Pavel Grigorciuc/Facebook

FOTO Liderul Partidului Comunist transnistrean aflat în opoziție, Oleg Horjan, a fost eliberat din închisoare

Liderul Partidului Comunist transnistrean aflat în opoziție, Oleg Horjan, a fost eliberat din penitenciarul transnistrean nr. 1 din satul Glinoe, raionul Grigoriopol, unde și-a petrecut ultimii patru ani jumătate. La ieșire, el a fost întâmpinat de mai mulți apropiați și susținători, care i-au adus flori.

În luna noiembrie 2018, Oleg Bojan l-a condamnat la patru ani și jumătate de închisoare, fiind condamnat pentru „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Potrivit anchetei, după un miting necoordonat, Horjan ar fi smuls epoleții unui milițian și l-a lovit.

În unul dintre capetele de acuzare, el l-ar fi insultat pe fostul șef al MAI din regiune, Ruslan Mova, numindu-l „general de rahat”. Apărătorii drepturilor omului consideră că acest dosar este unul politic și au declarat de mai multe ori despre condițiile inumane de întreținere a lui Horjan.

Detalii despre acest caz: „Noi nu putem face nimic – statul „Transnistria” nu există”. La Tiraspol să pregătește un nou dosar împotriva lui Oleg Horjan 

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din Moldova a declarat ilegală sentința pe care Judecătoria Supremă din Transnistria a pronunțat-o lui Horjan.

Dosarul lui Horjan

Din 2010 până în 2019, Oleg Horjan a fost deputat în Sovietul Suprem al Transnistriei. În 2017, a devenit copreședinte al Uniunii forțelor de opoziție din Transnistria, iar în 2018, după ce a fost arestat, a fost ales unanim în calitate de lider al organizației. În luna decembrie 2016, el a participat la alegerile prezidențiale din Transnistria, situându-se pe locul al treilea.

Dosarul penal împotriva sa a fost deschis după întâlnirea pe care a avut-o cu alegătorii la 2 iunie 2018, pe piața din centrul Tiraspolului. La această întâlnire, Horjan a spus că el deține documente care confirmă faptul că administrația Transnistriei planifică, în bază de contract, să aducă în regiune deșeuri radioactive pentru a fi conservate.

Horjan a inclus problema privind situația ecologică din Transnistria în agenda ședinței Sovietului Suprem din 6 iunie 2018. Când Horjan a început să-și citească raportul, transmisiunea în direct din sala de ședințe s-a întrerupt. În acest timp, i-a fost retrasă imunitatea de deputat și a fost arestat.

Potrivit anchetei, deputatul Horjan a organizat un miting pe piața din centrul Tiraspolului, fără a-l coordona cu autoritățile locale. După miting, au fost reținuți câțiva participanți la această acțiune, inclusiv fiul lui Horjan. Deputatul a încercat să ajungă la cei reținuți. Potrivit datelor din dosarul penal, în altercația cu miliția, el a smuls epoleții de la câțiva colaboratori ai forțelor de ordine.

Lui Horjan i-au fost înaintate trei capete de acuzare. În primul, el ar fi aplicat câteva lovituri milițianului Bichir și i-a smuls epoleții. În al doilea, Horjan l-ar fi lovit pe milițianul Osadcii și a smuls epoleții acestuia și ai milițianului Țurcan. În cel de-al treilea capăt de acuzare, el a fost acuzat de faptul că la intrarea în clădirea secției de miliție din Tiraspol, el l-ar fi insultat pe Ruslan Mova, șeful MAI din regiune, numindu-l „general de rahat”.

Horjan și avocata sa au altă versiune. Potrivit afirmațiilor Alei Grigoraș, atunci când Horjan a dorit să intre în sediul secției de miliție de la Tiraspol, „milițienii au încercat cu forța să-l dea afară de acolo, apoi au profitat de situație și l-au acuzat de aplicarea violenței”. Avocata a subliniat că, potrivit legii locale despre statutul deputatului, lui Horjan trebuiau să-i permită să intre în secția de miliție și să-l conducă spre cei reținuți. Grigoraș a mai remarcat că despre organizarea întâlnirii cu alegătorii din 2 iunie, Horjan a informat oficial administrația de la Tiraspol, MAI și Ministerul Securității Statului. Iar după evenimentele de la secția de miliție, el a scris o plângere despre aplicarea forței fizice față de el și despre încălcarea drepturilor sale ca deputat al Sovietului Suprem din Transnistria.

