Dita EstFarm și Farmacia Familiei susține în mod constant sistemul de sănătate din Republica Moldova, inclusiv și prin donații importante de echipament medical.
“Suplimentar zecilor de mii de măști de protecție, oferite în debutul pandemiei, diferitor instituții publice, acum, am decis să susținem Agenția Națională pentru Sănătate Publică cu 50 de mii de seringi specializate, în contextul pregătirii instituțiilor medico-sanitare pentru vaccinarea anti-COVID-19 a populației Republicii Moldova”, a declarat Grigore Moraru, directorul comercial Dita EstFarm.
Astăzi, la nivel global se constată un deficit de seringi specializate destinate imunizării, iar guvernele solicită producătorilor de echipamente medicale să crească producția acestora.
“Ajutorul din partea companiilor Dita EstFarm și Farmacia Familiei a venit la momentul oportun, cu generozitate și suntem recunoscători, pentru contribuția la combaterea pandemiei de Covid-19“, a declarat Vasile Gustiuc, directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
Farmacia Familiei este cea mai mare rețea național de farmacii în Republica Moldova, iar Dita EstFarm este distribuitor naţional Nr. 1 pe piaţa farmaceutică din Republica Moldova.
Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) susține că mai mulți șoferi care au participat la protestul organizat pe 22 iulie în fața Delegației UE au fost sancționați contravențional de Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) pentru blocarea circulației rutiere. Transportatorii resping acuzațiile și susțin că manifestația a fost autorizată, iar ocuparea parțială a carosabilului era menționată în declarația prealabilă depusă la autorități, în conformitate cu Legea privind întrunirile.
Reprezentanții APOTA acuză INSP de acțiuni abuzive și afirmă că sancțiunile aplicate șoferilor reprezintă un mijloc de intimidare, ca urmare a pozițiilor critice exprimate în cadrul protestelor anterioare. Asociația anunță că va ajuta șoferii să conteste amenzile în instanță, va sesiza procuratura și va informa misiunile diplomatice acreditate la Chișinău. Totodată, APOTA anunță că ia în calcul organizarea unor proteste în fața sediilor MAI, INSP și IGP.
Solicitată pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a INSP, Ionela Dosca-Juncă, a declarat pentru NewsMaker că „orice cetățean are dreptul să protesteze în limitele legii, fără a leza drepturile altora”.
„Blocarea intenționată a unei artere de circulație de către șoferii de microbuze, a dus la perturbarea traficului, în detrimentul celorlalți cetățeni, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului menționat mai sus. Regulamentul circulației rutiere impune responsabilitate, iar cei care încalcă prevederile sunt pasibile de răspundere contravențională. Conducătorii auto au fost sancționați conform art. 225(1) Cod Contravențional al RM. Respectarea legii este esențială pentru a asigura un echilibrul între drepturi și responsabilități”, a declarat Ionela Dosca-Juncă pentru NM.
Amintim că transportatorii au cerut, pe 22 iulie, în fața sediului Delegației UE la Chișinău, ca metodologia de calcul a tarifelor pentru serviciile de transport să fie aprobată și publicată, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să renunțe și să retragă proiectul privind sistemele eGPS și e-bilet și ANTA să retragă scrisorile prin care a obligat adaptarea vehiculelor pentru transportul persoanelor cu dizabilități.
Într-un comentariu pentru NM, reprezentanții Delegației Uniunii Europene la Chișinău au precizat că instituția rămâne deschisă la dialog cu APOTA și ar putea organiza o întrevedere cu reprezentanții acesteia în curând.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Aproape 859.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au redobândit cetățenia română în perioada 1991–2024, potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției din România. Informațiile au fost comunicate la solicitarea fostului deputat moldovean Valeriu Munteanu, în prezent parlamentar AUR în legislativul de la București.
Potrivit unui comunicat emis de deputat, în gestiunea autorităților române se află în prezent 150.607 de dosare ale cetățenilor din Republica Moldova care solicită redobândirea cetățeniei române.
„Răspunsurile primite confirmă ceea ce știam deja: Basarabia se întoarce acasă, cu pași hotărâți și cu credință în neamul românesc. În următorii 2-3 ani, dacă autoritățile își fac datoria, acest număr va ajunge la 1.000.000. Iar asta nu include sutele de mii de copii născuți în familiile celor care și-au redobândit cetățenia – o nouă generație de români născuți în Basarabia, cu pașaport românesc. Basarabia nu a cerut niciodată să fie ruptă de România”, a declarat deputatul.
