Максим Андреев, NewsMaker

Iar izul e acolo și acum. De cinci zile, la Chișinău se caută cauza mirosului neplăcut

Deja a cincea zi, în multe zone ale Chișinăului persistă un miros neplăcut, iar râul Bâc s-a colorat în alb. Cei de la Apă-Canal afirmă că stațiile de epurare nu sunt implicate în acest caz și nu exclud că motivul îl constituie deversările de către unele întreprinderi a apelor uzate necurățate în sistemul de canalizare, inclusiv de compania Zernoff. Cei de la Zernoff respinge categoric acest lucru. Agenția de Mediu a efectuat o expertiză a apei râului, însă nu se grăbește să facă publice rezultatele. NM a încercat să afle, de ce deja de cinci zile autoritățile nu pot afla de unde provine acest iz în capitală.

Mirosul neplăcut, asemănător cu cel de canalizare, a apărut în Chișinău joi, 29 august. În aceeași zi, râul Bâc s-a colorat în alb.

Apă-Canal Chișinău: stațiile de epurare funcționează normal

Cei de la Apă-Canal Chișinău afirmă că mirosul nu provine de la stațiile de epurare. La ședința primăriei din 2 septembrie, Anatolie Lichii, directorul tehnic al întreprinderii Apă-Canal, a spus că în ultimele cinci zile, stațiile de epurare au fost verificate zilnic și nu s-a depistat niciun fel de încălcări în funcționarea lor. Totuși, Lichii a recunoscut că într-adevăr, apa din râul Bâc de lângă stațiile de epurare este mai albă ca de obicei, însă, potrivit lui, ea nu are miros.

Lichii a presupus că mirosul poate fi de la gunoiștile neautorizate în care gunoiul a început să se descompună din cauza arșiței. La fel, el n-a exclus faptul că în apariția mirosului ar putea fi implicate unele întreprinderi – Zernoff, Carmez și Pegas. „Noi ne judecăm acum cu aceste întreprinderi. Ele resping toate acuzațiile”, a precizat Lichiii.

Și Veronica Herța, ex-director al Apă-Canal, consideră că motivul mirosului neplăcut și a poluării râului Bâc ar putea fi deversările de către o întreprindere a apelor poluate în sistemul de canalizare, de unde ea a ajuns la stația de epurare. Întrucât stația nu poate curăța unele tipuri de deșeuri periculoase, acestea au ajuns în râu, a precizat ea pentru NM. La fel, Herța presupune că deșeurile ar fi putut nimeri în râu de la uzina producătoare de băuturi alcoolice Zernoff.

Zernoff: noi nu avem nimic cu aceasta

Cei de la Zernoff au respins categoric toate învinuirile, subliniind că nu au nicio atribuție cu situația privind mirosul neplăcut din Chișinău. Totodată, cei de la Zernoff au precizat pentru NM că la uzină funcționează un ciclu închis de producere și tehnologia nu prevede nici măcar posibilități tehnice de evacuare a orice fel de deșeuri în râu. Acest lucru a fost confirmat de un control oficial care a fost efectuat în anul 2016, într-un caz similar, când au mai fost încercări de a învinui compania de implicare în apariția mirosului neplăcut în capitală, au menționat cei de la întreprindere.

„Noi înșine suntem originari din Chișinău și considerăm absolut inadmisibile evacuările deșeurilor în râu. Suntem îngrijorați de faptul că persoanele responsabile recurg la dezinformare, iar presupunerile obțin statut de informație veridică. Noi vom organiza ziua ușilor deschise, pentru a prezenta activitatea noastră”, a spus pentru NM Dementii Smocvin, director de producție la Zernoff.

Compania a invitat presa la întreprindere pentru ca jurnaliștii să vadă întregul ciclu de producere și să se convingă că întreprinderea nu are nicio atribuție cu situația despre râu și izul din oraș.

Expertiza apei: rezultatele sunt, dar nu se anunță

Agenția de Mediu a efectuat o expertiză a probelor de apă din râul Bâc în regiunea stațiilor de epurare. Cei de la Agenție au comunicat pentru NM că rezultatele expertizei sunt gata, dar deocamdată nu pot fi anunțate.

La fel, cei de la Agenție au precizat că Inspectoratul Ecologic de Stat a luat probele de apă, iar Agenția doar a efectuat expertiza. De aceea ei nu au dreptul să dezvăluie rezultatele: ele trebuie transmise Inspectoratului Ecologic, iar acesta va putea deja să le facă publice.

La rândul lor, cei de la primărie susțin că rezultatele expertizei vor fi doar miercuri, 4 septembrie.

Procuratura Generală: am inițiat o investigație

Din cauza apariției mirosului neplăcut în Chișinău și a poluării râului, și Procuratura Generală a inițiat o investigație, la 2 septembrie. Procurorii preconizează să stabilească circumstanțele celor întâmplate, să găsească persoanele vinovate și să le impună să compenseze prejudiciul cauzat orașului. Cei de la procuratură au promis că vor solicita informația necesară de la autoritățile competente și cu ajutorul lor, vor decide dacă au fost încălcări ale legislației în domeniul ecologiei.

Conform informațiilor Procuraturii Generale, ei au început investigația după apariția materialelor în presă. Despre faptul că la procuratură au fost depuse cel puțin două cereri în acest sens – de la activiștii civici și de la Valeriu Munteanu, liderul Partidului „Uniunea Salvării Basarabiei” – nu  se spune nimic în comunicatul procuraturii.

Ce spun experții

Ecologistul Ilia Trombițki consideră că mirosul neplăcut și culoarea albă a apei din râu pot avea două cauze: problema de la stația de epurare sau deversările deșeurilor de către vreo întreprindere.

Totodată, potrivit afirmațiilor lui Trombițki, mirosul neplăcut nu poate provoca probleme de sănătate, pentru că, în opinia sa, e prea puțin probabil că în aer au ajuns anumite substanțe dăunătoare.

În schimb, potrivit afirmațiilor ecologistului, poate fi periculoasă utilizarea apei poluate: apa râului este utilizată pentru irigarea grădinilor, iar în consecință, în legume și fructe se acumulează substanțe periculoase pentru sănătate.

Maxim Andreev, NewsMaker
Maxim Andreev, NewsMaker
Maxim Andreev, NewsMaker
Maxim Andreev, NewsMaker
Maxim Andreev, NewsMaker

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova 1

Pod de pontoane la Cosăuți-Iampol: Chișinăul și Kievul au ajuns la o înțelegere, după suspendarea finanțării americane

Un pod de pontoane peste Nistru, între Cosăuți și Iampol, ar putea deveni prima soluție funcțională de traversare rutieră a frontierei moldo-ucrainene în această zonă, după ce proiectul podului permanent, aprobat anterior, a fost blocat din lipsă de finanțare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, după vizita din această săptămână efectuată la Kiev, că Republica Moldova va începe în 2026 construcția celor 26 de kilometri de drum necesari pentru conectarea la acest obiectiv, iar partea ucraineană va instala podul de pontoane.

Ministrul a explicat că podul din piatră, planificat inițial, ajunsese într-o fază avansată și beneficia de sprijin financiar american, inclusiv prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), structură lichidată între timp.

Proiectul era într-o fază foarte avansată, fiind realizat împreună cu americanii, cu USAID. Au fost oferite și resurse financiare. Partea ucraineană luase tot proiectul asupra sa (…) și, atunci când s-a schimbat situația în Statele Unite și a dispărut finanțarea, a fost blocat și acest proiect”, a spus Vladimir Bolea, în cadrul emsiunii „În context” de la Moldova 1.

După revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, administrația americană a înghețat programele de asistență externă pentru revizuire, iar în 2025 majoritatea programelor USAID au fost anulate sau restructurate. Din vara anului 2025, agenția nu mai funcționează ca instituție independentă, atribuțiile rămase fiind transferate către Departamentul de Stat al SUA.

În aceste condiții, resursele pentru podul permanent nu au mai fost alocate, iar altele noi nu au fost identificate la această etapă.

Soluție rapidă: pod de pontoane

Autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat o alternativă considerată mai rapidă și mai realistă în actualul context.

„Ucraina are un pod de pontoane care poate permite să treacă tirurile de marfă, în medie de 40 de tone, încărcate. Cu pași foarte mari, trebuie să dăm în exploatare acest pod de pontoane. Este unul extrem de practicabil și noi îl vom face”, a spus ministrul.

Podul de pontoane ar permite reluarea circulației camioanelor de marfă și ar crea o legătură directă între nordul Republicii Moldova și regiunea Vinița din Ucraina.

„El este important și pentru noi, nu numai pentru partea ucraineană, pentru că vorbim despre componenta economică – transporturi, importuri, exporturi. Noi tot facem export în Ucraina și beneficiază și agenții economici din Republica Moldova”, a mai menționat Vladimir Bolea.

Oficialul a anunțat că, în 2026, Republica Moldova va începe construcția celor 26 de kilometri de drum prevăzuți în proiectul tehnic elaborat de partea moldovenească.

La rândul său, Ucraina urmează să-și realizeze infrastructura de acces și să instaleze podul de pontoane.

Podul Cosăuți–Iampol a fost conceput ca un pod rutier permanent peste Nistru, cu o lungime totală estimată de aproximativ 1,3 – 1,5 kilometri, incluzând estacada de pe malul ucrainean. Proiectul prevedea două benzi de circulație și infrastructură pentru pietoni și, potrivit unor descrieri, piste pentru biciclete.

Lucrările au fost lansate oficial în 2022, iar partea ucraineană și-a asumat construcția podului propriu-zis, în timp ce Republica Moldova urma să realizeze drumurile de acces și punctul de trecere a frontierei. Traversarea ar fi trebuit să înlocuiască bacul nefuncțional de la Cosăuți și să creeze o legătură directă între nordul R. Moldova (Soroca – Chișinău) și regiunea Vinița din Ucraina, ocolind regiunea transnistreană.

Costurile estimate au variat în timp între aproximativ €100 de milioane și circa $200 de milioane.

Războiul din Ucraina, creșterea costurilor și, ulterior, retragerea finanțării americane au dus, însă, la blocarea proiectului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: