Colaj NM

Fotografia Evgheniei Guțul cu Vladimir Putin cade sub incidența legislației penale? Răspunsul Veronicăi Dragalin

Șefa Procuraturii Anticorupție a fost întrebată dacă fotografia Evgheniei Guțul cu Vladimir Putin cade sub incidența legislației penale sau legii privind separatismul. Dragalin a menționat că nu poate răspunde la întrebare „fără a analiza toate circumstanțele”, dar a adăugat că „dacă așa sesizare va ajunge la Procuratura Generală va fi examinată într-un mod obiectiv”. Întrebată ce întreprind autoritățile în contextul vizitelor politicienilor din Moldova în Rusia, Dragalin a spus că Procuratura Anticorupție „urmărește foarte atent informația care apare în spațiul public și apreciază dacă are sau nu relevanță pentru dosarele penale”. Iar șeful Inspectoratului General al Poliției a adăugat că organele de drept dețin informații „mult mai multe decât cele care se vociferează în spațiul public” și că acestea „sunt cu parafă secretă” și nu le poate comunica.

Dragalin a fost întrebată pe 7 martie în timpul unor declarații de presă „dacă fotografia Evgheniei Guțul cu Vladimir Putin cade sub incidența legislației penale sau legii privind separatismul”.

Deci nu vă pot răspunde la o așa întrebare fără a analiza toate circumstanțele. Nu cunosc dacă la moment există o sesizare oficială în acest sens la Procuratura Generală. Urmează să fie analizat acest lucru. (…) Dar sunt sigură că dacă așa sesizare va ajunge la Procuratura Generală va fi examinată într-un mod obiectiv și va fi adoptată o soluție corectă”, a menționat Dragalin.

În continuare ea a spus la ce etapă se află dosarul pe numele Evgheniei Guțul.

Avem în gestiune la Procuratura Anticorupție dosarul care viza fostul partid politic Șor, unde doamna Guțul are statut de învinuit. Menționez că prezumția nevinovăției se aplică la acest moment. Dar investigația, deci dosarul penal, acumularea tuturor probelor, documente, telefoane, calculatoare, audierea martorilor – suntem spre finisarea acestui proces. Deci în curând, o lună – câteva săptămâni, procurorul care conduce acest dosar va fi gata să adopte o decizie”, a comunicat Dragalin.

Întrebată „ce întreprind autoritățile în cazul vizitelor din ultima perioadă a politicienilor de la noi în Federația Rusă, ținând cont că în spatele acestor politicieni se află Kremlinul și încearcă prin aceștia să destabilizeze situația din țara noastră”, Dragalin a comunicat: „Noi ca procuratură avem competența doar să investigăm infracțiuni de corupție. (…) Examinăm și noi informațiile care apar în spațiul public, analizăm circumstanțele, aceste fapte în cadrul unor dosare pe care le avem în gestiune. Din partea noastră vă asigur că urmărim și noi foarte atent informația care apare în spațiul public și apreciez dacă are sau nu relevanță pentru dosarele penale pe care le avem în gestiune”.

Iar șeful Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu a declarat în acest sens că organele de drept dețin „informații mult mai multe decât cele care se vociferează în spațiul public”, însă nu le poate face publice.

Vreau să vă asigur că instituțiile statului, în ceea ce ține în mod special de aspectele de securitate ale statului, avem o conlucrare foarte strânsă la capitolul acesta și sunt o serie de informații mult mai multe decât cele care se vociferează în spațiul public și care sunt deținute de organele de drept, și care se documentează la compartimentul respectiv. Cu părere de rău nu putem să le furnizăm, cel puțin eu nu am dreptul de a le furniza la moment în condițiile actuale pornind și de la aceea că sunt și cu parafă secretă, dar vreau să vă asigur că instituțiile statului documentează și dețin o serie de informații mult mai vastă la acest capitol”, a conchis șeful Inspectoratului.

***

În seara zilei de 6 martie, bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul – susținută de oligarhul fugar Ilan Șor – a publicat o poză în care dă mâna cu președintele rus Vladimir Putin. Întrevederea a avut loc în marja Festivalului Mondial de Tineret din Soci. În discuții, guvernatoarea i s-a plâns lui Putin pe autoritățile de la Chișinău, pe care le-a acuzat că „se răzbună” pe Găgăuzia din cauza „poziției sale civice”. Potrivit lui Guțul, liderul rus i-ar fi promis că va „sprijini” autonomia găgăuză.

Evghenia Guțul este primul oficial din Republica Moldova care s-a întâlnit cu Vladimir Putin după 24 februarie 2022, atunci când liderul rus a ordonat invadarea Ucrainei. Conducerea țării condamnă agresiunea militară rusă și sprijină țara vecină prin găzduirea refugiaților și livrarea de asistență umanitară. Precizăm că relațiile Moldovei cu Rusia s-au înrăutățit nu doar pe fondul invaziei din țara vecină, ci și din cauza tentativelor regimului de la Moscova de a destabiliza țara noastră.

Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție pe data de 19 iulie 2023, în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Înainte de aceasta, pe 22 mai, Curtea de Apel Comrat a validat alegerile din Găgăuzia, în timp ce oamenii legii au inițiat un dosar penal pe faptul coruperii alegătorilor din autonomie de către partidul lui Șor, în favoarea Evgheniei Guțul. Reprezentanții din cadrul formațiunii sunt acuzați că ar fi oferit câte 15 mii lei pentru fiecare persoană care determina alte 30 de persoane să o voteze pe Guțul la funcția de bașcan – acuzații respinse atât de Șor, cât și de Guțul.

Pe 6 martie, procurorul general interimar Ion Munteanu a anunțat că au fost acumulate suficiente probe pentru a demonstra implicarea bașcanului Găgăuziei Evghenia Guțul în fapte infracționale. Potrivit lui Munteanu, cauza penală în care Guțul este vizată este la etapa de finalizare și în scurt timp va fi adoptată o soluție. Precizările au fost făcute de Munteanu la o emisiune TV, după ce Guțul a publicat o poză în care dă mâna cu Vladimir Putin, iar procurorul general interimar a fost solicitat să ofere detalii despre dosarele în care bașcanul este vizat.

***

Pe 5 martie, în cadrul unui briefing de presă, șeful Serviciului de Informație și Securitate Alexandru Musteața a declarat că Serviciul a intrat în posesia mai multor date care indică că Federația Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. În aceste acțiuni, Rusia va implica 3 categorii de actori: actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, actori politici declarați pro-stataliști și actori politici conectați la grupurile criminal organizate. Se planifică generarea mai multor crize inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor, dar și organizarea protestelor la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul a votat: Liuba Șova și Nicolae Roșca rămân la CC încă 6 ani. Cum au răspuns, întrebați dacă apără interesele PAS

Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost numiți de Parlament în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată, pe 26 iunie, cu votul a 54 de deputați. Înainte de vot, mai mulți parlamentari le-au adresat întrebări candidaților. Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost întrebați în ce măsură procedura de numire va contribui la întărirea imaginii Curții Constituționale, „ținând cont de faptul că patru din șase membri sunt numiți de exponenții partidului de guvernare”, precum și cum explică „faptul că deciziile Curții Constituționale din ultimii ani sunt tot mai des considerate în societate ca fiind asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Deputata neafiliată Olesea Stamate a întrebat-o pe Liuba Șova în ce măsură această procedură de numire „va contribui la întărirea imaginii CC și încrederii cetățenilor în imparțialitatea judecătorilor, ținând cont de faptul că patru din șase jucători constituționali sunt în aceste zile numiți de exponenții partidului de guvernare, mai mult decât atăt – în ultimele luni de mandat parlamentar”.

„Aceste argumente sunt la baza sesizării unui deputat, nu o să-i dau numele aici. (…) Competența puterii legislative de a numi doi judecători este una constituțională. (…) Al doilea aspect, în 2019, actuala componență a fost numită de un parlament, care avea o componență la acea perioadă. Durata de mandat a parlamentului cu durata de mandat de judecător de Curtea constituțională nu coincide. De aceea, numirile din 2019 nu pot fi speculate sau nu pot fi formulate că au avut o tentă politică. (…) Componența Parlamentului din perspectiv conotației politice este apanajul poporului. (…) Eu cred că noi trebuie să avem încredere în popor”, a comunicat Liuba Șova.

Deputata socialistă Ivanna Koksal i-a întrebat pe Liuba Șova și Nicolae Roșca cum explică „faptul că deciziile CC din ultimii ani tot mai des sunt considerate în societate ca și asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Liuba Șova a respins declarațiile deputatei și a spus că există o situație în care Înalta Curte, ca urmare a unei sesizări din partea opoziției, a acceptat cererea.

„Curtea Constituțională nu este o echipă de fotbal și nu joacă pentru cineva sau împotriva cuiva. De fiecare dată îmi asum votul când ridic mâna pentru sau împotrivă. N-am votat nicio hotărâre favorabilă vreunui partid. Am votat hotărâri care rezultă din normele constituționale”, a spus la rândul său Nicolae Roșca.

„Ei vin cu fel de fel de aberații, vin să ne provoace, ca să avem dispersări în societate”, a declarat deputatul PAS Ion Babici, ca reacție la mai multe întrebări din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Într-un final, candidatura Liubei Șova a fost susținută de 54 de deputați PAS, iar 15 deputați comuniști și socialiști au votat contra. Doi deputați ai BCS și trei deputați neafiliați nu au participat la vot. Candidatura lui Nicolae Roșca a fost susținută de 54 de deputați PAS, în timp ce 13 deputați BCS au votat contra. Trei deputați BCS și trei deputați neafiliați nu au votat.

Amintim că Liuba Șova și Nicolae Roșca au fost numiți, în 2019, de către Guvern în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Liuba Șova este jurist și, mai bine de 20 de ani, a fost lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ a Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova. Nicolae Roșca este doctor în drept, conferențiar universitar și are experiență academică de peste 30 de ani. În perioada anilor 2016 – 2019, Nicolae Roșca a fost șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională, propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca.

Pe 23 iunie, opt organizații ale societății civile au publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. „Singura instituție care a respectat în continuare principiile transparenței a fost Consiliul Superior al Magistraturii, care a publicat dosarele candidaților și a oferit timp societății pentru a transmite comentarii, prelungind procedura de selecție în contextul existenței unui singur pretendent”, au declarat aceștia.

Pe 24 iunie, Domnica Manole și Sergiu Litvinenco au fost numiți, de către Guvern, judecători la Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: