Forțele de apărare din sudul Ucrainei: Activitățile unităților militare din Transnistria – o imitație pentru a distrage atenția

Toate activitățile unităților militare transnistrene de la graniță sunt o imitație pentru a distrage atenția. Cel puțin asta susține șefa centrului de presă al Forțelor de apărare din sudul Ucrainei, Natalia Gumeniuk, , scrie Unian. Potrivit sursei citate, Natalia Gumeniuk a remarcat că acum granițele moldo-ucrainene sunt protejate și în siguranță, apărarea fiind înăsprită acum mult timp.

Întrebată cât de mare mai este riscul unui posibil atac din Transnistria, Gumeniuk a răspuns că periodic apar situații cu deplasarea armelor și a unităților, dar aceasta este o imitație pentru a distrage atenția.

„Acolo apar periodic situații când se simulează o anumită activitate viguroasă, un fel de mișcare a armelor, a unităților, dar aceasta este pur și simplu o imitație pentru a distrage atenția comandamentului militar din sud spre acea parte, pentru a distrage atenția de la frontul pe care înaintăm”, a spus ea.

Gumeniuk a subliniat că granițele sunt protejate și se află în siguranță. Potrivit ei, densificarea apărării, care a avut loc cu mult timp în urmă, fiind funcțională.

„Adică, o astfel de descoperire, pe care ne-o anunță ei, este pur și simplu imposibilă, dar suntem pregătiți pentru orice”, a adăugat Gumeniuk.

De menționat că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în repetate rânduri că nu vede la moment amenințări iminente la adresa Ucrainei din partea Transnistriei, unde sunt staționate trupele ruse. Potrivit șefei statului, autoritățile moldovenești monitorizează constat situația din regiune și fac tot posibilul pentru a împiedica escaladarea conflictului militar din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova.

În același timp, pe rețelele de socializare și canalele de Telegram care reflectă situația din Transnistria continuă să fie distribuite mesaje prin care bărbații apți de luptă sunt recrutați pentru a se alătura armatei ruse. Dacă acum două săptămâni, Biroul de reintegrare susținea că nu dispune de notificări, comunicate sau date veridice despre această situație, atunci între timp reprezentanții instituției au declarat că se atestă o „mobilitate foarte ridicată de resurse umane” în diverse structuri din regiune. „Fenomenul s-ar datora faptului că tinerii decid să se stabilească pe malul drept al Nistrului sau în afara țării”, a precizat Biroul de reintegrare pentru NM.

Precizăm că Tiraspolul a dat asigurări, în repetate rânduri, că sunt luate toate măsurile pentru păstrarea securității și liniștii în regiune.

Până pe 23 iulie, în regiunea transnistreană este valabil Codul galben de pericol terorist. Decizia a fost semnată și publicată pe 8 iulie de către liderul de facto de la Tiraspol Vadim Krasnoselski.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: