85%. Cel mai mult au crescut prețurile la serviciile comunale – cu 26,99%, inclusiv energia electrică – cu 48%, încălzirea centralizată – cu 35,3%, apa și serviciile de canalizare – cu 16,77%. Alimentația publică s-a scumpit cu 11,96%, transportul de pasageri – cu 6,11%, iar serviciile medicale – cu 2,04%.

Biroul Național de Statistică a menționat că inflația în Republica Moldova, la finalul anului 2025, este mai mică decât în Ucraina vecină (8%) și în Turcia (30,9%), dar mai mare decât în Islanda (4,5%), Macedonia de Nord (4,1%), Estonia (4,1%), Georgia (4%), Lituania (3,4%), Croația (3,3%), Slovenia (2,7%), Polonia (2,4%) și Cehia (2,1%).

Ce se va întâmpla cu prețurile în acest an?

Potrivit prognozelor Guvernului, rata inflației va ajunge la 4,3% în 2026 și la 4,5% în 2027, urmând astfel să se încadreze în coridorul inflațional. La rândul său, Banca Națională estimează că inflația va coborî la 4,4% în primul trimestru al acestui an, va scădea la 4,1% în trimestrul al doilea, va ajunge la 4,2% în al treilea trimestru, urmând ca spre sfârșitul anului să urce ușor până la 4,6%.

Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, în 2025 inflația a crescut brusc din cauza majorării prețurilor la resursele energetice la începutul anului. „După o inflație de 34% [în 2022], 10% este rău, dar nu este groaznic. Datorită ajutorului UE, în loc de [cele așteptate] 10% anul trecut, am reușit să încetinim inflația și să ajungem la un indicator sub 7%”, a spus Ioniță.

El a menționat, de asemenea, că nu există premise pentru o inflație ridicată în 2026. „Pe parcursul a cinci ani (din 2021 până în 2025), inflația cumulativă a constituit 80%. În 2020 inflația a fost puțin peste 0%, apoi a urmat un salt brusc al prețurilor, iar acum factorii de creștere s-au epuizat. La capitolul energie, ne așteptăm chiar la o scădere a prețurilor. De aceea, inflația va intra în coridorul de până la 5%”, a explicat expertul.

El a adăugat că, în acest an, se așteaptă și o reducere a ratei de bază, precum și a ratelor dobânzilor la creditele de consum și ipotecare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
tvrmoldova.md

Presa: Adjunctul bașcanului Găgăuziei a dat în judecată Poliția de Frontieră Iași, după ce i s-a refuzat intrarea în România

Victor Petrov, unul dintre adjuncții bașcanului Găgăuziei, a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, iar dosarul va fi judecat de Curtea de Apel București începând cu luna martie 2026, scrie ziaruldeiasi.ro. Potrivit sursei citate, Petrov, aflat pe lista de sancțiuni a UE pentru acțiuni ce vizează destabilizarea Republicii Moldova, a apelat în instanță după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România. Presa română mai notează că, anterior, Petrov a acționat în același mod și cu Inspectoratul de Frontieră din Giurgiu.

Presa română notează că polițiștii de frontieră au invocat drept motiv prezența lui Petrov pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Menționăm că decizia de includere pe lista de sancțiuni a fost anunțată pe 22 februarie 2024. Astfel, toți cei sancționați au interdicție de intrare în Uniunea Europeană.

Potrivit sursei citate, în ciuda deciziei UE, pe 1 martie 2025, Petrov s-a prezentat la unul dintre punctele de trecere din raza Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, declarând că se află în drum spre Bulgaria. Polițiștii i-au refuzat accesul în România după ce au descoperit în bazele de date decizia din februarie 2024. ziaruldeiasi.ro scrie că Petrov s-a adresat instanțelor de judecată, cerând anularea măsurii de nepermitere a intrării pe teritoriul României, obligarea Poliției Frontieră să radieze măsura și recunoașterea dreptului său de liberă circulație pe teritoriul României. Potrivit sursei citate, Petrov a afirmat că nu i-au fost aduse la cunoștință motivele refuzului intrării şi nici perioada pentru care a fost instituită măsura. Dosarul a fost declinat de Tribunalul Iași la Curtea de Apel București unde se va judeca începând cu 13 martie 2026.

Publicația română scrie că nu este primul demers de acest gen al lui Petrov. Pe 29 mai 2024, el mai încercase să intre în România. Tentativa, de asemenea eșuată, a avut loc printr-un punct de trecere aflat în raza Poliției de Frontieră Giurgiu, instituție pe care de asemenea a dat-o în judecată pentru aceleași motive, avocatul său susținând că decizia UE este, în fapt, o „recomandare”. Pe 4 decembrie 2025, pe fond, Tribunalul Giurgiu i-a respins acțiunea lui Petrov.

***

Amintim că, în februarie 2024, șase persoane și o asociație au fost adăugate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova, printre acestea și Victor Petrov. Consiliul UE menționa că „se implică activ în diseminarea de informații false și în incitarea la violență, precum și în cultivarea unui sentiment de teamă în rândul populației găgăuze din Republica Moldova în legătură cu o posibilă pierdere a autonomiei provocată de autoritățile din Chișinău”. Menționăm că toți cei care au căzut sub incidența sancțiunilor au interdicție de intrare în Uniunea Europeană, iar activele lor din țările UE sunt înghețate.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: