Directorul AEE, Alexandru Ciudin: „E destul să privim peste Prut și e clar ce putem face în regenerabile. Iar Prutul nu oprește vântul sau soarele”

Oamenii de știință afirmă că până în anul 2050, întreaga planetă va consuma cu 80% mai multă energie decât în prezent. Exploatarea în exces a resurselor naturale și riscul de a le epuiza, determină statele să ia măsuri urgente pentru a redresa situația. O alternativă este utilizarea surselor de energie regenerabilă.

Republica Moldova are o climă favorabilă pentru a valorifica resursele regenerabile, cum ar fi soarele și vântul, iar o politică calculată și atragerea investițiilor în acest domeniu ar impulsiona economia țării și ar diminua dependența de importurile de resursele energetice. Discutăm despre acest subiect cu directorul AEE, Alexandru Ciudin.

 – Cum poate energia regenerabilă să contribuie la securitatea energetică a statului?

– Fără îndoială, în măsura în care energia regenerabilă contribuie la reducerea utilizării combustibililor fosili, adică petrol și gaze, desigur, astfel participă indirect la creșterea securității energetice și la diversificarea mixului energetic în stat.

– Cum se subvenționează energia regenerabilă în Moldova?

– În general, la nivel global există o dispută aprigă când vine vorba de subvenții în domeniul energiilor regenerabile. Cred că trebuie să fim foarte atenți atunci când statul intervine în domeniul afacerilor, mai ales într-un business care este destul de rentabil și este unul de viitor. Fiecare stat își construiește propriul cadru legal și financiar privind promovarea surselor de energie regenerabilă.

De obicei, la nivelul experienței internaționale, sprijinul este oferit, în general, prin prețuri de vânzare garantate: tarife fixe sau prețuri fixe. Ambele scheme de sprijin oferă un tarif/un preț garantat pentru un număr anumit de ani. În ceea ce privește aceste două opțiuni de sprijin, cele mai întâlnite metode prin care un stat alocă noi capacități pentru sursele regenerabile de energie sunt cererile de exprimare a interesului (participanții solicită atribuirea unui contract de producere a energiei electrice) și licitațiile publice (participanții sunt contractați printr-o procedură competitivă). Și la noi în Republica Moldova, prin intermediul acestor scheme de sprijin, statul garantează un preț fix și un tarif fix, pe o perioadă de 15 ani. Un mecanism de sprijin alternativ este utilizarea certificatelor de origine comercializabile, pe care statul le emite ca dovadă a faptului că energia electrică în cauză a fost produsă din surse regenerabile.

De asemenea, unele state mai dezvoltă și mecanisme financiare de susținere și pot atrage investitori prin garantarea împrumuturilor sau oferind credite cu dobândă redusă, granturi pentru investiții sau stimulente fiscale. În premieră, în anul 2020, ANRE a emis tarife garantate pentru producătorii de energie regenerabilă, pentru instalaţiile mici cu capacităţi sub 4 MW în cazul energiei eoliene și 1 MW în cazul altor tehnologii, folosind principiul primul venit – primul servit. La sfârșitul lunii februarie a anului precedent, mai mulți antreprenori au participat la procedura lansată de ANRE privind tarifele fixe și au obținut statutul de producător eligibil, fiind alocate în cursul anului 2020 întreaga capacitate disponibililă la categoriile – energie eoliană (20MW) și solar fotovoltaic (15 MW).

– De ce se dezvoltă atât de greu acest domeniu în Republica Moldova?

– Unul dintre motive este, în opinia mea, istoricul sistemului energetic moldovenesc, care este dependent în proporție de 80% de importuri, care nu a prins la timp cu alte state acel val al transformării către energia regenerabilă. În plus, promovarea domeniului energiei regenerabile este mai slabă în țara noastră decât în ​​alte state europene. Al doilea motiv este că, spre deosebire de multe state din UE, nu au existat condiții de dezvoltare a domeniului de la nivelul de jos, nu de la nivelul guvernamental. În multe state din UE, înainte de a se începe construcția parcurilor eoliene sau fotovoltaice, pe care le admirăm cu toții din avion când mergem în unul din aceste state, administrațiile publice locale și municipalitățile au construit primele centrale electrice din SER. Acest fapt a creat o încredere puternică în sursele regenerabile de energie din partea societății și mediului de afaceri.

– Prețurile la tehnologiile regenerabile au scăzut brusc în ultimii ani. Știm că statul sprijină instalațiile mici pe acoperișurile rezidențiale și observăm că multe case private sunt, încetul cu încetul, acoperite cu panouri solare. Are statul vreo strategie de dezvoltare a acestor proiecte?

– Când vine vorba despre panouri fotovoltaice pe acoperișuri, vorbim despre cea mai simplă metodă de a produce energie electrică pe care o poate implementa fiecare cetățean. Deci, nu există nici o restricție administrativă sau de orice altă natură care ar împiedica un cetățean să-și instaleze panouri fotovoltaice pe acoperiș și să beneficieze de mecanismul de support „contorizare netă”. Cu toate acestea, unicul impediment este că fiecare persoană trebuie să-și asume cheltuielile pentru construcția centralei electrice și această instalație nu trebuie să depășească 200 kw putere instalată. Astfel, statul garantează că dacă centrala electrică a unui beneficiar a produs mai multă energie electrică decât a consumat, atunci furnizorul de energie electrică este obligat să facă soldul lunar al energiei livrate în reţeaua electrică şi al celei consumate din reţea, iar diferenţa de cantitate va fi inclusă în contul persoanei respective pentru a fi utilizată în lunile următoare. Totodata, dacă beneficiarul va consuma mai multă energie decât va produce, atunci el trebuie să achite diferența dintre consum și producere.

– În comparație cu alte țări occidentale, totuși sprijinul oferit de statul nostru este unul modest. Cum comentați situația?

– Principala diferență în sprijinul acordat de statul nostru și alte state, de exemplu, Germania care are o economie incontestabil mai dezvoltată, este că acolo se practică subvenționarea proiectelor SER. Acest factor influențează foarte mult calculul rentabilității investițiilor. Este o situație atunci și îți elaborezi un plan de afaceri și ai garanția că vei vinde energie electrică la un tarif fix pe o perioadă de 15 ani, și ai o altă situație când ești subvenționat la procurarea unei stații electrice, și aștepți să vezi dacă se merită sau nu să vinzi energia electrică. România a mers pe aceeași cale, de subvenționare a instalării capacităților de generare din sursele de energie regenerabilă și s-a confruntat cu problema dezechilibrului în sistemul energetic, când există supraproducție de energie în zilele însorite și deficit în timpul nopții.

Pentru stațiile electrice de pe acoperișurile rezidențiale, acest mecanism poate fi nerentabil din start, dacă nu există surse combinate de SER cu capacități de stocare a energiei. În acest caz, dacă nu aveți un acumulator care ar stoca energia electrică, rentabilitatea dumneavoastră s-ar limita doar la consumul propriu direct de la stația electrică. Astfel, trebuie să aveți un consum continuu. Deci, investiția dumneavoastra va da roade numai dacă sunteți capabili să consumați propria energie electrică. Așadar, putem concluziona că nu există o schemă de sprijin ideală din partea statelor, ce ar fi optimă și i-ar împăca pe toți (statul/privatul) indiferent de țara unde se implementează.

– Care este potențialul surselor regenerabile pe teritoriul Republicii Moldova?

– Republica Moldova are un potențial enorm pentru valorificarea surselor de energie regenerabilă. Într-un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, IRENA, se menționează că, în Europa de Sud-Est, producţia de energie electrică din surse regenerabile competitive din punct de vedere al costurilor, prin tehnologia eoliană, poate furniza până la 21 GW. Totodată, studiile cercetătorilor moldoveni au arătat că, la înălţime de 50 m deasupra nivelului solului, suprafaţa teritoriului în care viteza medie anuală depăşeşte 4 m/s reprezintă 98,21%, iar la înălţimea de 100 m – suprafaţa teritoriului cu viteze ale vântului cuprinse între 5-8 m/s reprezintă 98,7% din teritoriul Republicii Moldova. Potențialul mediu anual al energiei solare în Republica Moldova a fost estimat la un nivel destul de ridicat – 1200 kWh/m. Aceste cifre confirmă că avem un potențial enorm. Totodată, un obstacol pe care îl văd eu, în timpul apropiat, va fi nivelul de acceptare a societății noastre pentru construcția parcurilor fotovoltaice la scară largă.

– Așadar, în linii generale, principalul obstacol în dezvoltarea sectorului în țara noastră nu ține de condițiile climaterice?

– Desigur că nu. În același timp, nu ne putem compara cu țările unde potențialul este mult mai înalt decât în Moldova. Nu avem mare pe care să construim parcuri eoliene off-shore, dar pe de altă parte e destul să privim peste Prut și să vedem parcuri eoliene construite pe dealurile de pe celălalt mal al râului. Deci, Prutul nu este un obstacol și nu încetinește vântul, pâna la urmă, în mare parte, ține de voința și posibilitățile noastre.

– Scepticii ne spun că energia electrică produsă din surse regenerabile este mai scumpă decât cele convenționale, cum comentați?

– Este adevărat că prețul pe care îl plătim astăzi pentru energia electrică este destul de mare. Dar vreau să menționez că și prețurile la tehnologiile regenerabile au scăzut esențial. Este cert un lucru, costul la energia electrică produsă din sursele regenerabile de energie nu poate fi comparat cu costurile energiei produsă din centralele electrice pe cărbune sau pe gaz. Sunt de părerea că în costul energiei produse din centrale care folosesc combustibil fosil, trebuie să includem și aspectul impactului negativ asupra mediului și dependența țării noastre de importul la resurse energetice. Așadar, dacă nu vom lua în considerare aceste două aspecte, nu vom ajunge niciodată un stat independent energetic și prietenos mediului înconjurător.

Costurile mai mici la energie, în procesul de tranziție către energia regenerabilă, sunt evidente în sectoarele rezidențial, comercial și industrial, în special la instalarea propriilor panouri solare sau la utilizarea turbinelor eoliene la scară mai mică. Cu siguranță, instalarea unei centrale care utilizează energia regenerabilă necesită investiții inițiale semnificative, dar după instalare, acestea sunt ieftine de operat, adică, costurile de operare sunt semnificativ mai mici. Pe termen lung, acest lucru poate duce la prețuri mai stabile ale energiei, deoarece este asigurată independența energetică.

– Știm cu toții că sistemul energetic trebuie echilibrat atunci când vorbim de SER. Cum rezolvăm această problemă?

– Sursele de energie regenerabile demult nu se mai bazează doar pe teorii. Europa produce, în prezent, 30% din electricitate din surse regenerabile. Aproape jumătate din aceste surse sunt variabile, dar în pofida acestui fapt, rețelele naționale ale statelor reușesc să se echilibreze. Într-adevar, sursele regenerabile, precum sunt cele eoliene și fotovoltaice, implică problema echilibrării sistemului național electroenergetic. Iată de ce în cazul când se planifică creșterea ponderii SER, guvernul analizează toate soluțiile de echilibrare a sistemului la costuri accesibile.  Când piața energetică din țară va deveni una funcțională, pentru producătorii eligibili va interveni obligația de comercializare a energiei electrice „verzi” pe piață, prin trecerea la contractele pentru diferențe, inclusiv ei vor fi responsabili pentru echilibrare. Există exemplul a mai multor țări în care resursele intermitente au o pondere mai mare decât în ​​țara noastră, și aceasta înseamnă că rețeaua noastră națională poate absoarbe capacități mult mai mari decât ceea ce este planificat astăzi în acest domeniu, fără a fi făcute modificări semnificative.

– Credeți că o țară poate să fie autonomă și să producă energie electrică sută la sută din regenerabile. Este posibil aceasta, luând în considerare că soarele strălucește doar ziua, iar eolienele se rotesc doar când este vânt?

– Sursele de energie regenerabile nu sunt doar soarele și vântul, deși ponderea lor este considerabilă, fiindcă sunt tehnologii ieftine. Fiecare țară are resurse naturale proprii, unele țări se bazează pe energia geotermală sau pe parcurile eoliene offshore – vântul maritim este foarte stabil – din pacate, nici unul, nici altul, nu se referă la noi. Hidroenergia este, de asemenea, o sursă regenerabilă foarte fiabilă, la fel ca și biomasa. Un sistem energetic bazat pe resurse regenerabile nu poate fi construit într-o zi sau două, transformarea durează douăzeci, treizeci de ani, și în acest timp atât producția, cât și consumul se adaptează.

– Totuși statele vor putea să-și asigure în viitor 100% consumul de energie din SER sau vor fi dependenți în continuare de resursele energetice convenționale?

– Cred că în viitor, fiecare stat își va putea asigura independența energetică prin valorificarea SER. Chiar și țările care nu au resurse naturale vor reuși, deoarece necesitatea utilizării acestor resurse este în continuă descreștere. Știm cu toții că argintul și aluminiul sunt resurse primordiale din componența panourilor fotovoltaice, însă tehnologia astăzi a avansat atât de mult, încât în panou este utilizat un fir de argint cât un fir de păr al unui om. Statele vor construi centrale electrice bazate pe SER, luând în considerare, bineînteles, resursele regenerabile disponibile. De exemplu, Norvegia va valorifica hidroenergia, iar Costa Rica centralele eoliene offshor. În prezent, suntem martorii unui fenomen interesant în lume, când statele își trasează ținte ambițioase privind trecerea la energia verde. Ceva timp în urmă aceste ținte păreau a fi exotice, astăzi acest fenomen a luat amploare. De exemplu, chiar recent, statul California, din SUA, care este a cincea cea mai mare zonă industrială din lume, s-a angajat să realizeze obiectivul de 100% energie regenerabilă.

– O problemă pentru utilizarea energiei regenerabile este stocarea energiei, cum o rezolvăm?

– Această problemă poate fi rezolvată în mare parte prin interconectarea sistemelor energetice dintre mai multe state. Totodată, trebuie să înțelegem că procesul de construcție a capacităților de stocare a energiei nu va putea fi controlat, el se va dezvolta de sine stătător. De exemplu, o soluție ar fi depozitarea energiei electrice în acumulatoarele mașinilor electrice, care au o pondere din ce în ce mai mare. La fel, se observă o tendință de a instala pe casele rezidențiale sisteme solare integrate cu acumulatoare. Astfel, trebuie să înțelegem că nu vor exista 2-3 locuri de stocare, așa cum ne imaginăm noi, ci o rețea compusă dintr-o mulțime de sisteme de acumulare.  În Australia, de exemplu, s-a construit un camion uriaș, care este el însuși un rezervor de stocare a bateriei și care poate fi amplasat acolo unde sunt stațiile de producere a energiei electrice.

– Care este durata de viață a unei turbine eoliene sau a unui panou fotovoltaic?

– Pentru ambele tehnologii, producătoriii dau o garanție între 25 și 30 de ani, cu toate că panourile fotovoltaice pot funcționa în unele zone ale globului și mai mulți ani. Tehnologia fotovoltaică este, de fapt, la fel de veche ca turbinele cu aburi. Primele celule solare au fost asamblate încă pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Dar la acel moment nu era necesitatea de a le produce în masă, fiindcă în lume nu exista o cerere de energie, precum o avem astăzi.

– Ce inovații tehnice ne așteaptă în viitor în materie de surse regenerabile?

– Cu siguranță, generațiile viitoarelor panouri fotovoltaice vor fi mai eficiente, iar generațiile viitoare de turbine eoliene vor fi mai ecologice, pentru că se va reduce zgomotul produs și probabil vor avea capacități mai mari.

– De cât timp este nevoie ca Republica Moldova să impulsioneze tranziția spre o energie durabilă? Ce stat ar trebui să ne fie un exemplu?

– Cred că în Republica Moldova tranziția energetică se va realiza pe perioada unei generații. Pot să vă comunic cu certitudine că astăzi Guvernul depune toate eforturile necesare ca să ne aliniem la cele mai înalte standarde ale statelor europene. Astfel, în prezent se află în consultări modificarea hotărârii de Guvern privind aprobarea limitelor de capacitate, cotelor maxime și categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile. Modificările prevăd majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente, precum instalații fotovoltaice și eoliene, de la 140 MW, la 250 MW, care vor fi disponibile până-n 2025. În cee ce privește tehnologiile non-intermitente, propunerea este de a crește cota de 28 MW la 200 MW, pentru același interval de timp. Cantitatea de energie electrică care va fi produsă, ar garanta atingerea unei ponderi a energiei electrice „verzi” în consumul final brut de energie electrică de cca. 34%, până-n 2025. Totodată, aș vrea să mă refer aici la Germania, care și-a stabilit obiectivul de a-și acoperi 98% cu SER din necesarul său de energie, nu doar electricitate, ci energie în general, până în 2050. Astăzi, această țară își asigură circa 35% din necesitățile sale din surse regenerabile, în mare parte prin eoliene și solare. Până la sfârșitul anului viitor, nemții intenționează să oprească centralele nucleare, iar centralele termice le vor opri până-n 2038, axându-se pe parcurile eoliene offshore și pe producția de hidrogen, care va înlocui, în mare măsură, benzina și motorina.

– Ce alte beneficii poate obține sectorul energetic moldovenesc odată ce va trece la energia regenerabilă? Ce le-ați spune scepticilor? 

– Mă tem că nimic nu îi poate convinge pe sceptici. Dar sper că greșesc. Cred că cel mai convingător argument este necesitatea de a proteja mediul. Avem dreptul să trăim într-un mediu care ne este prietenos și să nu lăsăm oamenii să moară din cauza smogului sau al altor poluanți atmosferici. Aceasta se poate de realizat numai dacă eliminăm treptat emițătorii de gaze cu efect de seră. Încălzirea globală a devenit o realitate. Este suficient să ne uităm pe fereastră și să vedem ce ierni avem acum. Astăzi nu este posibil ca să trecem în totalitate la energia alternativă, deoarece acest lucru poate duce la un dezechilibru în securitatea energetică, și poate pune sub pericol livrarea neîntreruptă a energiei electrice către consumatori. Astăzi noi trebuie să tindem spre diversificarea producerii energiei, să promovăm cogenerarea, să utilizăm mai puțin gazul și mai mult biogazul și să construim mai multe centrale electrice care să utilizeze SER.

Este foarte important să îmbunătățim, în fiecare zi, eficiența energetică în activitățile noastre economice și casnice. Nu în zadar se spune că cea mai ieftină energie este cea pe care o economisim. Sunt convins că aceste provocări ale viitorului trebuie abordate în mod pragmatic, și nu ideologic. Este imposibil astăzi să eliminăm gazul din sectorul energetic moldovenesc. Este imposibil să producem astăzi 100% de energie din surse regenerabile. Și totuși, eu aș adresa o întrebare retorică tuturor consmatorilor, factorilor de decizie, mediului asociativ – continuăm să achităm facturile la energie pentru energia importată din alte state sau merită să achităm cu câțiva bănuți mai mult, dar să plătim pentru energia produsă aici, acasă, în Republica Moldova? Fiecare dintre noi ar trebui să raspundă la această întrebare. Personal, fără a neglija importanța energiei convenționale, aș miza pe energia viitorului și pe autonomia energetică a statului nostru.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Vânzări mici” înainte de privatizări „la scară mai mare”: Tofan, despre planul Guvernului privind activele neutilizate

Premierul Vasile Tofan a declarat că autoritățile nu se grăbesc să privatizeze nimic deocamdată. El a menționat că prioritatea inițială va fi identificarea unor active mici, precum case părăsite sau terenuri în paragină. Ulterior, vor fi realizate câteva vânzări transparente, pentru a restabili încrederea cetățenilor în procesul de privatizare. Doar după această etapă se va discuta despre privatizări la scară mai mare, a menționat premierul. Declarațiile au fost făcute pe 28 iulie, în cadrul unei conferințe de presă.

