De sărbători, cu toții „VIN la fapte bune”

Sărbătorile de iarnă sunt perioada în care fiecare dintre noi devine mai bun și mai generos. Cu toții ne dorim să ne implicăm și să contribuim pentru o cauză nobilă, să-i ajutăm pe cei care au cel mai mult nevoie de sprijinul nostru, să facem lumea din jur mai frumoasă și mai luminoasă.

Astfel, în perioada 28 decembrie, 2020 – 10 ianuarie, 2021, Asociația Micilor Producători de Vinuri din Moldova cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID și Guvernul Suediei, alături de Misiunea Socială „Diaconia”, echipa AgroTV Moldova și comunitatea #VinulMeu lansează campania de caritate „VIN la fapte bune”.

Campania are drept scop oferirea suportului financiar Centrului Comunitar din satul Săseni, raionul Călărași.

În cadrul campaniei „VIN la fapte bune” vor fi scoase la licitație online (pe platforma Facebook) mai multe sticle rare de vin sau din colecțiile personale ale vinificatorilor mici, membri ai Asociației Micilor Producători de Vinuri din Moldova. Loturile participante la licitație vor fi publicate pe parcursul campaniei, pe pagina de Facebook a Asociației Micilor Producători de Vinuri din Moldova. Suma colectată în cadrul licitației va fi donată Centrului Comunitar din Săseni, prin intermediul Misiunii Sociale „Diaconia”.

Vinurile scoase la licitație sunt adevărate bijuterii pentru colecția pasionaților de vinuri. Sunt vinuri exclusive, lansate în ediții limitate, unele dintre ele fiind disponibile doar într-un singur exemplar. În perioada campaniei „VIN la fapte bune”, la licitație vor fi scoase următoarele sticle de vinuri:

Arcadie Foșnea, Director Executiv Asociația Micilor Producători: „Când au intrat în vigoare restricțiile legate de pandemie, noi, micii producători ne-am pomenit izolați de principalele canale de distribuție dar și de consumatorii noștri. Am fost surprinși când comunitatea ne-a sărit în ajutor și a organizat o amplă campanie de promovare. Acum simțim nevoia de a continua seria faptelor bune și de a răsplăti comunitatea pentru implicare, dând înapoi tot ce avem mai bun. Spre regret, cramele mici nu dispun de resurse financiare precum producătorii mari, însă ne-am gândit că putem contribui cu cel mai bun ce avem cu vinurile noastre unice. Respectiv, fiecare membru ce s-a alăturat campaniei a donat vinuri rare, exclusiviste, care au o însemnătate pentru noi și pentru public.

 

De ce Centrul Comunitar din Săseni?

Centrul Comunitar din satul Săseni este o instituție socială inaugurată în 2019, grație donațiilor partenerilor străini, dar și unei colectări de fonduri realizate de Misiunea Socială „Diaconia”. Centrul activează 5 zile pe săptămână și are drept scop educația non-formală a copiilor din familii nevoiașe. Aici, copiii au posibilitatea să participe la diverse activități de educație non-formală și sunt asistați în pregătirea temelor de acasă pentru îmbunătățirea reușitei școlare.

Deși Centrul a fost creat pentru circa 20-25 de copii nevoiași din sat, spațiul prietenos, plin de jocuri și activități, este unul în care îi găsim la prânz și pe copiii cu situație materială bună, dar și pe elevii claselor mari, care fac voluntariat aici.

Echipa Centrului realizează activități și cu un grup de părinți, cum ar fi atelierele de educație pozitivă pentru o relaționare mai bună cu copiii, dar și activitățile de mobilizare comunitară.

Fondurile bănești ce vor fi colectate în cadrul campaniei „VIN la fapte bune”, vor fi utilizate pentru activitățile Centrului și asigurarea beneficiarilor Centrului cu gustările de prânz zilnice, materiale didactice pentru activități, amenajarea spațiilor din interiorul și exteriorul Centrului ș.a.m.d.

Igor Belei, Director Executiv „Diaconia”: Copiii din mediul rural au acces redus la serviciile de educație non-formală, atât din motive economice, dar și din motive sociale. Ne-am propus ca Centrul Comunitar de la Săseni să devină un model în rândul Centrelor Comunitare, un serviciu care să aducă mai aproape de copiii din sat metodele inovative de joc și învățare, un spațiu dotat special pentru ei: cu jocuri, activități educative, activități care să-i încurajeze să-și urmeze pasiunile, să creeze, să se exprime.

Cum se poate implica fiecare din noi?

Fiecare dintre noi poate contribui și participa la licitație, având șansa de a deveni proprietarul unor vinuri rare, de colecție.

Licitația se va desfășura online, pe pagina de facebook a Asociației Micilor Producători de Vinuri din Moldova. La licitație pot participa cetățenii Republicii Moldova care au atins vârsta majoratului, atât de pe teritoriul țării cât și din străinătate. Loturile licitate vor fi plasate pe pagina Asociației, peste o zi, la aceeași oră. Timp de 3 zile participanții la licitație pot scrie în comentarii suma pe care sunt gata să o ofere pentru lotul propus. Licitația lotului publicat se va încheia în cea de-a treia zi, la orele 00:00. Participantul care va oferi cea mai mare sumă de bani, va câștiga lotul licitat. La fel, fiecare doritor poate dona o anumită sumă de bani și fără a participa la licitație. Donațiile pot fi realizate prin transfer pe contul bancar al Misiunii Sociale „Diaconia”, prin transfer web sau prin intermediul platformei PayPal.

Mai multe detalii despre Regulamentul campaniei „VIN la fapte bune” și posibilitățile de participare și donare găsiți aici.

Despre comunitatea VinulMeu.

VinulMeu este o comunitate de iubitori de vin de diferite profesii ce s-au reunit pentru a acorda suport micilor producători de vin să treacă peste criză, prin crearea unei campanii de sensibilizare la care s-a alăturat partenerul strategic al sectorului vitivinicol: Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei. Fiecare membru a comunității și-a adus aportul în ce era mai bun, designeri, copywriteri, videografi etc. Iar oamenii simpli și-au adus aportul elementar, prin procurarea vinului de la micii producători. În scurt timp comunitatea a devenit cel mai mare grup pe Facebook dedicat culturii vinurilor din Moldova, ajungând la peste 5000 de membri, iar campania de comunicare cu același nume a contribuit la securizarea vânzărilor pe piața internă a vinurilor membrilor Asociației.

Cine sunt micii producători?

Statutul este stabilit prin legislație și se atribuie cramelor ce produc pînă la 100000 litri de vin anual, deţin cel puţin 1 ha şi cel mult 20 ha de viţă-de-vie şi sunt independente, din punct de vedere juridic, de orice altă unitate vinicolă. Micii producători de vin ce activează în cadrul legal, excluzând producătorii casnici de vin, sunt mai degrabă o raritate pentru țara noastră. Moldova a moștenit „uzine” de vin din perioada sovietică, iar legislația de până la 2010 făcea practic imposibilă existența micilor producători de vin. Micii producători sunt adevărați artizani ai vinului, pentru că vinificatorul-autor personal monitorizează întreg lanțul de producere, iar produsul finit este o întruchipare a măiestriei și concepției lui despre vin. De asemenea, micile crame sunt atracții majore a turismului vinicol pentru că, cel mai des producerea se află în perimetrul gospodăriilor lor, iar vizitatorii au contact direct cu proprietarii.

Despre Asociația Micilor Producători.

Asociația Micilor Producători „Dionysos” este o uniune non-profit de crame mici, ce produc și comercializeaza vinul conform statutului sau prevăzut prin legislația în vigoare. Este o asociație tânără, dar care a realizat mari progrese cu ajutorul Oficiului Național al Viei și Vinului, și partenerilor de dezvoltare, în special USAID, reușind să liberalizeze cadrul legislativ, dar și să implementeze un amplu program de Mentorat pentru producătorii artizanali și start-up-uri, reușind, astfel să mărească numărul de membri de la 7 in 2010 la 31 în anul curent.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Podul de pe strada Mihai Viteazul, redeschis  după trei ani. Ceban, mesaj către „marii critici care nu au făcut nimic”

După aproape trei ani de reconstrucție, podul de pe strada Mihai Viteazul din Chișinău a fost redeschis circulației rutiere, a anunțat primarul Ion Ceban. În prezent, lucrările continuă la trotuarele pietonale, care au fost lărgite în cadrul proiectului de reabilitare.

„Întrebare pentru marii „critici” care nu au făcut nimic: ce subiecte urmează să mai exploateze intenționat? Aceste lucrări erau extrem de necesare și urgente. Ne-am asumat toate criticile, pentru că securitatea este prioritară”, a declarat Ion Ceban.

Cu o lungime de 320 de metri, o lățime de 26 de metri, 6 benzi de circulație și 2 trotuare, podul este unul dintre cele mai mari din Republica Moldova, a subliniat Ceban. Construcția are 9 deschideri (grinzi), fiecare de câte 33 de metri.

În ceea ce privește podul de pe strada Ismail, primarul a precizat că lucrările de proiectare au fost finalizate, iar în prezent se află în faza de verificare de stat.

Precizăm că reparația podului de pe strada Mihai Viteazu a început în septembrie 2022 și, inițial, se plănuia ca lucrările de reparație să fie finalizate la 1 septembrie 2023. Ulterior, autoritățile municipale au anunțat că termenul de finalizare al reparației a fost prelungit până în noiembrie 2024, iar mai târziu – aprilie 2025. De atunci, costul proiectului s-a ridicat de la 108 la 128 de milioane de lei.

politiadefrontiera.ro

Acte românești false pentru persoane din R. Moldova, Ucraina și Rusia? Peste 200 de percheziții în România (VIDEO)

În România au fost efectuate peste 200 de percheziții într-un dosar care vizează o rețea ce, cu ajutorul unor funcționari publici, ar fi obținut acte de identitate românești false pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.

Poliția de Frontieră Română a anunțat că, pe 1 iulie, au fost efectuate 206 percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice. Acțiunile fac parte dintr-o cauză penală în care sunt vizați funcționari publici din județul Botoșani, suspectați de luare de mită și fals informatic. În cauză sunt cercetate și persoane care ar fi oferit mită, acestea fiind suspectate, de asemenea, de fals în înscrisuri oficiale și folosirea documentelor false.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici de la serviciul de evidență a populației și o primărie, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea. Aceste documente au fost eliberate pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova. Potrivit instituției române, datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România.

„Datele menționate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor – în condițiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetățenie română anterior falsificate – sunt incluse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, a comunicat Poliția de Frontieră Română.

Potrivit instituției române, în anii 2023-2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv 7.000 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state, foste republici sovietice.

VIDEO Guțul ar putea fi închisă pentru 9 ani/ Vlah cântă rap/ A crescut vârsta de pensionare în Moldova

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

Subiectele ediției:

— Procurorii cer nouă ani de închisoare pentru Evgheniei Guțul
— Irina Vlah s-a apucat de rap: „PAS la revedere!”
— Prima săptămână din iulie aduce restricții de circulație în Chișinău
— Bolea, către transportatori: Să iubim oamenii mai mult decât banii
— Cinci polițiști din Edineț, suspectați de corupție. Unul a fost reținut
— Vârsta de pensionare a femeilor din Moldova a crescut cu șase luni

Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

„Artiști pro-Kremlin”, invitați la concertele lui Usatîi: O organizație cere interdicția lor în Moldova

Organizația civică Stop Russian Aggression solicită autorităților Republicii Moldova să interzică accesul pe teritoriul țării al mai multor artiști ruși invitați la un concert organizat de politicianul Renato Usatîi.

Potrivit activiștilor, este vorba despre interpreți cunoscuți pentru sprijinul deschis acordat regimului lui Vladimir Putin și pentru participarea la acțiuni propagandistice în sprijinul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Printre artiștii vizați se numără rapperul Basta (Vasilii Vakulenko), sancționat de Ucraina pentru concertele susținute în Crimeea ocupată, interpretul Macan (Andrei Kosolapov), care ar fi cântat recent în Lugansk și ar promova narațiuni legate de „operațiunea militară specială”, și trupa „Ruki Vverh!” (Serghei Jukov), cunoscută pentru aparițiile la mitinguri pro-Kremlin și concerte pe teritoriile ocupate.

Scrisoarea a fost adresată Președinției, Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Guvernului, Parlamentului, Ministerului Afacerilor Interne, Primăriei Chișinău și Ministerului Culturii. În paralel, organizația îndeamnă cetățenii să trimită sesizări individuale către autorități pentru a bloca prezența acestor artiști pe teritoriul Republicii Moldova.

Renato Usatîi nu a comentat, deocamdată, solicitarea organizației.

***

Menționăm că, în ianuarie 2023, Basta a fost inclus pe lista de sancțiuni a Ucrainei. Măsurile includ blocarea activelor din Ucraina, restricții comerciale, interdicția de a călători în țară, retragerea distincțiilor de stat, refuzul eliberării vizelor și alte restricții valabile timp de zece ani.

Pe site-ul ucrainean „Mirotvoreț” se menționează că Vasilii Vakulenko ar oferi „sprijin informațional agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei”, ar fi „complice la crimele autorităților ruse împotriva Ucrainei și cetățenilor săi”. De asemenea, ar fi participat la „evenimente de propagandă ale Rusiei împotriva Ucrainei” și la „tentativele de legitimare a ocupației Crimeei” și „acte de agresiune umanitară împotriva Ucrainei”.

IPN

Socialiștii, protest la MAE. Dodon: „Ce caută Ursula von der Leyen la Chișinău înainte de campania electorală?” (VIDEO)

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a organizat pe 1 iulie un protest la Ministerul Afacerilor Externe față de Summit-ul Republica Moldova-UE care va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Manifestanții s-au declarat nemulțumiți de faptul că reuniunea va avea loc cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare și susțin că oficialii europeni „se vor amesteca” în scrutin.

Câteva zeci de persoane au s-au adunat în fața sediului Ministerului Afacerilor Externe pentru a protesta împotriva summit-ului Republica Moldova-UE, fiindcă va avea loc înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Manifestanții susțin oficialii Uniunii Europene care vor participa la reuniune vor sprijini formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS și că „se vor amesteca” în scrutin.

Ce caută Ursula von der Leyen la Chișinău acum, înainte de campania electorală? Imaginați-vă că acest lucru îl făceau alții înainte de campania electorală? Avea să urle toți. Nu, acum ei vin, o delegație întreagă, pe banii noștri, o să blocheze toate drumurile. Da cum cu neutralitatea, da cum cu suveranitatea?”, a declarat președintele PSRM, Igor Dodon, în timpul manifestației.

În cadrul protestului au răsunat și acuzații tendențioase la adresa Uniunii Europene, care au fost lansate de jurnalistul Dumitru Ciubașenco. Acesta este unul dintre liderii Platformei „Pentru Moldova”, care a fost lansată în iunie și al cărei scop declarat este unirea partidelor de opoziție în contextul parlamentarelor din toamnă.

Ciubașenco a spus că UE s-ar transforma într-un „bloc militar” – aluzie la planurile privind creșterea capacităților de apărare ale statelor membre, însă fără mențiunea că inițiativa vine în contextul invaziei dusă de Rusia în Ucraina. El a mai spus că UE ar promova o politică „rusofobă” și că ar obliga Republica Moldova să-și modernizeze infrastructura civilă pentru că în viitor ar putea fi folosită împotriva Rusiei.

Dacă înainte UE era considerată o uniune socio-economică, umanitară și culturală, în ultima vreme se transformă rapid într-o uniune politico-militară. Practic în a doua NATO în Europa. Și Republica Moldova, ca stat candidat la aderarea la UE, este obligată să urmeze lina politicii externe și de apărare comună a Uniunii Europe, inclusiv componenta sa legată de sancțiuni. Moldova, de asemenea, este obligată să se ocupe de militarizare, să reconstruiască infrastructura, obiecte cu dublă destinație, drumuri, poduri, spitale, aerodromuri, depozite, care într-un anumit moment pot fi folosite și în scopuri militare. (…) Politica oficială a UE este o direcție anti-rusească, rusofobă. Astăzi, să fii alături de UE înseamnă să fii împotriva Rusiei”, a menționat Dumitru Ciubașenco.

De asemenea, în timpul manifestației, protestatarii au desfășurat pancarte cu mesaje precum „Suveranitate, nu vasalitate”, „Noi decidem, nu străinii” și „Guvernarea PAS – corporație a intereselor străine”.

NM a solicitat un comentariu de la Ministerul Afacerilor Externe, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că, pe 4 iulie, la Reședința de Stat, va avea loc primul summit Republica Moldova-UE. Evenimentul va fi găzduit de șefa statului, Maia Sandu, iar UE va fi reprezentată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președinția Republicii Moldova a comunicat anterior că la reuniune vor fi abordate subiecte legate de procesul de aderare, extinderea legăturilor economice și cooperarea în domenii precum infrastructura, energia, dezvoltarea regională și digitalizarea.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: