Împotriva UE sau împotriva sărăciei? Cum a influențat situația economică rezultatele alegerilor și ale referendumului

Rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului au fost neașteptate pentru actuala guvernare. NM a încercat să înțeleagă dacă există vreo legătură între rezultatele scrutinelor și situația economică a Moldovei. Experții nu văd o legătură directă, dar observă totuși anumite similitudini.

50% dintre moldoveni nu au votat împotriva UE, ci împotriva sărăciei

Expertul economic Victor Ciobanu consideră că nu există o legătură între rezultatele votului și situația economică. „Nu văd o astfel de legătură, votul este mai degrabă asociat cu sărăcia. În urma votului, am obținut un rezultat de 50 la 50 și se impune o legătură mai evidentă. 50% dintre cetățeni nu au votat împotrivă pentru că sunt pro-Rusia, ci pentru că sunt împotriva guvernării, împotriva sărăciei, dar și din alte considerente. A fost un vot de protest. Conform sondajelor, în jur de un sfert sau o treime dintre respondenți erau împotriva UE. Dar la referendum am obținut 50% — acesta este procentul celor care au votat împotriva guvernării”, explică Ciobanu.

Nordul Moldovei este legat economic de Rusia

Expertul economic de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a amintit că în nordul Moldovei mereu s-a votat pro-Rusia. „Chiar înainte de război am realizat un sondaj, pentru a înțelege de ce se întâmplă acest lucru. Oamenii de acolo sunt legați economic de Rusia: exportul de produse agricole și forța de muncă în Rusia”, a explicat Ioniță.

Potrivit lui, sondajul a mai arătat că persoanele ale căror rude locuiesc în Occident primesc bani prin sisteme de transfer oficiale, în timp ce cei care au rude în Rusia preferă metode neoficiale, cum ar fi prin intermediul șoferilor de autobuz care circulă între Moldova și Rusia.

În opinia lui Ioniță, volumul real al transferurilor de bani din Rusia este mai mare decât cel reflectat în statistici. „Chiar dacă acum economia Moldovei este mai puțin legată de Rusia, există încă nuanțe. Valoarea reală a produselor moldovenești exportate în Rusia nu corespunde datelor oficiale. Dacă am aduce la suprafață tot comerțul cu Rusia, atunci exporturile oficiale din Moldova în Rusia s-ar dubla”, este convins expertul.

Un alt sondaj renumit, menționează Ioniță, a arătat o corelație între venitul dorit și orientarea geopolitică preferată a cetățenilor. „S-a constatat că persoanele care sunt pentru integrarea în UE au nevoie de 20-30% mai mulți bani pentru a fi fericite decât cei care doresc integrarea în Uniunea Eurasiatică (EAEU). Este o problemă mai complexă”, a menționat el.

Ajutorul din partea UE nu înseamnă automat un vot pentru UE

Ioniță a subliniat, de asemenea, că preferințele cetățenilor nu sunt influențate doar de situația economică și ajutorul extern. „Unii spun: UE ne-a dat bani, dar ei votează împotrivă. Însă oamenii nu sunt cartofi la piață, relațiile sunt mai complexe și se construiesc în timp. Într-un sondaj, am întrebat oamenii din Găgăuzia dacă știu cine ajută Moldova. Și ei știu că România și UE oferă acest ajutor. Nu poți spune că oamenii sunt proști, ei știu. Faptul că votează altfel este o altă problemă. De asemenea, unii se revoltă că diaspora din UE votează împotriva UE. Dar ce vreți, să fie ca în Coreea de Nord? Acolo toată lumea votează la fel. Dar o societate nu va gândi niciodată în mod unitar. Chiar și atunci când prietenii merg la restaurant, apar dispute referitor lace să comande”, a explicat expertul.

Regiunile nu simt dezvoltarea

La rândul său, economistul Viorel Gîrbu crede că nu există o legătură directă între rezultatele alegerilor și starea economiei. Totuși, rezultatele au arătat „cât de bine se desfășoară reformele și cum se dezvoltă regiunile”. „Vedem că aproape toate raioanele au votat împotrivă [la referendum], doar Chișinăul și șapte raioane din jurul său au votat pentru integrarea europeană. De facto, asta arată că regiunile nu văd nicio evoluție pozitivă în dezvoltare”, consideră expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: