Kaufland

Legume mai ieftine, carne și lactate mai scumpe. Raportul BNS, privind prețurile la produsele alimentare pentru august

În luna august, prețurile la mai multe categorii de legume și fructe de sezon s-au ieftinit, undele înregistrând prețuri mai mici cu aproape 30%. Pe de altă parte, s-au înregistrat majorări de prețuri la carne, ulei, lactate, miere și pește. Datele se conțin într-un raport al Biroului Național de Statistică (BNS), publicat pe 10 septembrie.

În luna august faţă de luna iulie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 12,1%, legume proaspete – cu 6,9% (în special: pepeni verzi și galbeni – cu 28,6%,  ceapă uscată – cu 17,1%, vinete – cu 15,9%, sfeclă roșie – cu 12,6%, morcovi – cu 12,4%, dovlecei – cu 11,3%, usturoi – cu 10,5%, ardei grași – cu 10,2%, tomate – cu 6,2%, varză – cu 2,9%), fructe proaspete – cu 6,1% (în special: fructe de livadă sâmburoase – cu 24,3%, fructe de livadă sămânțoase – cu 16,4%, struguri de masă timpurii – cu 8,2%), crupe – cu 2,4%, orez – cu 0,5%, carne de pasăre – cu 0,2%.

Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate creşteri de preţuri la următoarele produse alimentare: castraveți – cu 2,6%, ouă de găină – cu 2,4%, ulei de floarea soarelui – cu 1,5%, citrice – cu 1,3%, paste făinoase, boboase și miere de albine – cu a câte 0,9%, lapte integral, brânză din lapte de vacă și cașcaval – cu a câte 0,6%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,5% (în special: carne de porc – cu 1,8%, carne de oi – cu 1,4%, carne de vită – cu 0,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,7%,), făină de grâu, smântână, fructe exotice, ciuperci și înghețată – cu a câte 0,4%, pește proaspăt și congelat, votcă, bere, apă minerală, băuturi răcoritoare și sucuri din fructe – cu a câte 0,2%.

În luna august față de iulie 2020 preţurile la mărfurile nealimentare s-au diminuat cu 0,04%. Au fost înregistrate reduceri de preț mai accentuate (până la 3,9%) la îmbrăcăminte, încălțăminte, electrocasnice, carburanți și automobile.

Concomitent, în perioada de raport au fost înregistrate unele creșteri de preț la medicamente, dispozitive medicale, telefoane, accesorii pentru scris, ceasuri de perete, obiecte de sanitărie și igienă, jucării, jocuri, obiecte colecționate, mărfuri sportive, treninguri pentru bărbați și femei, încălțăminte pentru cros, unele materiale de construcție necesare pentru repararea cosmetică a lucuinței – până la 2,0%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna august faţă de luna iulie 2020, a fost înregistrată majorarea tarifelor la: serviciile de turism pe teritoriul țării – cu 5,9%, plata pentru foile de odihnă și tratament sanatorial – cu 3,2%, plata serviciilor pentru munca retribuită în gospodării – cu 2,8%, repararea apartamentelor – cu 2,4%, serviciile transportului aerian de pasageri – cu 1,5% și închirierea apartamentelor – cu 1,0%.

În perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preț la serviciile pentru energie electrică – cu 6,6% și la serviciile de turism peste hotarele țării – cu 2,8%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: