Familia Gori: Visul nostru este ca la noi în sat să avem o stradă a producătorilor eco

Acum circa 20 de ani, soții Gori din satul Gura Bâcului, Anenii Noi au pus baza unei afaceri frumoase, ce urma să unească mai multă lume într-o „familie” în care fiecare membru e mai responsabil, mai înțelegător, dar și mai sănătos.

Totul a început de la câteva specii de legume tradiționale cultivate, dar și dorința de a afla ce, de fapt, își doresc consumatorii.

„Oamenii mereu își pun întrebarea ce mănâncă, de la cine și cât. La rândul lor, producătorii ar trebui să-și pună întrebarea cum produc, care sunt realizările, dar și impactul. De aici și a pornit afacerea noastră. În toate timpurile am produs cu maximă responsabilitate pentru mediu, sol și sănătate. Legumele se consumă în stare proaspătă, de aceea ideea de a utiliza pesticide a fost inadmisibilă din primii ani de producere”, povestește Nadejda Gori.

Totuși, o problemă în agricultură ar fi nu atât producerea, cât comercializarea. Și chiar dacă recoltele de calitate sunt vândute rapid, uneori, fermierii rămân cu cantități pe care sunt nevoiți să le arunce, iar aici soții Gori au găsit o soluție.

„Vindeam la piețe, dar și pe marginea drumului, însă legume oricum rămâneau. Astfel, am decis să încercăm altceva, să găsim soluții mai bune, pentru a evita risipa. De aici a apărut ideea realizării agriculturii cu suportul comunității. Producem legume în baza contractului stabilit cu consumatorii și suntem siguri că vom avea cumpărători pentru acestea. De fapt, în toți acești ani am reușit să formăm o familie adevărată. Mâncăm cu toții împreună, de aceea nu ne putem imagina cum ar fi să utilizăm produse ce ar putea dăuna unui sau altuia”.

Practică producerea în baza contractelor deja de 6 ani, iar datorită faptului că aplică practici prietenoase mediului la producere, au decis să obțină și certificarea eco.

„Inițial, am fost susținuți de Agenția Corpul Păcii, apoi o perioadă am fost nevoiți să ne retragem din cauza unor probleme de sănătate. Însă, nu am putut abandona agricultura și am revenit. Orice muncă trebuie făcută cu dragoste, iar așteptările trebuie să fie argumentate. În agricultură nu poți să crești brusc, este necesar să încerci, să testezi totul, apoi crești. Adică, este nevoie de multă răbdare. De aceea, după ce am învățat, cred eu, suficiente, am decis să obținem și certificarea eco”.

Certificarea eco nu doar te învață să fii onest cu consumatorii, ci și ajută să te dezvolți, respectând standardele care se cer, susțin soții Gori.

„În acest mod, nu avem grijă doar de plante, ci și de mediu, sol, ambalaj, livrări. Pentru a te certifica trebuie foarte multe lucruri să înveți. Aș spune că, activitatea în agricultură este ca și etapa când îți faci studiile, inițial încerci, apoi înveți, faci concluzii, iar într-un final absolvi. Plus, concurența de pe piață te face să-ți dorești să fii mai bun”.

Doresc să extindă activitatea pe care o au, însă aici nu vorbesc de suprafețe, ci de crearea unei comunități a producătorilor eco.

„Conceptul de agricultură planificată, promovat de CSA, permite familiilor mici să obțină un venit decent. Am înregistrat marca comercială Gori, însă nu pentru a fi folosită doar de familia noastră, ci și pentru toți ceilalți din regiune. În acest mod, mai mulți producători doresc să producă fără chimicale, deoarece înțeleg că vor avea unde își vinde produsele. Și la vecini observăm acest lucru. Am vrea să avem o stradă cu producători eco. Acum, vecinii învață să producă conform standardelor, dar, peste ceva timp, se vor certifica”.

Toate aceste lucruri se fac treptat, cu răbdare, pe care soții Gori se pare că o au suficientă, datorită experienței pe care o au.

„Avem un sat frumos, cu oameni buni și lucruri minunate. Toate acestea vrem să le promovăm. Dorim să dezvoltăm turismul, să promovăm agricultura ecologică, pentru ca aceste practici să fie aplicate de cât mai mulți oameni. Ar fi foarte frumos, dacă toți producătorii ar produce fără chimicale, în acest mod am fi mai sănătoși, am avea o societate altfel”.

Chiar dacă agricultura ecologică prezintă anumite riscuri în ceea ce privește cantitățile de produse ce urmează a fi obținute, Nadejda Gori susține că, de fapt, natura te răsplătește pentru fidelitate.

„Planificăm roada minimă, însă obținem recolte maxime. Per total, avem 50 de ari. Avem un sol foarte bogat în țară, doar că acesta trebuie apreciat. Utilizăm produse admise în agricultura eco. Totodată, cultivăm îngrășăminte verzi, resturile vegetale neafectate de boli le utilizăm la producerea compostului. Compostul ne permite să evităm cheltuielile făcute la procurarea substratului. Semănăm muștar, crăițe pentru a proteja culturile. Producem macerate, instalăm capcane pentru a capta dăunătorii. O parte din roadă o împărțim cu dăunătorii, dar, credeți-mă, sunt pierderi infime pe lângă avantajele maxime care sunt”.

Familia Gori face săptămânal livrări consumatorilor și susține că acest mod de a gestiona o afacere ar permite foarte multor oameni din mediul rural să obțină o sursă de venit stabilă, în condițiile în care pe piața locală o bună parte din legume sunt de import.

agrobiznes.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Găgăuzia nu mai este sub influența lui Șor? Constantinov: „Statul a făcut totul”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a declarat că nu mai vede influența lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova, în această regiune. La ediția din 5 noiembrie a emisiunii „Novaya nedelea” de la TV8, Constantinov a spus că „statul a făcut totul pentru a-l exclude din Găgăuzia sau chiar din republică”.

În timpul emisiunii, prezentatorul TV l-a întrebat pe Constantinov dacă este posibil ca astăzi Găgăuzia să iasă din influența lui Șor și să înceapă un dialog cu autoritățile de la Chișinău.

„Sunt în totalitate sigur că statul a făcut totul pentru a-l exclude din Găgăuzia sau chiar din republică. Eu nu văd aici, deja nimeni nu vede acțiunile lui Șor aici. Se pare deja că nici organele republicii nu văd”, a fost răspunsul președintelui Adunării Populare a Găgăuziei.

La precizarea dacă într-adevăr nu mai vede influența lui Șor în Găgăuzia, Constantinov a răspuns: „Nu”.

***

Actualmente, Găgăuzia este condusă preponderent de exponenți ai politicianului fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. Șor a început să controleze practic autonomia după ce candidata sa, Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan din 2023. Astfel, relația dintre Comrat și Chișinău este una tensionată, marcată de acuzații reciproce.

Între timp, în august 2025, magistrații Judecătoriei Chișinău au condamnat-o pe Evghenia Guțul la 7 ani de închisoare, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Pe 23 octombrie 2025, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a fost la Comrat pentru discuții cu conducerea autonomiei găgăuze, vizând organizarea viitoarelor alegeri și dialogul cu Chișinăul, potrivit presei locale. După vizită, Constantinov a declarat că „serviciul de securitate a dorit să afle situația din Găgăuzia, inclusiv starea de spirit după alegeri (nota red. parlamentare)”. „Alegerile s-au încheiat și nu are rost să discutăm despre modul în care s-au desfășurat. Greșeli apar în toate alegerile”, a adăugat el. Totodată, Adunarea Populară a aprobat componența reprezentanților săi în grupul de lucru pentru funcționalitatea regiunii, a informat Constantinov.

De menționat că mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie. Potrivit Statutului Găgăuziei (echivalentul Constituției), alegerile pentru noua Adunare Populară trebuie organizate în prima duminică după expirarea mandatului precedent. Prin urmare, scrutinul ar trebui să aibă loc pe 16 noiembrie. Data este aprobată de Adunarea Populară, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum, deși termenul limită a fost 16 septembrie — cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri.

***

Dmitrii Constantinov a fost ales în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei în februarie 2022.

În aprilie 2024, Constantinov a rămas fără pașaport diplomatic, după ce a revenit din Rusia, unde s-a întâlnit cu politicianul condamnat pentru fraudă bancară, Ilan Șor. La întrevederea, la care a participat și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost anunțată crearea blocului politic „Victoria”, condus de Șor.

Totuși, în mai 2025, Judecătoria Chișinău a obligat Ministerul Afacerilor Externe să restituie pașaportul diplomatic președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Dimitri Constantinov. Decizia a fost pronunțată de către un complet de judecată de la sediul sectorului Râșcani, care i-a dat dreptate lui Constantinov.

Tranzacții de milioane către companiile lui Plahotniuc și rolul lui Candu. Conducerea GMG și Prime, audiată în instanță

Foști angajați ai companiilor afiliate lui Vladimir Plahotniuc au depus mărturii în instanță în dosarul privind furtul miliardului. Avocatul a susținut că martorii nu au oferit informații relevante pentru acuzațiile aduse lui Plahotniuc, însă procurorul a respins această afirmație. NM explică ce au declarat martorii despre tranzacțiile de milioane către companiile controlate de Plahotniuc și cum, potrivit acuzării, acestea se leagă de frauda bancară și de probele din dosar.

O nouă ședință de judecată într-unul dintre dosarele lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este acuzat de complicitate la furtul miliardului, a avut loc pe 5 noiembrie. Instanța a audiat mai mulți martori care au activat în companiile controlate de fostul lider democrat, printre care fostul administrator al GMG Production, Sergiu Latîș, și fostul director general al postului de televiziune Prime, Petru Jelihovschi. Pe lângă aceștia, au mai depus mărturii alți șase martori. Astfel, până în prezent, instanța a audiat 25 din cei 51 de martori ai acuzării.

Ce au declarat martorii

Latîș a declarat că în anii 2010–2014 a condus compania Media Production, unde se ocupa exclusiv de producerea conținutului media. Potrivit lui, toate chestiunile financiare erau gestionate de compania parteneră Prime Management, condusă de finul lui Plahotniuc, Andrian Candu. La ședințele de lucru participa și Plahotniuc, însă Latîș nu a putut explica în ce calitate era prezent fostul lider al Partidului Democrat.

Răspunzând la întrebări, el a vorbit despre transferul a 2,5 milioane de euro în contul companiei Media Production de la compania OTIV, care figurează în ancheta privind frauda bancară. Latîș a spus că ulterior compania Media Production a fost absorbită de General Media Group.

Jelihovschi, la rândul său, a declarat că în anul 2008 Plahotniuc i-a propus să ocupe funcția de director al postului Prime. El a mai relatat că compania OTIV a transferat către Prime 2,7 milioane de dolari pentru achiziționarea postului de televiziune 2 Plus (ulterior redenumit Canal 2). Această tranzacție a fost confirmată de contabila postului Prime, care a depus mărturie în aceeași ședință de judecată. Ea a admis că banii ar fi putut veni din străinătate.

În instanță au fost audiați, de asemenea, doi martori ale căror companii au efectuat lucrări de construcție la comanda companiei lui Plahotniuc, Finpar Invest, inclusiv la Hotelul Codru.

Plahotniuc însuși a lipsit din nou de la ședință. Potrivit avocatului său, el continuă să studieze materialele dosarului și a cerut ca, deocamdată, ședințele să se desfășoare fără prezența lui.

Ce spun avocatul și procurorul

Avocatul inculpatului, Lucian Rogac, a afirmat că martorii audiați pe 5 noiembrie nu au oferit niciun detaliu care să aibă legătură cu acuzațiile formulate împotriva lui Vladimir Plahotniuc. „Nimic legat de crearea unui grup criminal organizat. Nimic legat de frauda bancară și nimic legat de spălarea banilor. Ei nu au putut confirma nimic și nici indica vreo legătură cu tranzacțiile menționate în actul de acuzare”, a precizat avocatul.

Procurorul Alexandru Cernei, după ședință, a declarat că martorii relatează despre circumstanțele pe care le-au cunoscut în timpul activității lor în diverse funcții în companii implicate în tranzacțiile financiare. Martorii, de asemenea, relatează circumstanțe cunoscute de ei referitoare la anumite persoane, datele semnării contractelor și documentele financiare pentru realizarea acestor tranzacții.

„Vreau să precizez că acuzația în această categorie de infracțiuni — infracțiuni financiare, spălare de bani, delapidare, fraudă — se bazează în cea mai mare parte pe probe materiale atașate dosarului, adică pe fluxuri financiare, documente financiare primite din diferite țări și incluse în materialele dosarului. Martorii care sunt interogați confirmă doar o parte dintre aceste tranzacții, iar mărturiile lor corespund materialelor din dosar, care demonstrează faptul tranzacțiilor și scopul în care acestea au fost efectuate”, a explicat procurorul.

_______________________________________________________________________________

Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Profimedia

Ucraina plănuiește să înlocuiască copeica sovietică cu propria monedă. Când va avea loc schimbarea

Ucraina plănuiește să înlocuiască copeica – actuala sa monedă – cu „șah-ul”. Schimbarea, care face parte din reforma monetară, ar urma să intre în vigoare, cel mai probabil, chiar în acest an. Precizările au fost făcute de guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, Andrei Pîșnîi, într-un interviu pentru agenția de presă Reuters.

Ucraina și-a introdus propria valută, grivan, în 1996, la cinci ani după ce și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică, bătându-și propriile monede, dar păstrând vechea denumire sovietică de „copeică”. Noile monede, care vor fi cunoscute după termenul istoric ucrainean „șah”, reprezintă cel mai recent exemplu de desprindere de Rusia, la aproape patru ani de la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei.

Ar trebui să finalizăm în sfârșit… reforma monetară și să eliminăm orice afinitate, orice legătură cu Moscova. Pentru că avem propriul nostru nume. Și a venit momentul să-l revendicăm în sfârșit”, a declarat Pîșnîi.

Oficialul a menționat că Parlamentul Ucrainei se pregătește să dezbată proiectul de lege privind înlocuirea monedei, iar Banca Națională organizează discuții publice, expoziții și alte evenimente pentru a crește gradul de conștientizare asupra inițiativei.

„Șah-ul”, care înseamnă „pas”, a fost folosit ca termen monetar în Ucraina în secolele XVI și XVII. Bancnotele numite „șag” au circulat de asemenea în timpul revoluției ucrainene din 1917–1921, a spus Pîșnîi.

Este important de menționat că copeica a fost păstrată doar în trei dintre fostele republici ale Uniunii Sovietice: Rusia, Belarus și Ucraina”, a declarat Andrei Pîșnîi.

Potrivit agenției, invazia rusă a determinat mulți ucraineni să renunțe la asocierea cu limba și cultura rusă, pe care Moscova susține că le apără.

Sute de sate și orașe și-au schimbat numele străzilor, iar monumentele dedicate personalităților sovietice sau rusești au fost demontate. Plăcile memoriale dedicate autorilor, artiștilor sau oamenilor de știință ruși care au vizitat, lucrat sau trăit în Ucraina au fost îndepărtate.

Ucrainenii, în special cei mai tineri, redescoperă istoria și identitatea națională, revendicând scriitorii, poeții, artiștii și muzicienii ucraineni și alte figuri celebre.

Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev în septembrie a arătat că aproximativ 91% dintre ucraineni au o atitudine negativă față de Rusia, în timp ce doar 4% o privesc pozitiv.

Unii critici au pus sub semnul întrebării momentul înlocuirii monedei, în contextul în care bugetul pentru vreme de război este deja tensionat. Andrei Pîșnîi a spus că acest lucru nu va implica costuri suplimentare, menționând că moneda unică aflată acum în circulație, care va deveni 50 de „șahi” – puțin mai mult de un cent american – va fi înlocuită treptat.

Cu suportul financiar al Uniunii Europene în Republica Moldova au fost deschise 16 spălătorii sociale

În februarie 2023, în Republica Moldova a fost lansat proiectul „Promovarea OSC-urilor în calitate de parteneri în dezvoltarea serviciilor sociale reziliente, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de către un consorțiu format din trei organizații ale societății civile: Keystone Moldova, Fundația „Dorcas-Moldova și Asociația pentru Educație „Neoumanist”.

În cadrul proiectului, organizațiile societății civile, în parteneriat cu autoritățile publice locale, au creat și dezvoltat 16 spălătorii sociale în 16 comunități.  În rezultatul implementării proiectului, peste 1.500 de persoane care fac parte din grupurile social vulnerabile (persoane cu venituri mici, șomeri, pensionari, familii monoparentale, persoane fără adăpost) beneficiază gratuit de serviciile puse la dispoziție de Spălătoria Socială (spălare rufe, igienizare personală și socializare).

Colaj NM

Tux în Moldova: cinci persoane reținute, printre care și lideri ai platformei

În dimineața zilei de 6 noiembrie, în Republica Moldova au avut loc 28 de percheziții. Acestea au avut loc în trei cauze penale, ce vizează activitatea ilicită de întreprinzător, spălare de bani și evaziune fiscală. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP). Potrivit instituției, acțiunile au fost îndreptate împotriva activităților suspecte desfășurate prin platforma de tranzacționare „Tux”. Cinci persoane, printre care și lideri ai platformei, au fost reținute.

Perchezițiile au fost efectuate de ofițerii Direcției investigații economice și ai celor de urmărire penală ai Inspectoratului Național de Investigații din cadrul IGP, sub conducerea procurorilor PCCOCS.

Acestea s-au desfășurat în cadrul a trei cauze penale vizând activitate ilicită de întreprinzător, spălare de bani și evaziune fiscală.

„Acțiunile au fost îndreptate împotriva activităților suspecte desfășurate prin platforma de tranzacționare „Tux”. În urma perchezițiilor, au fost ridicate sute de mii de lei, valută străină, calculatoare utilizate pentru tranzacțiile pe platformă, telefoane mobile și alte probe relevante. De asemenea, cinci persoane cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani, printre care și lideri ai platformei, au fost reținute. Toți beneficiară de prezumția nevinovăției, conform legii”, au comunicat reprezentanții IGP.

Poliția Republicii Moldova

Pe 7 octombrie, mai mulți utilizatori ai platformei de tranzacționare TUX Moldova – bănuită că ar funcționa ca o piramidă financiară – au primit notificări prin care li se cerea să achite o taxă de 100 de dolari, în termen de 24 de ore, pentru a evita blocarea conturilor. 

O zi mai târziu, în mediul online au apărut imagini care arătau tensiuni la sediul unei companii din Republica Moldova, unde investitori nemulțumiți ar fi cerut explicații persoanelor care ar fi gestionat platforma. Platforma s-ar fi prăbușit, iar mulți oameni care au investit bani în aceasta au rămas fără ei.

Poliția Republicii Moldova a inițiat un proces penal pe marginea activității TUX.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: