Fundația Soros Moldova oferă suport Ministerului Energiei

Fundația Soros Moldova a lansat în 2023 mai multe inițiative de suport pentru Ministerul Energiei Republicii Moldova: stagii plătite pentru tineri în cadrul ministerului, îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat în domeniul energiei, studierea problemei gestionării rețelelor de gaze care aparțin administrațiilor locale, asociațiilor și persoanelor fizice. În afară de aceasta, Fundația oferă suport pentru activități de comunicare publică a Ministerului Energiei.

Ministerul Energiei a fost creat, ca entitate separată, în cadrul Cabinetului Recean, după o pauză de 18 ani, în circumstanțe extrem de dificile pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Criza energetică, declanșată de acțiunile ostile ale Rusiei, iar după aceasta, și urmările războiului agresiv al Rusiei în Ucraina, au făcut cei care locuiesc în Moldova să ajungă într-o situație economică dificilă din cauza prețurilor mari la energie. Urmările acestei crize au afectat mai ales persoanele care deja se aflau într-o situație socială și economică dificilă.

Fundația Soros Moldova, care de peste 31 de ani susține societatea moldovenească, a decis să contribuie la reziliența socială și economică a țării. «Scopul nostru este să susținem autoritățile în efortul lor de asigurare a securității energetice a țării, pentru ca, în rezultat, toți cei care locuiesc în Moldova să aibă acces la energie, mediul să fie protejat, iar resursele publice să fie administrate transparent și eficient», a spus Petru Culeac, Directorul Executiv al Fundației Soros Moldova.

În acest context, vineri au avut loc mai multe ședințe de lansare a activităților proiectului operațional «Suport pentru Ministerul Energiei privind asigurarea rezilienței energetice în Republica Moldova». Astfel, Centrul analitic Expert Grup urmează să elaboreze codul de guvernanță corporativă pentru 7 întreprinderi din sectorul energetic cu capital de stat, precum și setul de regulamente și acte ce vor permite implementarea principiilor de guvernare corporativă, inclusiv indicatori de performanță pentru manageri și instruirea acestora.

Prezent la discuții, directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, subliniat că implementarea codului de guvernare corporativă va permite creșterea performanțelor întreprinderilor și funcționarea lor pe proceduri și nu pe factorul uman.

În prezent, Green City Lab, partenerul Fundației Soros Moldova, selectează șapte tineri cercetători care vor activa în subdiviziunile Ministerului timp de șase luni. Ei vor elabora câte un studiu de politică publică, în acest timp, ei vor fi remunerați și vor fi ghidați de către specialiștii Ministerului.

Prioritatea Ministerului Energiei, în cooperarea cu Fundația Soros Moldova, este să îmbunătățească guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat din sectorul energetic și să atragă angajați talentați la minister. «Vrem să convingem tinerii care vor participa la programul de stagii să rămână la minister. Noi, de fapt, acum, construim Ministerul Energiei», a declarat Victor Parlicov, Ministrul Energiei. Directoarea executivă a Green City Lab, Veronica Herța, a menționat că deja este un progres remarcabil în procesul de selectare al stagiarilor.

În scurt timp, va începe elaborarea unui studiu care va cerceta problema gestiunii rețelelor de gaze care aparțin administrațiilor publice locale, asociațiilor și persoanelor fizice. «Noi considerăm că autoritățile trebuie să vină cu o soluție care să respecte drepturile de proprietate și să asigure buna funcționare și securitatea rețelelor de gaze», a menționat Petru Culeac, Directorul Executiv al Fundației.

De asemenea, Fundația va oferi asistență Ministerului Energiei în activități de comunicare publică, în contextul războiului hibrid al Rusiei împotriva Republicii Moldova, în care dezinformarea și diversiunile informaționale pe tema energiei fac parte din instrumentarul zilnic de intoxicare a opiniei publice și destabilizare a societății.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Fondul de convergență, finanțat din bani UE și taxe din Transnistria? Grosu: Nu e corect ca toate cheltuielile să fie suportată doar de malul drept

Procesul de reintegrare a regiunii transnistrene va presupune cheltuieli semnificative, pe care malul drept al Nistrului nu le poate acoperi de unul singur, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu. Liderul PAS a explicat, la Realitatea TV, că aceste costuri ar urma să fie acoperite printr-un fond de convergență – creat pentru a apropia cele două maluri ale Nistrului – la care vor contribui atât agenții economici din stânga Nistrului, cât și Uniunea Europeană. Oficialul spune că ar fi „incorect” ca întreaga povară financiară să fie suportată doar de cetățenii de pe malul drept.

„Reintegrarea trebuie să aibă loc pas cu pas. Ultimul exemplu este fondul de convergență, în care vom include toate taxele. Toți vor achita. Vom atrage și finanțe de la parteneri, donatori. Pot fi și cele 60 de milioane de euro, pe care UE le-a alocat încă în ianuarie 2025, dar pe care malul stâng le-a respins, la comanda Kremlinului”, a declarat Grosu.

Speakerul a sugerat că Federația Rusă nu mai este dispusă să susțină financiar vechiul model economic al regiunii transnistrene. Igor Grosu nu exclude că, în viitorul apropiat, regiunea nu va mai dispune de resurse suficiente pentru a achita salariile, pensiile și alte prestații sociale – situație care ar putea determina administrația de facto de la Tiraspol să solicite sprijin din partea Chișinăului. Potrivit oficialului, autoritățile nerecunoscute vor trebui să facă pași concreți pentru a se integra într-un cadru economic sustenabil și transparent.

„Cred că vor ajunge în situația în care se vor întoarce (n.red: ajutorul de 60 milioane de euro). Trebuie să înțeleagă că modelul lor de supraviețuire nu este unul sustenabil și deja s-a prăbușit, pentru că gaz ieftin sau gratuit nu există. Asta înseamnă că gradual trebuie să adaptăm tarifele, pentru că costurile sunt costuri. (…) Cred că și Rusiei deja i-a ajuns. (…) Costurile sau cheltuielile pentru reintegrare sunt serioase. Doar Republica Moldova nu poate pune toate aceste cheltuieli pe buget, iar acest lucru ar fi incorect față de cetățenii de pe malul drept”, a mai declarat Grosu.

Reamintim, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat recent crearea unui fond de convergență, menit să apropie cele două maluri ale Nistrului. Oficialul a precizat că fondul va cumula resurse interne și externe pentru finanțarea proiectelor sociale și de infrastructură, inclusiv în localitățile din stânga Nistrului necontrolate de autoritățile constituționale.

„Deputatul” de la Tiraspol, Andrei Safonov, consideră că fondul de convergență pentru reintegrare reprezintă un nou act de provocare la adresa Tiraspolului, deoarece, spune el, Chișinăul „va folosi pentru crearea acestuia banii pe care i-a sustras abuziv de la agenții economici din regiune”. Liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a calificat, la rândul său, că inițiativa nu a fost discutată cu Tiraspolul.

Precizăm, discuțiile privind problema transnistreană s-au intensificat în ultima perioadă, în special pe fondul deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană de către Guvernul de la Chișinău. Unii analiști consideră că dosarul transnistrean ar putea deveni un obstacol în procesul de integrare europeană. Autoritățile constituționale au declarat în repetate rânduri că își doresc ca aderarea la UE să aibă loc cu un teritoriu reunificat, însă nu exclud nici scenariul unei integrări „în doi pași”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Maib lansează prima emisiune de obligațiuni corporative din cadrul celui de-al IV-lea program de ofertă publică

Din 19 februarie 2026, maib lansează prima emisiune de obligațiuni corporative din cadrul celui de-al IV-lea program de ofertă publică. Până la 12 martie 2026, inclusiv, sunt disponibile pentru subscriere 10.000 de obligațiuni, în valoare totală de 200.000.000 MDL, cu valoarea nominală de 20.000 MDL fiecare. Rata dobânzii pentru primul an de circulație este de 6,80% , formată din rata de referință (5,80%) + marja fixă stabilită pentru clasa VI (1,0%).

Avantajele investiției în obligațiunile corporative maib:

  • Cuponul (dobânda) este mai atractiv comparativ cu alte instrumente de economisire;
  • Posibilitatea de răscumpărare benevolă parțială sau totală, la valoarea nominală, în limita a 250 de obligațiuni per emisie;
  • Cererea de răscumpărare benevolă se poate depune la orice oficiu maib pe parcursul cuponului III din cadrul unui trimestru, până la plata acestuia (ultimul cupon aferent obligațiunilor răscumpărate nu se achită);
  • Admiterea la tranzacționare pe piața reglementată a Bursei de Valori a Moldovei, emisiunea fiind efectuată prin intermediul unui participant profesionist pe piața de capital.

Beneficii suplimentare pentru clienții care subscriu:

  • Card gratuit „maib daily avantajos” pentru transferul cuponului (dobânzii);
  • Posibilitatea rezilierii anticipate a unui depozit existent, fără recalcularea dobânzii, în cazul migrării sumelor către achiziția de obligațiuni.

Ce trebuie să știi:

  • Dobânzile obținute din obligațiuni reprezintă venit impozabil, conform prevederilor Codului Fiscal;
  • Înainte de a investi, îți recomandăm să consulți Prospectul de ofertă publică;
  • Poți completa o cerere online pe pagina oficială, iar echipa noastră te va contacta în scurt timp pentru a te ghida în procesul de subscriere.

Al IV-lea program de ofertă publică | maib

Investește cu încredere în obligațiunile corporative maib – un instrument sigur, flexibil și profitabil pentru economiile tale.

Tu conduci. maib

(VIDEO) Transnistria: Funcționari lăsați fără cetățenia R. Moldova / Întâlnire „1+1” la Tiraspol, după 10 luni

Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile oficiale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo?
NewsMaker prezintă principalele știri din regiune:

— Funcționarii din Transnistria sunt privați de cetățenia moldovenească
Nouă cetățeni ai Republicii Moldova, care ocupă sau au ocupat funcții în structurile neconstituționale ale regiunii transnistrene, au fost privați de cetățenie. Un decret în acest sens a fost semnat de șefa statului, Maia Sandu. Documentul a fost publicat pe 25 februarie pe site-ul instituției prezidențiale. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a explicat că decizia a fost luată din cauza subminării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

— În Transnistria va avea loc o întâlnire a reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului
La Tiraspol va avea loc o întâlnire a reprezentanților politici ai ambelor maluri ale Nistrului, în cadrul formatului 1+1. Ședința este programată pentru 26 februarie, la biroul Misiunii OSCE din Tiraspol, la 10 luni după ultima rundă de discuții, a informat așa-numitul minister de externe al regiunii nerecunoscute PMR.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

O dronă a intrat în spațiul aerian al României: două avioane de luptă au fost ridicate în aer

O dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României în seara din 25 februarie, în contextul unui nou val de atacuri rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Două aeronave F-16 au fost ridicate în aer de la Baza 86 Aeriană Fetești, iar populația din mai multe localități din apropierea graniței a primit mesaje RO-Alert.

Potrivit Ministerul Apărării Naționale, radarele au detectat o țintă aeriană fără pilot în zona adiacentă frontierei, ceea ce a determinat activarea preventivă a sistemelor de apărare antiaeriană. În jurul orei 17:50, două avioane F-16 au decolat conform procedurilor de poliție aeriană.

Drona ar fi intrat pentru scurt timp în spațiul aerian național în zona localității Sfântu Gheorghe, fără a pune în pericol viața oamenilor, după care a părăsit teritoriul României la nord de Sulina, continuându-și zborul deasupra apelor teritoriale, potrivit Digi24.ro.

În același timp, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis mesaje RO-Alert în județele Tulcea și Brăila, avertizând populația asupra riscului posibil de cădere a unor obiecte din spațiul aerian. Oamenii au fost îndemnați să se adăpostească în spații sigure sau să rămână în interiorul locuințelor, departe de ferestre.

Alerta a fost ridicată în jurul orei 18:45, iar autoritățile au anunțat că nu au fost identificate resturi de aparate de zbor pe teritoriul național. Reprezentanții MApN au condamnat atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, calificându-le drept o amenințare la adresa securității regionale.

***

Noaptea trecută, 14 persoane au fost rănite la Harkov, printre care și un băiat de 7 ani. În regiune s-au auzit explozii, iar în urma bombardamentelor au izbucnit două incendii. Nouă persoane au fost rănite la Zaporojie și două persoane la Krivoi Rog. La Kiev, atacul a provocat mai multe incendii și pagube. Informațiile au fost comunicate în dimineața zilei de 26 februarie de autoritățile ucrainene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Parlament

Grosu, despre relațiile cu Rusia: Sunt foarte rele. Nu văd perspective bune

Relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă sunt foarte rele, iar perspective bune în acest sens nu sunt prevăzute. Totodată, ar fi fost o fățărnicie din partea Republicii Moldova de a crea un grup parlamentar de prietenie cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina, dar și a trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la ediția din 25 februarie a emisiunii „Территория свободы” de la Realitatea TV. Grosu s-a referit și la expulzările de-a lungul timpului a diplomaților ruși aflați în Republica Moldova, menționând că „diplomații lor nici pe departe nu sunt diplomați”, iar unii nici nu au ajuns la ambasadă.

În timpul emisiunii, Grosu a spus că relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă „sunt foarte rele”.

„Ar fi fost o fățărnicie din partea noastră să creăm un grup de prietenie în Parlament, reieșind din situația că Rusia, de-a lungul multor ani, a avut o politică neprietenoasă în relația cu Republica Moldova: începând cu șantajul cu gaz, dar principalul – prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, imixtiunea în alegeri, minimum în cinci campanii electorale, războiul pe care l-au declanșat în Ucraina și toate consecințele. Noi nu putem vorbi despre relații bune cu Federația Rusă la acest moment. Republica Moldova a fost mereu pentru relații bune. Îmi aduc aminte de ultimele (nota red. relații), nu că bune, când era responsabil domnul Kozak… nu spun că atunci erau sincere, dar cât de cât ei încercau să mențină o aparență a corectitudinii și o aparență că ei ascultă”, a declarat Grosu.

Totodată, el a adăugat că nu vede „perspective bune” în relația Republicii Moldova cu Rusia. „Sper mult că, după încheierea războiului, poate după atunci când Rusia va regândi – dacă va fi sigur – politica sa în raport cu noi sau cu alte țări din regiune, poate atunci noi ne vom întoarce la această discuție. Dar, în viitorul apropiat, reieșind din comportamentul lor și la negocierile privind Ucraina, cu părere de rău, nu văd perspective bune”, a spus Grosu.

Referindu-se la expulzările de-a lungul timpului a diplomaților ruși aflați în Republica Moldova, Grosu a declarat: „Ei știu că noi știm, și noi știm că ei știu că o parte din diplomații lor nici pe departe nu sunt diplomați sau nici pe departe nu se ocupă cu acțiuni diplomatice în Republica Moldova. Ei știu că noi știm că unii din diplomați, care au fost delegați să lucreze la ambasada Republicii Moldova din Chișinău, nu au ajuns la ambasadă. În mod direct sau indirect, au ajuns pe malul stâng. (…) De aceea, cei care au, de departe, o activitate diplomatică știu că, probabil, într-un moment cineva va pleca acasă”.

***

Amintim că, în noiembrie 2025, șefa Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman, a anunțat că Parlamentul de la Chișinău renunță la grupurile parlamentare de prietenie cu Rusia, dar și cu Belarus. Parlamentara a precizat că măsura va fi aplicată „pe durata războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. Socialistul Igor Dodon a insistat ca „aceste grupuri parlamentare trebuie să existe” și a venit cu un amendament. Deputații fracțiunilor „Alternativa” și „Partidul Nostru” și-au declarat susținerea pentru amendamentul socialiștilor. Inițiativa a fost susținută de 27 de deputați – număr insuficient pentru a fi introdusă în proiectul de hotărâre.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: