Pavel Grigorciuc/Facebook

FOTO Liderul Partidului Comunist transnistrean aflat în opoziție, Oleg Horjan, a fost eliberat din închisoare

Liderul Partidului Comunist transnistrean aflat în opoziție, Oleg Horjan, a fost eliberat din penitenciarul transnistrean nr. 1 din satul Glinoe, raionul Grigoriopol, unde și-a petrecut ultimii patru ani jumătate. La ieșire, el a fost întâmpinat de mai mulți apropiați și susținători, care i-au adus flori.

În luna noiembrie 2018, Oleg Bojan l-a condamnat la patru ani și jumătate de închisoare, fiind condamnat pentru „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Potrivit anchetei, după un miting necoordonat, Horjan ar fi smuls epoleții unui milițian și l-a lovit.

În unul dintre capetele de acuzare, el l-ar fi insultat pe fostul șef al MAI din regiune, Ruslan Mova, numindu-l „general de rahat”. Apărătorii drepturilor omului consideră că acest dosar este unul politic și au declarat de mai multe ori despre condițiile inumane de întreținere a lui Horjan.

Detalii despre acest caz: „Noi nu putem face nimic – statul „Transnistria” nu există”. La Tiraspol să pregătește un nou dosar împotriva lui Oleg Horjan 

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din Moldova a declarat ilegală sentința pe care Judecătoria Supremă din Transnistria a pronunțat-o lui Horjan.

Dosarul lui Horjan

Din 2010 până în 2019, Oleg Horjan a fost deputat în Sovietul Suprem al Transnistriei. În 2017, a devenit copreședinte al Uniunii forțelor de opoziție din Transnistria, iar în 2018, după ce a fost arestat, a fost ales unanim în calitate de lider al organizației. În luna decembrie 2016, el a participat la alegerile prezidențiale din Transnistria, situându-se pe locul al treilea.

Dosarul penal împotriva sa a fost deschis după întâlnirea pe care a avut-o cu alegătorii la 2 iunie 2018, pe piața din centrul Tiraspolului. La această întâlnire, Horjan a spus că el deține documente care confirmă faptul că administrația Transnistriei planifică, în bază de contract, să aducă în regiune deșeuri radioactive pentru a fi conservate.

Horjan a inclus problema privind situația ecologică din Transnistria în agenda ședinței Sovietului Suprem din 6 iunie 2018. Când Horjan a început să-și citească raportul, transmisiunea în direct din sala de ședințe s-a întrerupt. În acest timp, i-a fost retrasă imunitatea de deputat și a fost arestat.

Potrivit anchetei, deputatul Horjan a organizat un miting pe piața din centrul Tiraspolului, fără a-l coordona cu autoritățile locale. După miting, au fost reținuți câțiva participanți la această acțiune, inclusiv fiul lui Horjan. Deputatul a încercat să ajungă la cei reținuți. Potrivit datelor din dosarul penal, în altercația cu miliția, el a smuls epoleții de la câțiva colaboratori ai forțelor de ordine.

Lui Horjan i-au fost înaintate trei capete de acuzare. În primul, el ar fi aplicat câteva lovituri milițianului Bichir și i-a smuls epoleții. În al doilea, Horjan l-ar fi lovit pe milițianul Osadcii și a smuls epoleții acestuia și ai milițianului Țurcan. În cel de-al treilea capăt de acuzare, el a fost acuzat de faptul că la intrarea în clădirea secției de miliție din Tiraspol, el l-ar fi insultat pe Ruslan Mova, șeful MAI din regiune, numindu-l „general de rahat”.

Horjan și avocata sa au altă versiune. Potrivit afirmațiilor Alei Grigoraș, atunci când Horjan a dorit să intre în sediul secției de miliție de la Tiraspol, „milițienii au încercat cu forța să-l dea afară de acolo, apoi au profitat de situație și l-au acuzat de aplicarea violenței”. Avocata a subliniat că, potrivit legii locale despre statutul deputatului, lui Horjan trebuiau să-i permită să intre în secția de miliție și să-l conducă spre cei reținuți. Grigoraș a mai remarcat că despre organizarea întâlnirii cu alegătorii din 2 iunie, Horjan a informat oficial administrația de la Tiraspol, MAI și Ministerul Securității Statului. Iar după evenimentele de la secția de miliție, el a scris o plângere despre aplicarea forței fizice față de el și despre încălcarea drepturilor sale ca deputat al Sovietului Suprem din Transnistria.

Avocata Ala Grigoraș a mai spus că toți milițienii (în afară de Osadcii), care sunt vizați ca victime în acest caz, au recunoscut că Horjan nu a aplicat împotriva lor „acțiuni de violență” și „nu a smuls epoleți”. Acest lucru îl demonstrează și înregistrările camerelor de supraveghere din sediul miliției. „În înregistrarea de la unitatea de miliție se vede că Horjan nu l-a bătut nici pe Osadcii, însă în acest caz, el oricum a fost declarat vinovat. În celelalte capete de acuzare, Judecătoria Supremă l-a achitat”, a menționat Grigoraș.

Ea a mai menționat că Ruslan Mova nu poate considera expresia „general de rahat”, pe care Horjan a adresat-o generalului, ca fiind insultă și infracțiune. Și a precizat de ce: în anul 2018, Horjan s-a adresat către MAI din regiunea transnistreană cu solicitarea de a fi tras la răspundere Iurii Petric, simpatizantul guvernării actuale, care l-a insultat public, numindu-l „rahat”, însă Mova a comunicat în răspunsul oficial pentru Horjan că nu consideră că spusele lui Petric sunt o insultă și nu vede temei pentru a-l trage la răspundere.

La 2 noiembrie 2018, a fost anunțată sentința lui Horjan. Potrivit afirmațiilor avocatei Ala Grigoraș, procesul de judecată s-a desfășurat cu numeroase încălcări: „Ne-au refuzat audierea martorilor care au văzut cele întâmplate. În timpul procesului de judecată, Oleg Horjan s-a simțit rău, dar i-a fost refuzată asistența medicală calificată. M-au împiedicat să lucrez cu materialele din dosarul penal”.

Când i-au oferit dreptul la ultimul cuvânt, Horjan a spus că a fost privat de libertate din cauza că a vorbit deschis despre legătura strânsă dintre conducerea Transnistriei și holdingul „Sheriff”.

 

Pavel Grigorciuc/Facebook
Pavel Grigorciuc/Facebook
Pavel Grigorciuc/Facebook

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: