Președintele Parlamentului, Igor Grosu a continuat și în cadrul ședinței plenare din 30 septembrie, să anunțe numărul deputaților imunizați împotriva Covid-19. Dacă data trecută erau vaccinați 72 de parlamentari, astăzi sunt 81.
Astfel, din cei 63 de deputați PAS, 58 s-au imunizat, iar un deputat a prezentat alt document care atestă prezența anticorpilor. De la Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) s-au vaccinat 20 din 32 de deputați, iar din cei șase deputați ai Partidul ȘOR s-au vaccinat trei. După prezentarea acestor cifre, șeful Legislativului a declarat că „rezultatele sunt modeste”.
„Voi face acest lucru de fiecare dată, în speranța că noi toți să devenim acele exemple pentru cetățenii noștri. În special, cei care sunt vocali să facă primii pasul acesta și să se vaccineze, din respect pentru medici care trec printr-o perioadă complicată ca în valul precedent. Excepțiile sunt excepții și nu pot deveni regulă generală”, a spus Grosu.
Fără a oferi numele deputaților nevaccinați, pe motiv că sunt date cu caracter personal, Igor Grosu a concluzionat că de la PAS, nu s-au vaccinat 4 deputați, de la BECS- 12, iar de la Partidul ȘOR– 3.
Bucureștiul pledează pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană cu Republica Moldova, dar și cu Ucraina și Balcanii de Vest. Autoritățile române consideră că extinderea UE va face blocul comunitar mai puternic pe plan economic și va consolida securitatea statelor sale membre. Afirmațiile au fost făcute de ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, înainte de începerea reuniunii Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care are loc la Chișinău vineri, 15 mai.
Oana Țoiu a declarat că, înainte de reuniunea Comitetului de Miniștri, a participat la un mic dejun de lucru privind integrarea europeană a Republicii Moldova, alături de ceilalți miniștri de externe prezenți la Chișinău și ambasadori. Acesta a fost găzduit de președinta Maia Sandu.
Oficiala a reiterat că Bucureștiul susține aderarea Republicii Moldova la UE și pledează pentru deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere. Totodată, autoritățile române sprijină, de asemenea, avansarea procesului de negocieri cu Ucraina și statele din Balcanii de Vest.
„Este poziția României că este momentul să deschidem capitolele de negociere. (…) Este momentul să facem asta pentru că nu vorbim doar de o responsabilitate pentru R. Moldova, pentru Ucraina, de o responsabilitate de a finaliza negocierile și cu Balcanii de Vest. Vorbim și despre cuvântul pe care Uniunea Europeană la dat, vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume, asta permite ca sfera noastră de influență, sfera noastră de colaborare, care permite securitatea comună, să fie mai puternică. Nu putem să riscăm ca țările, în timp, să mai poată face față amenințărilor hibride, interferențelor care vin din alte state. Și modalitatea prin care putem să ne asigurăm de această securitate colectivă este integrarea europeană”, a spus Oana Țoiu.
Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.
Până acum, deschiderea formală a clusterelor de negociere a fost blocată de opoziția Guvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Orban, considerat apropiat Kremlinului, a declarat în repetate rânduri că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu agresiunea militară rusă, ar putea atrage UE în război.
În urma alegerilor parlamentare din Ungaria, desfășurate în aprilie, Orban și partidul său, Fidesz, au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul formațiunii, Peter Magyar, a devenit prim-ministru. Noul lider de la Budapesta a semnalat că nu se va opune avansării procesului de negociere, ceea ce a relansat discuțiile privind deschiderea formală a clusterelor de aderare.
Pe 9 mai, în timpul unei vizite la Chișinău, președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a reiterat că deschiderea formală a primului cluster de negocieri cu Republica Moldova în iunie rămâne o prioritate pentru președinția Consiliului UE, deținută în prezent de Cipru.
