Deja a cincea zi, în multe zone ale Chișinăului persistă un miros neplăcut, iar râul Bâc s-a colorat în alb. Cei de la Apă-Canal afirmă că stațiile de epurare nu sunt implicate în acest caz și nu exclud că motivul îl constituie deversările de către unele întreprinderi a apelor uzate necurățate în sistemul de canalizare, inclusiv de compania Zernoff. Cei de la Zernoff respinge categoric acest lucru. Agenția de Mediu a efectuat o expertiză a apei râului, însă nu se grăbește să facă publice rezultatele. NM a încercat să afle, de ce deja de cinci zile autoritățile nu pot afla de unde provine acest iz în capitală.
Mirosul neplăcut, asemănător cu cel de canalizare, a apărut în Chișinău joi, 29 august. În aceeași zi, râul Bâc s-a colorat în alb.
Apă-Canal Chișinău: stațiile de epurare funcționează normal
Cei de la Apă-Canal Chișinău afirmă că mirosul nu provine de la stațiile de epurare. La ședința primăriei din 2 septembrie, Anatolie Lichii, directorul tehnic al întreprinderii Apă-Canal, a spus că în ultimele cinci zile, stațiile de epurare au fost verificate zilnic și nu s-a depistat niciun fel de încălcări în funcționarea lor. Totuși, Lichii a recunoscut că într-adevăr, apa din râul Bâc de lângă stațiile de epurare este mai albă ca de obicei, însă, potrivit lui, ea nu are miros.
Lichii a presupus că mirosul poate fi de la gunoiștile neautorizate în care gunoiul a început să se descompună din cauza arșiței. La fel, el n-a exclus faptul că în apariția mirosului ar putea fi implicate unele întreprinderi – Zernoff, Carmez și Pegas. „Noi ne judecăm acum cu aceste întreprinderi. Ele resping toate acuzațiile”, a precizat Lichiii.
Și Veronica Herța, ex-director al Apă-Canal, consideră că motivul mirosului neplăcut și a poluării râului Bâc ar putea fi deversările de către o întreprindere a apelor poluate în sistemul de canalizare, de unde ea a ajuns la stația de epurare. Întrucât stația nu poate curăța unele tipuri de deșeuri periculoase, acestea au ajuns în râu, a precizat ea pentru NM. La fel, Herța presupune că deșeurile ar fi putut nimeri în râu de la uzina producătoare de băuturi alcoolice Zernoff.
Zernoff: noi nu avem nimic cu aceasta
Cei de la Zernoff au respins categoric toate învinuirile, subliniind că nu au nicio atribuție cu situația privind mirosul neplăcut din Chișinău. Totodată, cei de la Zernoff au precizat pentru NM că la uzină funcționează un ciclu închis de producere și tehnologia nu prevede nici măcar posibilități tehnice de evacuare a orice fel de deșeuri în râu. Acest lucru a fost confirmat de un control oficial care a fost efectuat în anul 2016, într-un caz similar, când au mai fost încercări de a învinui compania de implicare în apariția mirosului neplăcut în capitală, au menționat cei de la întreprindere.
„Noi înșine suntem originari din Chișinău și considerăm absolut inadmisibile evacuările deșeurilor în râu. Suntem îngrijorați de faptul că persoanele responsabile recurg la dezinformare, iar presupunerile obțin statut de informație veridică. Noi vom organiza ziua ușilor deschise, pentru a prezenta activitatea noastră”, a spus pentru NM Dementii Smocvin, director de producție la Zernoff.
Compania a invitat presa la întreprindere pentru ca jurnaliștii să vadă întregul ciclu de producere și să se convingă că întreprinderea nu are nicio atribuție cu situația despre râu și izul din oraș.
Expertiza apei: rezultatele sunt, dar nu se anunță
Agenția de Mediu a efectuat o expertiză a probelor de apă din râul Bâc în regiunea stațiilor de epurare. Cei de la Agenție au comunicat pentru NM că rezultatele expertizei sunt gata, dar deocamdată nu pot fi anunțate.
La fel, cei de la Agenție au precizat că Inspectoratul Ecologic de Stat a luat probele de apă, iar Agenția doar a efectuat expertiza. De aceea ei nu au dreptul să dezvăluie rezultatele: ele trebuie transmise Inspectoratului Ecologic, iar acesta va putea deja să le facă publice.
La rândul lor, cei de la primărie susțin că rezultatele expertizei vor fi doar miercuri, 4 septembrie.
Procuratura Generală: am inițiat o investigație
Din cauza apariției mirosului neplăcut în Chișinău și a poluării râului, și Procuratura Generală a inițiat o investigație, la 2 septembrie. Procurorii preconizează să stabilească circumstanțele celor întâmplate, să găsească persoanele vinovate și să le impună să compenseze prejudiciul cauzat orașului. Cei de la procuratură au promis că vor solicita informația necesară de la autoritățile competente și cu ajutorul lor, vor decide dacă au fost încălcări ale legislației în domeniul ecologiei.
Conform informațiilor Procuraturii Generale, ei au început investigația după apariția materialelor în presă. Despre faptul că la procuratură au fost depuse cel puțin două cereri în acest sens – de la activiștii civici și de la Valeriu Munteanu, liderul Partidului „Uniunea Salvării Basarabiei” – nu se spune nimic în comunicatul procuraturii.
Ce spun experții
Ecologistul Ilia Trombițki consideră că mirosul neplăcut și culoarea albă a apei din râu pot avea două cauze: problema de la stația de epurare sau deversările deșeurilor de către vreo întreprindere.
Totodată, potrivit afirmațiilor lui Trombițki, mirosul neplăcut nu poate provoca probleme de sănătate, pentru că, în opinia sa, e prea puțin probabil că în aer au ajuns anumite substanțe dăunătoare.
În schimb, potrivit afirmațiilor ecologistului, poate fi periculoasă utilizarea apei poluate: apa râului este utilizată pentru irigarea grădinilor, iar în consecință, în legume și fructe se acumulează substanțe periculoase pentru sănătate.
După trei ani de alegeri aproape neîntrerupte, Republica Moldova intră într-un an rar pentru ea, fără campanii electorale naționale. În 2026, politicienii beneficiază de o pauză – și, odată cu ea, de șansa promovării unor reforme nepopulare, a resetării strategiilor și a încercării de a recâștiga încrederea alegătorilor. NewsMaker explică ce perspective se conturează pentru politica moldovenească în 2026 și de ce „anul de respiro” ar putea deveni unul decisiv.
Un an de respiro
În ultimii trei ani, Republica Moldova a trăit într-o cursă electorală aproape continuă, marcată de un stres politic constant: alegeri locale în 2023, prezidențiale în 2024 și parlamentare în 2025. În anul care urmează va exista o pauză în ceea ce privește alegerile naționale. În aceste condiții, pentru actorii politici se deschide o „fereastră de oportunitate”.
„Fără campanii electorale naționale, ei au timp pentru a-și reevalua greșelile din trecut și pentru a elabora strategii de viitor”, consideră doctorul în științe politice Angela Colațchi. Acest lucru este deosebit de important, potrivit ei, pentru partidele de opoziție, care vor putea să se ocupe de consolidarea pozițiilor lor.
Analistul politic Mihai Isac consideră că partidele politice — atât cele din opoziție, cât și cel aflat la guvernare — ar trebui, în noul an, să se concentreze pe recâștigarea încrederii alegătorilor, ceea ce presupune obținerea unor rezultate concrete și măsurabile. În opinia sa, partidul de guvernare s-ar putea axa anul viitor pe economie, servicii publice, justiție și sectorul energetic, în timp ce partidele de opoziție ar putea face tranziția de la simpla critică la formularea unor propuneri constructive. „Dacă politicienii vor pierde anul 2026 pe conflicte simbolice, atunci în anii 2027–2029 țara va intra într-o perioadă preelectorală cu aceeași neîncredere și aceleași vulnerabilități”, consideră Isac.
Merită menționat că instituțiile statului din Republica Moldova se bucură, în mod tradițional, de un nivel scăzut de încredere. Potrivit unui sondaj iData realizat în luna decembrie, doar 13,1% dintre respondenți au declarat că au „foarte multă încredere” în Parlament, iar 12,8% — în Guvern. Situația este ceva mai bună în cazul primăriilor, în care 34% dintre respondenți declară că au „foarte multă încredere”. În fruntea clasamentului încrederii se menține, în continuare, biserica, care se bucură de „foarte multă încredere” din partea a 47% dintre respondenți.
Potrivit experților, anul viitor partidele politice se vor concentra și pe dezvoltarea structurilor locale, întrucât, în marele ciclu electoral din 2027–2029, primele vor fi alegerile locale generale. O atenție deosebită va fi acordată municipiului Chișinău. Primarul Ion Ceban își încheie cel de-al doilea mandat. Deocamdată, nu există un favorit clar pentru funcția de primar al capitalei.
Potrivit lui Mihai Isac, apariția unor concurenți puternici va depinde de capacitatea „taberei anti-Ceban” de a evita fragmentarea. „Dacă opoziția va intra în anul 2027 fără un candidat puternic și fără o echipă locală solidă, Ceban va rămâne favorit prin inerția funcției pe care o deține”, consideră Isac. La rândul său, Colațchi consideră că opoziția din Chișinău își va prezenta candidații spre finalul anului 2026: „Loviturile dificile sunt, de regulă, păstrate pentru sfârșitul anului”.
Captură video
Ceban, consideră experții, se va concentra pe proiecte urbane și, cu o probabilitate mai mare, va evita temele geopolitice, pentru a nu-și restrânge electoratul.
Un an al reformelor dificile
În 2026, pe fondul absenței alegerilor naționale, partidul de guvernare PAS va putea promova reforme nepopulare fără un impact major asupra ratingului său. În prezent, PAS rămâne formațiunea cu cel mai ridicat nivel de susținere. Potrivit unui sondaj iData, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 46,9% dintre respondenții deciși ar fi dispuși să voteze pentru PAS.
„Prioritatea guvernării este să folosească acest an pentru adoptarea unor decizii dificile, care sunt greu de luat în timpul campaniilor electorale: reforme instituționale, curățarea sistemului de justiție, creșterea eficienței administrației, investiții în infrastructură și securitate energetică, precum și măsuri sociale menite să reducă nivelul de frustrare”, a declarat Isac.
Unul dintre exemplele de reforme dificile este reforma administrativ-teritorială, care are drept scop reducerea numărului de primării și desființarea consiliilor raionale în forma lor actuală. Încă din 2024, autoritățile au inițiat procesul de comasare voluntară a localităților, pentru a consolida unitățile administrative și a diminua numărul de primării. Potrivit reformei propuse, țara ar urma să fie împărțită în cinci regiuni sau zece raioane. Cu toate acestea, satele nu se grăbesc să se unească, iar harta interactivă arată că doar două localități comasate se află în etapa finală a procesului.
Autoritățile sunt, totuși, hotărâte să finalizeze reforma administrativ-teritorială până la alegerile locale din 2027, lucru confirmat, printre alții, și de președintele Parlamentului, Igor Grosu.
În ansamblu, în următorii ani sunt așteptate numeroase reforme, având în vedere că autoritățile își propun să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și să adere la UE în 2030. În 2025, Republica Moldova a încheiat procesul de screening bilateral și se află în prezent în pragul deschiderii clusterelor de negociere. Acest lucru sugerează că calendarul reformelor va deveni mai clar, iar modul în care autoritățile vor implementa aceste reforme va influența direct starea de spirit a societății.
„Dacă nivelul de trai se va stabiliza, sectorul energetic va fi gestionabil, iar reforma justiției va produce rezultate vizibile, ideea proeuropeană se va consolida în conștiința publică. Dacă însă reformele vor fi dureroase și lipsite de rezultate, euroscepticismul va deveni o stare firească în societate”, consideră Mihai Isac.
Angela Colațchi a precizat, la rândul său, că ritmul aderării la UE generează anumite așteptări în societate, iar așteptările ridicate implică riscuri de dezamăgire. „Acest lucru nu se va întâmpla dacă locuitorii Republicii Moldova vor începe să resimtă integrarea europeană la nivelul buzunarului și al frigiderului. Depinde mult și de modul în care autoritățile vor gestiona crizele. Politicienii competenți pot transforma managementul crizelor într-un avantaj”, a adăugat Colațchi.
Anul Găgăuziei și al Transnistriei
Găgăuzia
Alegeri naționale nu vor avea loc în 2026, așa cum s-a menționat deja, însă anul va fi marcat de câteva campanii electorale dificile în Găgăuzia și regiunea transnistreană. Pentru 22 martie sunt programate alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Există o probabilitate ridicată ca, pe parcursul anului viitor, să aibă loc și alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. În același timp, tensiunile care s-au intensificat în ultimii ani între Comrat și Chișinău nu au putut fi, deocamdată, aplanate. Spre finalul anului 2025, fostul președinte al APG, Dmitri Constantinov, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu și dat în urmărire. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, acesta s-ar fi refugiat în Transnistria.
O pedeapsă cu închisoarea a primit și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la 7,5 ani de detenție pentru finanțarea ilegală a unui partid. Dacă sentința va fi confirmată de Curtea de Apel (CA), aceasta va constitui temei pentru revocarea sa din funcție și organizarea alegerilor anticipate pentru bașcan în Găgăuzia. Organizarea acestora în aceeași zi cu alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei este puțin probabilă, întrucât data scrutinului pentru funcția de bașcan poate fi stabilită cel târziu până la 21 ianuarie 2026. Totuși, și acest scenariu rămâne incert: „dosarul Guțul” se află în prezent în pauză, deoarece unul dintre judecătorii Curții de Apel nu a trecut procedura de vetting, fiind necesară desemnarea unui nou complet de judecată. În aceste condiții, există o probabilitate ridicată ca, în anul următor, Găgăuzia să se confrunte cu două campanii electorale.
Tudor Mardei / NewsMaker
Potrivit lui Mihai Isac, la alegerile din Găgăuzia principala sarcină a Chișinăului va fi gestionarea calmă a procesului electoral: „În anul de «respiro», modul în care va fi administrată situația din Găgăuzia poate da tonul la nivel național pentru anul 2027. Partidul Socialiștilor (PSRM) a anunțat deja intenția de a câștiga alegerile în autonomia găgăuză. Influența [politicianului fugar, care se ascunde la Moscova] Ilan Șor este, în prezent, greu de evaluat, însă rămâne una semnificativă”.
Angela Colațchi consideră că, la alegerile care urmează în autonomie, am putea vedea o implicare mai activă a partidelor de la nivel național, inclusiv a celor proeuropene și a partidului de guvernare. În general, alegerile din Găgăuzia vor deveni o „repetiție” pentru actorii politici înaintea alegerilor naționale.
Transnistria
La sfârșitul anului 2025, pe 13 decembrie, vor avea loc alegerile pentru funcția de președinte al nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene (RMN). Actualul lider al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, nu mai poate participa la scrutin, întrucât își încheie cel de-al doilea mandat. Tot la finalul anului 2025, în Transnistria au avut loc alegeri pentru Sovietul Suprem (parlamentul local), care au consolidat puterea în regiune a holdingului local „Sheriff”, al cărui exponent este și Krasnoselski.
Potrivit lui Mihai Isac, desfășurarea alegerilor în stânga Nistrului este asociată cu anumite riscuri, întrucât Moscova poate utiliza pârghii de presiune în domeniul energetic și economic: „Chișinăul va trebui să combine fermitatea (principiul nerecunoașterii) cu pragmatismul — gestionarea problemelor cotidiene ale oamenilor și menținerea canalelor tehnice de interacțiune”.
Anul fără Șor
Pe lângă alegerile din Găgăuzia și regiunea transnistreană, o atenție deosebită merită și scrutinul din Orhei și Taraclia, unde primarii și-au anunțat recent demisia. Anume la Orhei și-a început parcursul politic omul de afaceri Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului” și care se ascunde la Moscova. În 2015, acesta a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Orheiului, iar de atunci orașul a fost condus de persoane apropiate lui. La Taraclia, candidatul partidului „Șor”, declarat între timp neconstituțional, a câștigat alegerile în 2019, iar în 2023 a fost reales pentru un al doilea mandat.
La sfârșitul anului 2025, Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din Republica Moldova și își retrage sprijinul pentru primari. După aceasta, primarii municipiilor Orhei și Taraclia, Tatiana Cociu și Veaceslav Lupov, și-au depus demisia. Noile alegeri în aceste orașe sunt programate pentru 17 mai 2026.
Angela Colațchi nu exclude posibilitatea ca, la alegerile din Orhei, să câștige un candidat al PAS. La ultimele alegeri parlamentare, PAS s-a clasat pe primul loc în raionul Orhei. În Taraclia, situația este diferită: acolo, primul loc a fost ocupat de Blocul Patriotic de opoziție. Totodată, nu este exclus ca, în viitoarele campanii electorale, să apară din nou candidați asociați cu Șor. „Șor, ca persoană, poate că a plecat, dar ca fenomen a rămas”, a concluzionat Colațchi.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