Avocata Ala Grigoraș a mai spus că toți milițienii (în afară de Osadcii), care sunt vizați ca victime în acest caz, au recunoscut că Horjan nu a aplicat împotriva lor „acțiuni de violență” și „nu a smuls epoleți”. Acest lucru îl demonstrează și înregistrările camerelor de supraveghere din sediul miliției. „În înregistrarea de la unitatea de miliție se vede că Horjan nu l-a bătut nici pe Osadcii, însă în acest caz, el oricum a fost declarat vinovat. În celelalte capete de acuzare, Judecătoria Supremă l-a achitat”, a menționat Grigoraș.

Ea a mai menționat că Ruslan Mova nu poate considera expresia „general de rahat”, pe care Horjan a adresat-o generalului, ca fiind insultă și infracțiune. Și a precizat de ce: în anul 2018, Horjan s-a adresat către MAI din regiunea transnistreană cu solicitarea de a fi tras la răspundere Iurii Petric, simpatizantul guvernării actuale, care l-a insultat public, numindu-l „rahat”, însă Mova a comunicat în răspunsul oficial pentru Horjan că nu consideră că spusele lui Petric sunt o insultă și nu vede temei pentru a-l trage la răspundere.

La 2 noiembrie 2018, a fost anunțată sentința lui Horjan. Potrivit afirmațiilor avocatei Ala Grigoraș, procesul de judecată s-a desfășurat cu numeroase încălcări: „Ne-au refuzat audierea martorilor care au văzut cele întâmplate. În timpul procesului de judecată, Oleg Horjan s-a simțit rău, dar i-a fost refuzată asistența medicală calificată. M-au împiedicat să lucrez cu materialele din dosarul penal”.

Când i-au oferit dreptul la ultimul cuvânt, Horjan a spus că a fost privat de libertate din cauza că a vorbit deschis despre legătura strânsă dintre conducerea Transnistriei și holdingul „Sheriff”.

 

Pavel Grigorciuc/Facebook
Pavel Grigorciuc/Facebook
Pavel Grigorciuc/Facebook

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PAS planifică sancțiuni pentru negarea deportărilor staliniste, după ce deputații comuniști au refuzat să se ridice pentru un minut de reculegere. Reacția PCRM

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că va propune sancționarea prin lege a celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, deportările și crimele comise împotriva populației Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut pe 12 iunie, în cadrul inaugurării expoziției de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică”. Igor Grosu s-a declarat indignat că deputații comuniști au refuzat să se ridice în picioare pentru a onora printr-un minut de reculegere victimele deportărilor, la ședința Parlamentului din 11 iunie. Contactată de NewsMaker, președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor și a acuzat PAS că folosește subiectul în scopuri propagandistice.

„Am constatat cu tristețe că noi trebuie să corectăm un lucru. Și noi o să o facem tare repede — sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, familiei, deportările să fie inclus în legislația Republicii Moldova. Așa cum există prevedere de felul ăsta pentru alte atrocități care le-au comis alte regimuri totalitare pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului și-a exprimat indignarea față de comportamentul unor aleși ai poporului care au rămas jos în timpul minutului de reculegere.

Mare mi-a fost supărarea și, cu tristețe, mai mult a fost o supărare, că chiar unii din aleșii poporului au stat fără niciun simț. Cred că ăsta e un sentiment pe care îl împărtășim noi toți cei care avem bunul simț, educația de acasă și respectul pentru buneii noștri”, a spus Grosu.

Precizăm că ieri, deputații au susținut un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste. S-au ridicat în picioare toți deputații cu excepția celor din Partidul Comuniștilor.

Președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile lui Grosu, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor, însă acuză PAS că falsifică istoria și folosește subiectul în scopuri politice.

Noi nu negăm victimele deportărilor, dar suntem împotriva falsificării istoriei, a valorizării regimului lui Antonescu și împotriva faptului că acest lucru să fie folosit în scopuri propagandistice de către PAS și Igor Grosu. Sancțiunile sunt o obișnuință a PAS, să pedepsească oamenii pentru opinia lor”, a declarat Caraman.

Amintim că Moldova marchează pe 12, 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când regimul stalinist a declanșat primul val de deportări în masă din Basarabia. Cu acest prilej, la Chișinău și Bălți a fost deschisă expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, care poate fi vizitată până pe 6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00—21:00.

Expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate, incluzând și Marea Teroare din RASS Moldovenească din 1937—1938, represiunea din anii 1953—1989 și foametea din 1946—1947 ca metodă a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: