Primăria Chișinău

Ion Ceban solicită CSE-ului „să acopere datoriile” Apă-Canal: „S-au creat în urma scumpirilor guvernării PAS”

Primarul municipiului Chișinău Ion Ceban solicită Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) să acopere datoriile Apă-Canal Chișinău. Edilul spune că întreprinderea nu are de unde să achite datoriile „formate în ultimele 2 luni din cauza scumpirilor la gaze și electricitate”. 

„1 februarie, peste 2 zile suntem șantajați că orașul Chișinău va rămâne fără apă, deoarece punctele de la „Apă Canal” vor fi deconectate de la energia electrică”, scrie Ceban, pe Facebook.

El mai adaugă că 78 de milioane de lei este datoria Apă Canal Chișinău pentru energia electrică – „formată în ultimele 2 luni din cauza scumpirilor la gaze și electricitate, costurile fiind majorate de guvernare”.

„”Apă Canal” nu are de unde acoperi aceste datorii care s-au creat în urma scumpirilor efectuate de către guvernarea PAS. Solicităm CSE să se întrunească și să acopere aceste datorii, dar și toată suma care s-ar acumula pe parcursul anului din cauza decalajului de prețuri între servicii”, adaugă Ceban.

Edilul mai spune că „Primăria Chișinău recent a acoperit o altă gaură financiară la „Apă Canal”, de 130 milioane de lei”.

De menționat că zilele trecute, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Vasile Grădinaru declara, la TVR Moldova, că „managementul defectuos a lui Ion Ceban și Irina Gutnic la Apă-Canal Chișinău poate lăsa Chișinăul fără apă”. „Sper primarul să-și amintească că a fost ales să rezolve problemele orașului, nu să transforme primăria în partid, iar problemele să le rezolve Guvernul”, menționa Grădinaru.

***

Premier Energy informa că din cauza datoriei în creștere neachitată de Apă-Canal Chișinău, începând cu data de 26 ianuarie vor fi operate noi deconectări la mai multe locuri de consum, inclusiv cele în care își are sediul administrativ furnizorul de apă. Datoria totală a Apă-Canal Chișinău constituie 73,2 milioane de lei, din care 44,7 milioane de lei conform facturilor cu termenul expirat.

Directoarea generală a Apă-Canal Chişinău Irina Gutnic a declarat pentru Ziarul de Gardă că prin deconectarea punctelor de consum va fi „afectată întreaga activitate a operatorului”, iar acest lucru va avea „impact asupra distribuției apei în municipiului Chișinău”.

Primarul capitalei Ion Ceban a publicat lista adreselor care ar urma să fie deconectate. Este vorba despre străzile: Florilor, Burebista, Vadul lui Vodă, Aeroport, Codru, Grigore Vieru, Calea Basarabiei, Stăuceni, Albișoara, Varnița, Dumitru Matcovschi, Petricani, Izvoarelor și Ialoveni.

„În ultimele săptămâni au fost deconectate 8 puncte de importanță pentru întreprindere. Astăzi urmează să fie deconectate altele. Deși este ilegal să se acționeze în așa mod, când pot fi găsite soluții și pentru a nu se purcede la astfel de acțiuni”, a menționat Ceban, pe 26 ianuarie.

Ulterior, premierul Natalia Gavrilița a solicitat Inspecției Financiare să verifice corectitudinea utilizării fondurilor de către regia Apă Canal din subordinea Primăriei Chişinău şi cauzele formării datoriilor.

„Ne rezervăm dreptul la proteste și alte căi legale de contestare a prostiei și incompetenței PAS”, a menționat edilul Ion Ceban, într-o reacție la declarațiile premierului.

În seara zilei de 26 ianuarie, Premier Energy a declarat că deconectările de energie electrică anunțate la Apă-Canal Chișinău au fost amânate până la 1 februarie.

Pe 28 ianuarie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică menționa că Apă-Canal Chișinău trebuie să identifice soluții în comun cu Premier Energy. Totodată, Agenția anunța că a inițiat un control asupra activității Apă-Canal Chișinău pentru perioada anilor 2020–2022.

***

Pe 11 ianuarie, ANRE a aprobat noile tarife pentru apă. Consumatorii casnici achită pentru apă și canalizare un tarif în mărime de 15,30 lei/m3 (+4,61 lei/m3 față de tariful în vigoare).

Pentru serviciul de alimentare cu apă potabilă pentru consumatorii casnici a fost aprobat prețul de 11,12 lei/m3 (cu 2,47 lei/m3 mai mult) și 13,29 lei/m3 – pentru consumatorii non-casnici.

Cresc și tarifele pentru serviciile de canalizare și epurare a apelor uzate. Consumatorii casnici vor plăti 4,18 lei (cu 2,14 lei/m3 mai mult) pentru metrul cub și 11,17 cei non-casnici.

Locuitorii capitalei achitau pentru serviciile de apă 8 lei și 65 de bani, iar pentru cele de canalizare 2 lei și 4 bani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: