Andrei Mardari / NewsMaker

Cum au simțit Șor și Plahotniuc sancțiunile SUA? Gavrilița: „Nu se mai fac tranzacții, elementele plătite nu mai sunt atât de active în Chișinău”

Prim-ministrul Natalia Gavrilița a enumerat consecințele pentru cele 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova, vizate de sancțiunile americane adoptate în luna octombrie. Șefa Executivului a menționat inclusiv decizia privind revenirea Aeroportului în gestiunea statului, dar și reducerea numărului de proteste în capitală.

„Noi vedem deja finalitate pe anumite subiecte. În primul rând, companii de juriști, internaționale, cu reputație, nu mai lucrează pentru acești fugari. În al doilea rând, nu se fac tranzacții financiare: acele „elemente” plătite, despre care a vorbit și mass media nu mai sunt atât de active pe străzile Chișinăului. Deși nu este direct legat de sancționare, am văzut și decizia judecății legată de întoarcerea Aeroportului. Avem și anumite știri despre bunuri confiscate, dar deocamdată nu vom da detalii. Vedem foarte clar că aceste sancțiuni vor duce la consecințe și mai importante, odată cu transpunerea legislației de sancționare în legislația R. Moldova”, a enumerat Gavrilița.

La rândul său, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a adăugat că, imediat după adoptarea deciziei SUA, prin decizia CSE s-au impus măsuri de precauție, provizorii, care sunt implementate și astăzi. Măsurile de durată vor fi luate prin legea Magnitsky Moldova.

Amintim că Guvernul a prezentat pe 9 decembrie Legea Magnitsky Moldova. Aceasta prevede alinierea legislației Republicii Moldova la sancțiunile internaționale. Proiectul de lege va fi suspus consultărilor publice. Printre prevederi se numără interdicția privind furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane, inclusiv deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor. Legea mai prevede că posturile TV care vor promova imaginea persoanelor sancționate ar putea rămâne fără licență de emisie.

Tot pe 9 decembrie, Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost incluși în lista sancțiunilor de către Guvernul Marii Britanii. Potrivit deciziei autorităților de la Londra, toate bunurile deținute de Plahotniuc sau Șor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, cum ar fi Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Cetățenilor britanici li se va interzice orice tranzacție economică cu oricare dintre persoanele sancționate, cărora li se va interzice de acum înainte intrarea în Regatul Unit.

Decizia Londrei vine după ce, în data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Lista completă AICI.

În ședința din 31 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE)  a aprobat un șir de deciziicare vin să transpună efectul sancțiunilor impuse de către Biroul pentru controlul activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA. Potrivit acestora, activitatea persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA pentru campaniile persistente de influențare malignă și acte de corupție, va fi strict monitorizată și în Republica Moldova.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Kos: „Sunteți atât de avansați, încât am folosit pentru prima dată AI pentru a vă ajuta”

Republica Moldova continuă procesul de aderare la Uniunea Europeană, demonstrând progrese rapide în implementarea reformelor și alinierea legislației la standardele europene. Declarația a fost făcută de Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, într-un interviu pentru Moldova 1. Potrivit oficialei europene, țara noastră a parcurs cel mai rapid proces de screening din istoria UE, pentru care Uniunea a folosit, pentru prima dată, un program de inteligență artificială.

„Noi am parcurs procesul de screening cel mai rapid din întreaga istorie a Uniunii Europene. Înainte de a începe negocierile, trebuie să analizăm unde se află legislația dumneavoastră în comparație cu cea europeană, unde există lacune și cum trebuie completate acestea. Dumneavoastră sunteți atât de avansați încât, pentru prima dată, am folosit programul de inteligență artificială pentru a vă ajuta să desfășurați acest screening. Screening-ul este deja în derulare”, a declarat Marta Kos.

Comisara a explicat că evaluarea tehnică și legislativă a vizat verificarea conformității legislației moldovenești cu cea europeană și identificarea eventualelor lacune.

„V-ați făcut temele și cred că, la nivel de lucru, vom continua acum în noiembrie. Toate statele membre au oferit undă verde pentru acordarea statutului de țară candidată, atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina. Acesta este primul și cel mai important pas”, a adăugat oficiala europeană.

Kos a subliniat că aderarea la UE nu marchează finalul reformelor, ci începutul unei responsabilități mai mari.

„În momentul în care țara dumneavoastră va deveni membră, va trebui să continuați să luptați împotriva corupției și să respectați valorile europene”, a precizat comisara.

Referitor la posibilitatea unor perioade de tranziție pentru aplicarea normelor UE, Kos a respins ideea unei Europe cu „state de ranguri diferite” și a subliniat egalitatea tuturor membrilor:

„Nu există state membre de clasa I sau II. În procesul de preaderare, va trebui să vedem ce se întâmplă cu țările care nu respectă statul de drept. Pentru anumite domenii, dacă va fi nevoie de mai mult timp, sau dacă Uniunea Europeană va considera necesar, putem oferi, pe baza tratatului de aderare, o perioadă de tranziție”, a explicat Marta Kos.

Precizăm că aceasta este a patra vizită a Martei Kos în Republica Moldova în anul curent, realizată în contextul publicării Raportului UE pentru extindere 2025, care evidențiază progresul semnificativ al țării în procesul de integrare europeană.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: