Dacă un blestem homofob ar deveni realitate. În săptămâna Pride-ului, Centrului GDM lansează un spot social care nu va lăsa pe nimeni indiferent

În procesul lui Vladimir Plahotniuc, acuzat de complicitate la furtul unui miliard de dolari, au fost audiați încă doi martori ai apărării — foști oficiali de rang înalt, Ion Sturzu și Artur Gherman. Aceștia au relatat despre presiunea politică și neregulile sistemice care au precedat colapsul sistemului bancar al țării.

O nouă ședință de judecată în dosarul lui Plahotniuc a avut loc pe 22 decembrie la Judecătoria Buiucani. Primul a depus mărturie fostul viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Ion Sturzu, care, de altfel, este el însuși inculpat într-un alt dosar privind furtul miliardului — existând mai multe cauze deschise în acest sens.

În ciuda avertismentului instanței cu privire la dreptul de a nu depune mărturie împotriva sa, Ion Sturzu a declarat că dorește să clarifice situația. El a relatat în detaliu că, în perioada guvernării „Alianței pentru Integrare Europeană”, funcțiile cheie în stat erau distribuite exclusiv pe baza cotelor politice. Potrivit lui, Banca Națională era sub controlul Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu, iar Ministerul Finanțelor — al Partidului Liberal-Democrat (PLDM), condus de Vlad Filat.

Sturzu a subliniat că conducerea țării a ignorat ani la rând problemele sistemice din Banca de Economii (BEM), iar rapoartele alarmante ale structurilor internaționale erau practic sabotate. El a oferit exemple de încălcări financiare flagrante descoperite în urma auditului: BEM închiria spații la 90 de euro pe metru pătrat, deși valoarea de piață era de 5 euro. În rapoarte apăreau și proiecte de construcții suspecte, precum și cazuri neobișnuite de decesuri ale unor persoane legate de activele băncii. Deși rapoartele auditorilor Curții de Conturi erau transmise Procuraturii Generale și Parlamentului, autoritățile nu au reacționat.

Sturzu a mai spus că Fondul Monetar Internațional recomanda insistent Guvernului să nu cedeze controlul asupra băncii, însă în 2013 autoritățile au inițiat o emisiune suplimentară de acțiuni BEM, ca urmare a căreia conducerea băncii a trecut în mâinile private. El a precizat că, în acea perioadă, deciziile privind BEM erau luate în regim de urgență și coordonate la cel mai înalt nivel, inclusiv de premierul de atunci, Vlad Filat. Sturzu a descris atmosfera ca una de supunere necondiționată a miniștrilor față de linia politică a guvernului.

Fostul vicepreședinte al BNM a mărturisit că, înainte de numirea sa, consilierii guvernamentali îl asigurau că situația la BEM s-a stabilizat. Abia după ce a preluat funcția, a descoperit adevărata amploare a crizei: creditele neperformante, acordate încă din 2004, nu erau returnate, fiind acoperite continuu de noi împrumuturi, ceea ce adâncea gaura financiară. El susține că acordarea de credite sub garanții guvernamentale pentru cele trei bănci implicate în furtul miliardului — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — era cunoscută de toți, inclusiv de diplomații străini, înainte de adoptarea oficială a deciziilor.

Ulterior, a depus mărturie și fostul vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Artur Gherman, care anterior fusese martor într-un alt dosar privind furtul miliardului, împotriva lui Vlad Filat.

Artur Gherman a confirmat că retragerile de fonduri din Banca de Economii (BEM) au început cu mult înainte de 2014, anul în care furtul a ieșit la iveală. El a mai spus că acordarea garanțiilor de stat avea un caracter strict politic, iar conducătorii instituțiilor implicate erau puși în fața faptului împlinit, într-un context de lipsă acută de timp și informații.

Potrivit lui Gherman, documentele importante privind garanțiile de miliarde pentru cele trei bănci erau distribuite membrilor comisiei chiar înainte de ședințe. În ciuda riscurilor evidente, oficialii erau convinși că situația este sub controlul Băncii Naționale, iar semnarea documentelor reprezenta „o necesitate politică”. Gherman a declarat că inițial s-a opus vânzării cotei statului din BEM către structuri offshore dubioase, propunând în schimb naționalizarea băncii pentru a fi ulterior vândută unui investitor internațional de prestigiu.

Gherman a mai amintit că, până în 2011, Comisia Națională a Pieței Financiare avea dreptul să blocheze pachetele de acțiuni suspecte, ceea ce împiedica schemele frauduloase. După ce Curtea Constituțională a declarat această normă neconstituțională, operațiunile dubioase au fost reluate imediat. De asemenea,

Gherman a subliniat că a încercat să împiedice acordarea a încă 5 miliarde de lei celor trei bănci implicate în furt, în perioada premierului Kirill Gaburici, știind că argumentele privind „stabilitatea sistemului” erau folosite doar pentru a justifica scoaterea capitalului.

***

La 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a încheiat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este acuzat de complicitate la furtul miliardului. Ulterior, instanța a trecut la audierea probelor și martorilor din partea apărării. Până acum, au fost audiați șapte din cei 27 de martori ai apărării, printre care și fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu.

Vladimir Plahotniuc, a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025 și extrădat în Moldova pe 25 septembrie. În Chișinău a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13, iar mandatul de arest a fost prelungit de mai multe ori.

Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai mediatizat fiind cel privind furtul miliardului. Procuratura susține că, prin intermediul companiilor controlate de Ilan Șor, Plahotniuc a obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Dosarul a fost transmis în instanță în iulie 2023.

Furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — a fost făcut public la sfârșitul lui noiembrie 2014. În urma acestuia, Banca Națională a instituit administrare specială, iar autoritățile au decis ulterior lichidarea băncilor (proces care continuă și astăzi). Tot atunci, BNM a acordat băncilor credite garantate de stat, în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei, echivalentul a circa 1 miliard de euro la cursul respectiv). Guvernul a explicat că împrumuturile erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestui împrumut, statul a emis și transmis BNM obligațiuni de 13,3 miliarde de lei, cu dobândă de 5% anual, care urmează a fi rambursate în 25 de ani. Împreună cu dobânzile, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei, fiind inclusă în datoria publică.

---

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

---

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---