Potrivit informațiilor prezentate de acesta, în perioada 1991–2002, aproximativ 85.500 de cetățeni din Republica Moldova au redobândit cetățenia română, printr-o procedură simplificată.
După anul 2002, procedura a fost preluată de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, iar numărul cererilor soluționate pozitiv a crescut semnificativ: peste 770.000 până la începutul anului 2025:
Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, l-a invitat pe Igor Grosu, lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) să răspundă la un test cu detectorul de minciuni. Politiciana vrea să-i adreseze zece întrebări legate de alegerile parlamentare din 28 septembrie, subliniind că acesta ar fi „singurul mod prin care poate fi demonstrată corectitudinea scrutinului”.
„Poporul nu mai crede în alegeri corecte, iar singura cale prin care conducerea PAS poate demonstra contrariul este să treacă testul cu detectorul de minciuni”, a scris Vlah într-o postare pe rețelele sociale.
Întrebările adresate de Irina Vlah lui Igor Grosu vizează, printre altele, presupuse „intenții de fraudare a alegerilor, influența asupra Curții Constituționale, controlul asupra mass-mediei și folosirea instituțiilor statului împotriva oponenților politici”.
„Se pregăteşte PAS să fraudeze alegerile parlamentare din data de 28 septembrie 2025? Variante de răspuns: DA sau NU.
Este Comisia Electorală Centrală sub controlul PAS? Variante de răspuns: DA sau NU.
Controlează PAS în totalitate Curtea Constituţională? Variante de răspuns: DA sau NU.
Vor fi folosite în aceste alegeri împotriva oponenţilor politici astfel de instituţii ca: SIS, Poliţia, Procuratura, instanţele judecătoreşti? Variante de răspuns: DA sau NU.
Vor fi folosiţi reprezentanţii corpului diplomatic pentru fraudarea alegerilor în secţiile de votare de peste hotare? Variante de răspuns: DA sau NU.
Este controlată de către PAS cea mai mare parte a presei şi va fi folosită în campania electorală? Variante de răspuns: DA sau NU.
Intenţionează PAS să folosească Sistemul Informaţional de Stat „Alegeri”, trecut în administrarea STISC, pentru a falsifica rezultatele alegerilor? Variante de răspuns: DA sau NU.
Va folosi PAS, contrar legislaţiei, imaginea liderilor străini pentru a-şi face campanie electorală? Variante de răspuns: DA sau NU.
Va continua PAS persecutarea cetăţenilor cu alte viziuni politice pentru a-i determina să nu participe la vot în alegerile parlamentare? Variante de răspuns: DA sau NU.
Va anula PAS, prin intermediul Curţii Constituţionale, rezultatele alegerilor parlamentare, dacă acestea nu-i vor conveni? Variante de răspuns: DA sau NU.”
În context, NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
„PAS răspunde în fața oamenilor. Nu în fața alternativelor lui Putin al căror unic scop este să dea pe tavă țara noastră Rusiei, s-o îngenuncheze și să o țină în izolare”, a declarat Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a partidului.
***
Precizăm că Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.
Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, mulți experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.
Irina Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Potrivit rezultatelor finale, ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.
În noiembrie 2024, ️Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.
Pe 22 iulie, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, președinta Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), Irina Vlah, președintele Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, și președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, au anunțat într-o conferință de presă, că planifică să participe împreună la alegerile parlamentare din toamnă. Cele patru formațiuni politice, care au viziuni pro-ruse, intenționează să creeze un bloc electoral.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu o reacție după atacul cu drone lansat de Rusia asupra orașului Odesa, în urma căruia emblematica piață „Privoz” a fost distrusă. Șefa statului a transmis un mesaj de solidaritate cu Ucraina și a condamnat public „un nou atac barbar” împotriva civililor.
„Inima Odesei — Piața Privoz — zace în ruine după un nou atac brutal al Rusiei. Moldovenii cunosc vocile, mirosurile, spiritul acestui loc. Plângem alături de Ucraina și condamnăm încă un act barbar de teroare împotriva civililor”, a scris Maia Sandu pe X.
Amintim că orașul Odesa, din sudul Ucrainei, a fost vizat în noaptea de miercuri spre joi de un nou atac masiv cu drone al Rusiei, fiind lovite mai multe infrastructuri civile, între care și celebra piață „Privoz”, considerată emblema orașului.
„Privoz din Odesa nu este doar o piață, ci este adevărata inimă a regiunii Odesa, unde pulsează viața și se simte ritmul orașului. Este locul în care poți cunoaște cu adevărat Odesa! Echipele de salvare elimină consecințele terorii rusești și încearcă să salveze acest loc important pentru locuitorii din Odesa și pentru fiecare turist”, a declarat Serviciul de Urgență al Ucrainei, într-un comunicat.
Atacurile au avut loc la doar câteva ore după ce, în Turcia, a avut loc a treia rundă de negocieri pentru pace.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În ultimii ani, industria electronicii din Republica Moldova a evoluat dintr-un sector caracterizat prin costuri reduse și forță de muncă ieftină oferite marilor companii internaționale, transformându-se într-o veritabilă „forță de export”.Cu 136 de companii și aproape 14.000 de specialiști, sectorul generează producție de 8,1 miliarde de lei, 90% din aceasta fiind exportată direct către Uniunea Europeană. Dezvoltarea rapidă a industriei determină o cerere în continuă creștere a numărului de specialiști pe piața muncii. În acest context, nu este surprinzător faptul că mulți absolvenți, la doar câțiva ani după obținerea diplomei, ajung să concureze cu branduri internaționale, dezvoltând propriile soluții– de la module de putere pentru autobuze electrice până la o nouă generație de contoare inteligente, capabile să comunice direct cu infrastructura cloud, fără intermediari.
Orizonturile industriei electronice din Moldova
De mult timp, această industrie nu mai este doar un loc de asamblare pentru proiecte străine. În laboratoarele din Chișinău, spre exemplu, se modelează regimuri termice pentru tranzistoare pe carbură de siliciu și se testează senzori biomedicali, iar studenții de la facultățile de informatică scriu soft care va ajunge pe liniile de producție ale partenerilor europeni. Contoare inteligente, convertoare de putere, dispozitive de control pentru lifturi – toate acestea sunt deja produse moldovenești cu certificare europeană.
Aproximativ 90% din producție este destinată exportului, ceea ce înseamnă că fiecare nou inginer activează practic într-o echipă internațională, pentru clienți din Germania, Italia sau țările nordice. Această orientare spre export determină companiile locale să treacă de la sarcini contractuale simple la designul sistemic al propriilor dispozitive. Astăzi, nu mai sunt suficiente doar cunoștințele de bază în electronică: este esențial să poți calcula consumul energetic al unei baterii, să scrii un cod pentru un sistem de operare în timp real și să comunici clar, în limba engleză, de ce pachetul de date al clientului va fi în siguranță în cloud.
Electronica începe cu oamenii
Infrastructura educațională din Republica Moldova răspunde provocărilor industriei prin extinderea direcțiilor de formare. La Universitatea Tehnică a Moldovei au fost dezvoltate laboratoare de ultimă generație, incluzând centre de prelucrare CNC pentru realizarea de componente complexe și precizie maximă, sisteme integrate de conducere industrială esențiale pentru înțelegerea și operarea liniilor de producție automatizate, platforme electro-pneumatice pentru automatizări care oferă experiență practică în controlul sistemelor robotizate, laboratoare de rezistența materialelor și tratamente termice esențiale pentru dezvoltarea de materiale inovatoare, precum și ateliere de prelucrări mecanice și proiectare auto care pregătesc studenții pentru provocările industriei auto moderne. Colegiile urmează un alt model: aici prinde avânt învățământul dual, în care elevii petrec până la 70% din semestru direct în producție. Ziua studentului începe lângă mașini SMT de plantat componente, după care urmează o scurtă lecție de teorie, iar seara – raportul către mentor. Lunar primește un salariu oferit de compania parteneră, iar acest parteneriat strâns, colegiu – întreprindere, garantează că, până la momentul obținerii diplomei, tehnicianul știe să citească instrucțiunile de lucru, să țină un jurnal de calitate și să pornească o linie de producție.
Pentru cei care doresc să avanseze și mai rapid, funcționează Embedded School – un program intensiv de trei luni, lansat de compania BSW Tech SRL, membră ACEM. Participanții, inclusiv femei care revin în câmpul muncii după o pauză de carieră, studiază programarea C, protocoale de transfer de date și în decursul acestei perioade dezvoltă un prototip electronic care trece printr-un proces real de validare din partea clientului. Opt din zece absolvenți ai școlii se angajează în primele trei luni, ceea ce transformă programul într-o veritabilă pistă de lansare a unei cariere în domeniu.
Perspectivele parteneriatului
Dezvoltarea industriei este susținută de trei direcții. Strategia națională de industrializare și schema de ajutor de stat regional pentru investiții până în 2028, care oferă suport până la 60% din valoarea investiției, pentru companii mari și mijlocii; iar pentru companiile mici, acesta se poate ridica și până la 75%. Regimul fiscal preferențial al rezidenților Moldova IT Park a fost prelungit până în 2035, oferind companiilor economii importante la taxe, pe care le pot reinvesti în capitalul uman. Partenerii internaționali își aduc și ei contribuția: programele germane și europene continuă să finanțeze modernizarea laboratoarelor în instituțiile de învățământ, să sprijine organizarea de traininguri și hackathoane studențești, unde ideile prind contur și devin primele planuri de afaceri.
Pe plan extern, Republica Moldova a încheiat negocierile tehnice privind acordul ACAA, așa numita „viză industrială” pentru mărfuri. După semnarea acestuia, certificarea locală va fi recunoscută în Uniunea Europeană, iar ciclul „prototip – piață” se va reduce cu câteva săptămâni, economisind antreprenorilor zeci de mii de euro. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizare estimează că, la momentul intrării în vigoare a ACAA, micile afaceri vor avea șansa să concureze cu branduri mari fără birocrație excesivă.
Oportunități de dezvoltare
Oamenii rămân a fi resursa cea mai valoroasă, iar companiile trebuie să concureze pentru talente. Conform estimărilor ACEM, una din trei companii se confruntă cu deficit de specialiști, motiv pentru care un inginer junior intră pe piață cu un salariu peste media națională și își crește veniturile în funcție de performanțele măsurabile.
Prezentările companiilor evidențiază patru direcții în care cererea va crește în mod rapid. Electromobilitatea deschide noi oportunități în electronica de putere, iar echipele de ingineri din Moldova participă deja la dezvoltarea invertoarelor SiC pentru stațiile de încărcare. Tehnologia modernă transformă radical dispozitivele medicale. Acestea folosesc senzori tot mai mici și mai fiabili pentru a monitoriza starea de sănătate a pacienților de la distanță, în timp real. Datele colectate sunt transmise către servere în cloud, unde sunt analizate, devenind parte dintr-un serviciu digital complet. Astfel, o simplă placă electronică nu mai este doar hardware, ci o componentă esențială a unui sistem inteligent de monitorizare. Pentru a ține pasul cu aceste evoluții, specialiștii trebuie să combine cunoștințele de electronică cu cele de programare și automatizare, pregătindu-se pentru o industrie medicală din ce în ce mai digitalizată.
„Investițiile sunt deja aici, exportul crește, iar piața UE este la un pas distanță. Industria electronică din Republica Moldovaare nevoie de oameni care transformă ideile în dispozitive – fiecare rol contează”, rezumă Vitalie Eșanu, președintele ACEM și directorul ÎTȘ Informbusiness S.R.L.
Campania de admitere 2025
Campania de admitere în universitățile și colegiile din țară a început pe 21 iulie: documentele se depun online prin intermediul platformei naționale eadmitere.gov.md. Sesiunea de bază se încheie pe 27 iulie, rezultatele intermediare vor fi publicate pe 5 august, iar listele finale ale celor admiși vor fi afișate pe 12 august. Sesiunea suplimentară va avea loc în perioada 13-24 august – o șansă pentru cei care se decid în ultimul moment.
Înainte de a depune documentele, consultați lista instituțiile de învățământ care pregătesc specialiști în electronică și care colaborează deja cu întreprinderile din industrie:
Alegeți instituția în funcție de nivelul de pregătire și specializare – industria electronică este pregătită să primească noi studenți și să transforme ideile voastre în dispozitive reale
Despre ACEM: Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova este o organizație necomercială fondată în mai 2019, pentru a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu autoritățile naționale, pentru a contribui la schimbul de bune practici și pentru a îmbunătăți competitivitatea și dezvoltarea industriei electronice, prin intermediul unor parteneriate viabile între companii private, autorități publice și alte organizații internaționale și naționale. ACEM cuprinde 33 companii din domeniu cu peste 2200 angajați și o cifră de afaceri de peste 100 mln $.