„Guvernul pe care am onoarea să-l conduc, ca și poziție, crede că statul nu este cel mai bun administrator al proprietății publice. Aici noi nu reinventăm roata. Dacă vă uitați peste tot în lume, majoritatea companiilor sunt administrate de sectorul privat”, a declarat Tofan.

Premierul a adăugat că Guvernul are „o abordare foarte responsabilă și graduală în ceea ce ține de acest aspect”.

„Noi nu ne aruncăm să privatizăm nimic la moment. Focusul inițial este pe identificarea unor active, în primul rând, imobiliare, niște case părăsite și uitate, terenuri în paragină, care efectiv nu sunt valorificate de 30 de ani sau mai mult. (…) Oamenii cred că, dacă anunți o privatizare, o s-o vinzi tot la prieteni și o să pui diferența în buzunar. Noi înțelegem asta, eu înțeleg că nu este încredere. Pentru a restabili încrederea, vrem să facem câteva vânzări de active pe lot, mici pentru început. Să arătăm că noi putem lua un un activ care are o valoare bilanțieră de X și să o vindem cu 10 X, ca lumea să vadă că oamenii aceștia chiar o fac transparent și banii vin să suplinească bugetul”, a menționat Tofan.

Potrivit lui Tofan, „doar după ce restabilim încrederea și lumea o să spună „ei chiar fac lucrurile acestea transparent și cinstit”, doar atunci putem vorbi de lucruri mai de ansamblu, la scară mai mare”.

***

Amintim că, pe 21 iulie, aflat la Parlament pentru a cere votul de învestitură pentru Guvern, Vasile Tofan a vorbit despre privatizări și a spus că sunt sute de mii de metri pătrați deținute de stat și că „statul nu este un bun administrator”. Tofan a adăugat că „un imobil ruinat care stă acolo și se risipește timp de 30 de ani nu aparține poporului, ci este un abuz împotriva poporului”. El a mai spus că va fi „foarte determinat”, că nu se teme de CNA sau SIS și că „o să aducem bani mulți la buget”.

Imagine simbol

„Eurasia” lui Șor, declarată organizație extremistă. SIS avertizează moldovenii din țară și din străinătate

„Eurasia”, asociată fugarului condamnat Ilan Șor, a fost declarată organizație extremistă în Republica Moldova. Decizia a fost pronunțată pe 24 iulie de Curtea de Apel Centru, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate. În acest context, SIS avertizează cetățenii, inclusiv pe cei aflați peste hotare, să evite orice colaborare cu organizația.

Potrivit SIS, Curtea de Apel Centru a admis cererea sa și a constatat că organizația desfășoară activități extremiste. În baza hotărârii judecătorești, „Eurasia” a fost inclusă în Registrul organizațiilor extremiste și al materialelor cu caracter extremist.

SIS reamintește, în acest context, într-un comunicat emis pe 28 iulie, că desfășurarea, organizarea sau finanțarea activității unei organizații extremiste, participarea la activitatea acesteia, precum și distribuirea materialelor emise de aceasta pot atrage răspunderea penală, în conformitate cu prevederile art. 346¹ și art. 346² din Codul penal al Republicii Moldova.

Serviciul de Informații și Securitate  recomandăm cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv celor aflați peste hotarele țării, să evite orice formă de colaborare cu Organizația „Eurasia”, să nu participe la activitățile organizate de aceasta sau cu participarea acesteia, precum și să nu distribuie și să nu promoveze materialele elaborate ori difuzate de organizație. Totodată, moldovenii sunt îndemnați să înceteze, după caz, orice formă de cooperare cu „Eurasia”.

Amintim, organizația „Eurasia” a fost fondată în aprilie 2024, la Moscova, de fosta contabilă a lui Șor, Nelli Parutenco. Structura a fost sancționată în 2024 de Uniunea Europeană și de Statele Unite ale Americii pentru implicare în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova și pentru promovarea intereselor Rusiei în regiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Transnistria scapă de taxe pentru caviar, gaz și alcool… până în toamnă. Tofan explică: „Nu forțăm nota”

Caviarul, băuturile alcoolice, gazele naturale și alte produse importate în regiunea transnistreană vor rămâne, cel puțin încă o lună, scutite de taxe și accize. Guvernul propune ca eliminarea facilităților fiscale pentru agenții economici din stânga Nistrului și lansarea Fondului de convergență să fie amânate până la 1 septembrie. Într-un răspuns pentru NewsMaker, premierul Vasile Tofan a declarat că autoritățile de la Chișinău mizează pe o „integrare graduală”, nu forțată, a regiunii în spațiul economic al Republicii Moldova.

„Noi avem o abordare foarte gradulă în ceea ce ține de regiunea din stânga Nistrului. Nu forțăm nota – vrem o integrare graduală a oamenilor de acolo în spațiul nostru economic. De exemplu, dacă anul trecut mergeau câteva mii de oameni la lucru de pe malul stâng pe malul drept, astăzi merg peste 40 de mii în fiecare zi. Același lucru ține de accesul la serviciile sociale, la pensii, la alte beneficii din Moldova”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a explicat că, în prezent, Chișinăul cheltuie anual aproximativ 250 de milioane de lei pentru a asigura accesul cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliul în stânga Nistrului la servicii sociale. Potrivit lui Vasile Tofan, taxele care urmează să fie aplicate agenților economici din regiune vor contribui inclusiv la acoperirea unei părți din acestor cheltuieli.

„Mesajul pe care îl transmitem noi și oamenilor de acolo, și așa-ziselor autorități, este că noi impunem aceste taxe nu atât de mult pentru că vrem extra-bani pentru noi. Noi avem cheltuieli cu populația din stânga Nistrului, cu moldoveni de ai noștri, cu pașaport moldovenesc. Aceste taxe vin să acopere o parte din acele cheltuieli. Eu cred că toată lumea înțelege că noi nu putem să facem diferența dintre moldoveni – că trăiesc pe un mal sau altul al Nistrului. Și acolo, și acolo – sunt cetățenii noștri. Aceste taxe aduc mai multă echitate și corectitudine, dacă îmi permiteți, pentru ca o parte din costurile pe care le avem, să le putem acoperi”, a conchis premierul Vasile Tofan.

Amintim că Ministerul Finanțelor a supus recent consultărilor publice un proiect care prevedea obligarea agenților economici din regiunea transnistreană să achite, începând cu 1 august 2026, TVA și accize pentru o parte din mărfurile importate. Lista include 12 categorii de produse, printre care gaze naturale, băuturi alcoolice și produse alimentare.

Invitat pe 27 iulie la TV8, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat, însă, că aplicarea TVA-ului și a accizelor pentru produsele neesențiale importate de agenții economici din stânga Nistrului va începe din 1 septembrie, și nu 1 august. Potrivit oficialului, întârzierea este cauzată de schimbările produse odată cu învestirea noului Guvern, precum și de prelungirea consultărilor publice privind modificările fiscale.

„Prin urmare, cel mai probabil, data va fi 1 septembrie, însă voința politică pentru aprobarea acestei hotărâri există”, dădea asigurări Chiveri.

***

În Republica Moldova, importul de mărfuri este supus mai multor tipuri de taxe, inclusiv taxe vamale, TVA și accize. Până acum, antreprenorii din regiunea transnistreană nu achitau aceste taxe în bugetul de stat al Republicii Moldova. În 2024, autoritățile de la Chișinău au modificat Codul Vamal și au obligat agenții economici din regiune să plătească taxele vamale în bugetul național.

La sfârșitul lunii aprilie, Chișinăul a votat un proiect care prevede anularea facilităților fiscale pentru Transnistria. În schimb, autoritățile constituționale au anunțat că vor să îmbunătățească viața locuitorilor din regiune prin intermediul Fondului de Convergență, în care vor fi direcționate taxele colectate din regiunea transnistreană. La Tiraspol, inițiativa a fost criticată. Autoritățile de facto au acuzat repetat Chișinăul că încearcă să împovăreze malul stâng cu „taxe abuzive” și avertizeză asupra riscului prăbușirii economiei transnistrene.

NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) TVA pentru Transnistria, amânat/ Tofan întinde mâna lui Ceban/ Moldovenii vor „plăti și vor plânge”?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

— TVA și accize pentru agenții economici din Transnistria, de la 1 septembrie
— Comratul se pregătește să declare vacantă funcția de bașcan al Găgăuziei
— Tofan vrea o relație „constructivă” cu primăria Chișinău. Ce spune Ceban?
— Grosu acuză calm de dezinformare în procesul reformei APL
— Stare de alertă în energie și hidrologie
— „Mor de foame cu așa facturi”: protest împotriva scumpirii gazului
— Evghenia Guțul contestă la CSJ decizia Curții de Apel


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Un om de afaceri din Rusia, căutat pentru escrocherie, în impas juridic în Moldova: nu i se acordă azil politic și nici nu este extrădat

Omul de afaceri rus Andrei Nemolyakin, căutat de autoritățile din Moscova pentru o escrocherie de proporții, se află într-un blocaj juridic în Republica Moldova. Deși a fost reținut încă din 2024, după ce a intrat ilegal în țară și a solicitat azil politic, bărbatul nu a primit statut de refugiat și nici nu a fost extrădat în Federația Rusă, relatează Moldova 1.

Pentru a debloca situația, avocatul Vadim Vieru a cerut o opinie de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care a explicat că examinarea extrădării poate continua în paralel cu procedura de azil, însă executarea acesteia este suspendată până la soluționarea dosarului de refugiat.

Depunerea cererii de azil nu are drept efect suspendarea sau amânarea soluționării cererii de extrădare. Judecătorul va lua decizia pe marginea cererii de extrădare chiar dacă cererea de azil încă nu a fost soluționată. Totuși, executarea hotărârii judecătorești de admitere a cererii de extrădare nu poate avea loc până la soluționarea cererii de azil. Dacă, ulterior, cererea de azil va fi acceptată, hotărârea cu privire de extrădare nu va fi executată”, a precizat CSJ.

Conform sursei citate, Nemolyakin a părăsit Rusia în 2014 și s-a stabilit în Ucraina. În 2016, un tribunal din Moscova a dispus arestarea sa în lipsă, iar acesta a fost dat în urmărire internațională.

Bărbatul a intrat ilegal în Republica Moldova pe 12 august 2024 și a fost reținut o lună mai târziu, în timp ce încerca să ajungă în Franța prin România. Polițiștii de frontieră au descoperit asupra sa mai multe documente de identitate false, emise pe nume diferite, fapt care a dus la deschiderea unei cauze penale.

În aceeași zi, cetățeanul rus a depus o cerere de azil, invocând riscul de persecuție și lipsa unui proces echitabil în Rusia. Solicitarea a fost respinsă de Inspectoratul General pentru Migrație și ulterior menținută de Curtea de Apel Chișinău. După acest eșec, Nemolyakin a depus o a doua cerere de azil, respinsă inițial de autorități.

Totuși, în februarie 2026, Judecătoria Chișinău a anulat refuzul Inspectoratului General pentru Migrație și a obligat instituția să îi acorde statutul de refugiat.

CSJ nu deține informații dacă această ultimă decizie a fost contestată.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: