Serghei Cebotari este noul președinte al Consiliului Bursei de Valori a Moldovei (BVM) pentru următorii patru ani. Candidatura sa a fost înaintată și votată în unanimitate de membrii prezenți la ședința Consiliului BVM din 28 octombrie.
Actualmente, Serghei Cebotari deține funcția de președinte al Moldova Agroindbank, liderul sistemului bancar din țară. Atribuțiile de președinte al Consiliului BVM îi sunt bine cunoscute managerului de la MAIB, Serghei Cebotari deținând această funcție și în anii 2008-2017.
Președintele Bursei de Valori, Corneliu Dodu, a salutat alegerea lui Serghei Cebotari în calitate de președinte al Consiliului BVM.
„Personal mă bucur să știu că dl Cebotari revine în funcția de președinte al consiliului. Experiența pe piața valorilor mobiliare acumulată inclusiv pe parcursul mandatelor anterioare, experiența valoroasă a dumnealui din sectorul financiar-bancar, reputația și autoritatea pe care o are sunt mai mult decât binevenite acum când Bursa de Valori necesită reformare”.
La rândul său, Serghei Cebotari a punctat direcțiile strategice pe care se va axa în calitate de președinte al Consiliului BVM.
“Bursa de Valori are un rol important pe piața de capital. Totuși, nu este un secret că activitatea la bursă necesită a fi revigorată. Modernizarea Bursei este o precondiție evidentă pentru atragerea investitorilor străini, dar și a economiei reale. Pentru aceasta, în următoarea perioadă împreună cu echipa de management ne vom concentra pe câteva direcții prioritare. Tehnologizarea bursei este vitală pentru sporirea interesului public și atragerea lichidităților. Îmbunătățirea mecanismelor de tranzacționare și post-tranzacționare, digitalizarea acestora, dar și sporirea transparenței reglementărilor pieței de capital sunt absolut necesare pentru atragerea economiei reale pe această platformă. În același timp, diversificarea instrumentelor financiare este o necesitate stringentă și vom coopera cu regulatorul sectorului și alte instituții competente pentru a atinge și acest scop”.
Serghei Cebotari și-a început activitatea în cadrul sistemului bancar în anul 1995, la Moldova Agroindbank, fiind promovat până la funcția de prim vicepreședinte, iar ulterior ales în calitate de președinte al Comitetului de Conducere al MAIB în 2013 și 2018.
„Vicepremierul” de la Tiraspol, Vitalii Neagu, a fost înregistrat marți, 17 noiembrie, la „alegerile” pentru conducerea regiunii transnistrene. Decizia a fost luată în cadrul ședinței așa-numitei „Comisii Electorale Centrale” din stânga Nistrului. Acesta este primul candidat înscris în cursă electorală.
Reprezentanții comisiei au anunțat că au verificat documentele și semnăturile colectate în susținerea candidaturii sale, iar acestea corespund „legislației” locale.
Neagu și-a depus dosarul de înregistrare pe 16 octombrie, iar pe 10 noiembrie a prezentat comisiei listele cu semnături. Candidatura sa a fost înaintată de Forumul Popular al regiunii transnistrene, condus de Vadim Krasnoselski.
„Alegerile prezidențiale” din regiunea transnistreană sunt programate pentru 13 decembrie.
Lderul de facto al regiunii transnistrene – care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova – este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani. Actualul lider, Vadim Krasnoselski, nu mai poate candida pentru încă un mandat.
În centrul campaniei pentru scrutinul nerecunoscut se află Vitalii Neagu și Vadim Cravciuc – ambii cu legături de lungă durată cu structurile politice și de forță din regiune. Activistul civic Nicolae Malîșev, care a încercat să candideze independent, nu a fost admis în cursă.
Pe 4 decembrie 2026, Chișinăul va găzdui BusinessClass International Summit & Awards, un eveniment dedicat viitorului economiei Republicii Moldova și recunoașterii performanței în afaceri. Organizat cu ocazia aniversării a 20 de ani BusinessClass, evenimentul va reuni antreprenori, investitori, lideri de companii și experți internaționali.
Prima parte a evenimentului se va desfășura la Radisson Blu Chișinău, unde vor avea loc patru forumuri economice dedicate principalelor direcții de dezvoltare:
Invest Forum – investiții, acces la capital și competitivitatea economiei.
Green Growth Forum – energie regenerabilă și dezvoltare sustenabilă.
Real Estate & Urban Development Forum – investiții imobiliare și dezvoltare urbană.
Future Economy Forum – inteligență artificială, digitalizare și tehnologiile viitorului.
Discuțiile vor aduce împreună reprezentanți ai mediului de afaceri, investitori și experți pentru a identifica oportunități concrete de dezvoltare a economiei Republicii Moldova.
Seara, începând cu ora 18:00, Arena Chișinău va găzdui Gala BusinessClass Awards 2026, dedicată companiilor și antreprenorilor care contribuie prin investiții, inovație și leadership la dezvoltarea țării. Evenimentul va include și o zonă Business Expo, destinată prezentării companiilor partenere și networkingului.
„În 20 de ani de BusinessClass am cunoscut sute de antreprenori și am urmărit cum companiile din Moldova au crescut, au investit și au reușit să se afirme inclusiv pe piețele internaționale. Prin acest eveniment vrem să aducem împreună oamenii care construiesc economia țării, să discutăm despre viitor și să recunoaștem performanța celor care fac diferența”, declară Mihaela Sîrbu, director general BusinessClass.
BusinessClass International Summit & Awards 2026 își propune să conecteze comunitatea de afaceri din Moldova cu investitori și parteneri internaționali și să promoveze oportunitățile economice ale țării.
Detalii despre eveniment: Data: 4 decembrie 2026 BusinessClass International Summit: Radisson Blu Chișinău, 08:30–15:00
BusinessClass Awards & Business Expo: Arena Chișinău, începând cu ora 18:00
Lidera ALDE, Arina Spătaru, cere procurorilor români să investigheze o întâlnire pe care ar fi avut-o la București, la indicațiile lui Ilan Șor. Cu cine s-a văzut și de ce
Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a sesizat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România în legătură cu o deplasare pe care ar fi făcut-o la București în vara anului 2023, la indicațiile Ilan Șor – ca parte a investigației sub acoperire privind activitatea oligarhului fugar. Politiciana, care a menționat că s-a întâlnit cu un apropiat al lui Șor și un ex-deputat PNL pentru a discuta despre crearea unui partid în Republica Moldova, a cerut procurorilor de peste Prut să verifice aceste informații. Anunțul a fost făcut marți, 17 noiembrie, într-o postare pe Facebook.
Arina Spătaru a precizat că, la sfârșitul lunii iulie 2023, la indicațiile lui Ilan Șor, a mers la București, unde s-a întâlnit cu o persoană din anturajul oligarhului și cu un fost deputat al Partidului Național Liberal (PNL) din România.
„Discuțiile au vizat crearea unei formațiuni politice în Republica Moldova, potrivit intereselor și dorințelor lui Ilan Șor, precum și facilitarea promovării mele în mediul politic din România și la nivelul Parlamentului European”, a menționat lidera ALDE.
În sesizare, Arina Spătaru le-a cerut procurorilor să verifice faptele prezentate, să stabilească rolul fiecărui participant la discuții și să identifice eventuale legături cu alte dosare investigate în Republica Moldova.
Spătaru a subliniat că este pregătită să se prezinte în fața procurorilor români pentru a face declarații și a le oferi toate informațiile pe care le deține.
„Nu formulez verdicte și nu substitui munca procurorilor. Justiția nu trebuie făcută la televizor sau pe rețelele sociale. Consider că mecanismele de influențare politică și finanțare ilegală nu se opresc la frontierele unui stat. De aceea, cooperarea dintre instituțiile Republicii Moldova și cele ale României este esențială. Lupta împotriva corupției politice nu trebuie să aibă granițe. Iar adevărul trebuie urmărit oriunde duc probele”, a spus ea.
Amintim că Arina Spătaru a colaborat în 2023 cu Procuratura Anticorupție, în calitate de agent sub acoperire, pentru documentarea activităților grupării conduse de Ilan Șor. Potrivit procurorilor, Șor l-ar fi determinat pe fostul deputat Alexandr Nesterovschi să o convingă pe Spătaru să preia conducerea unui partid cu viziuni proeuropene, care urma să fie finanțat de gruparea oligarhului și să promoveze interesele acesteia. În acest scop, Partidul Acțiunea Democratică (PAD) a fost preluat, ulterior fiind transformat în ALDE, care urma să participe la alegerile locale din 2023.
Ancheta a documentat și transmiterea banilor pentru finanțarea partidului. Potrivit procurorilor, prin intermediul unor persoane implicate în schemă, gruparea Șor ar fi direcționat către ALDE 452 700 de dolari. În legătură cu această cauză, fostul deputat Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare (a reușit să evite executarea pedepsei, fugind în regiunea transnistreană), iar Adrian Culai, fost secretar general al ALDE, și activistul Mihail Bagas, care ar fi intermediat transmiterea banilor, au fost condamnați la patru și, respectiv, trei ani de închisoare cu suspendare.
Pe 11 noiembrie 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Ilan Șor, pentru organizarea finanțării ilegale a ALDE și acceptarea cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat. Procesul urmează să se desfășoare în lipsa acestuia, întrucât oligarhul a fugit din Republica Moldova și s-ar ascunde în Rusia. Șor riscă până la 10 ani de închisoare în acest dosar.
Ilan Șor a fost deja condamnat la 25 de ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.
Familiile din Republica Moldova vor putea solicita, din 1 decembrie 2026, granturi de până la 60.000 de euro pentru a construi de la zero o casă cu un consum foarte redus de energie. În etapa-pilot vor fi finanțate 12 locuințe noi, iar familiile cu mai mulți copii vor avea prioritate la selecție.
Granturile vor fi acordate prin programul „Casa Pasivă”, pe care Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) îl va implementa împreună cu Ministerul Energiei. Locuințele vor trebui să îndeplinească cerințele standardului internațional „Passive House”. Proiectele vor fi întocmite de specialiști certificați, iar casele vor fi verificate în timpul lucrărilor și la final. Beneficiarii vor acoperi din surse proprii diferența dintre grant și costul total al construcției.
Tot din 1 decembrie, proprietarii vor putea solicita granturi pentru renovarea caselor în care locuiesc, astfel încât acestea să consume mult mai puțină energie. Prin programul-pilot „Casa nZEB avansat”, vor fi sprijinite 10 gospodării. Grantul va acoperi până la jumătate din costurile eligibile ale lucrărilor, dar nu mai mult de 25.000 de euro pentru o locuință.
„Aceste soluții nu înseamnă doar locuințe mai bine izolate, ci clădiri proiectate sau modernizate astfel încât să utilizeze energia mult mai eficient, să reducă dependența de sursele convenționale de energie și să ofere condiții de trai mai bune”, precizează CNED.
Apelurile pentru depunerea cererilor vor fi lansate pe 1 decembrie 2026. CNED precizează că informațiile detaliate privind condițiile de eligibilitate și pașii pentru depunerea cererilor urmează să fie publicate pe paginile sale oficiale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cum poate fi depistat cancerul tiroidian? Poate fi tratat complet cu iod? Trebuie îndepărtată întreaga glandă la toți pacienții? Interviu NM cu un chirurg oncolog- endocrinolog
În ultimele decenii, cancerul tiroidian este depistat tot mai des în lume. Ce metode de diagnostic ajută la identificarea la timp a problemei? Poate puncția pentru analiza oncologică să „trezească” cancerul? Se pot „vindeca” nodulii tiroidieni de unul singur, administrând iod? Oferă operația garanție de vindecare completă? Despre diagnosticul modern al cancerului tiroidian și metodele de tratament a discutat NM cu chirurgul generalist, chirurg endocrinolog-oncolog de la Spitalul Internațional Medpark, Eugeniu Condrațchi.
„Se prognozează o creștere în continuare a incidenței”
Cancerul tiroidian este astăzi una dintre cele mai răspândite boli oncologice din lume, iar numărul cazurilor a crescut în ultimele decenii. De ce s-a întâmplat acest lucru?
În ultimele decade la nivel mondial se atestă o creștere progresivă a incidenței cancerului tiroidian.
Spre exemplu în SUA 2009 numărul de cazuri noi pe an era 32.200, iar în 2014 se presupunea deja 63.000 cazuri pe an, numărul real la momentul publicării ghidului ATA 2015 fiind totuși 37.200.
Incidența s-a triplat în perioada 1976-2009 de la 4,9 la 14,3 la 100.000 locuitori populație. Creșterea este preponderent pe seama carcinoamelor papilare de dimensiuni mici, iar aceasta se datorează performanței metodelor ecografice care la rândul său au majorat rata puncțiilor nodulilor tiroidieni.
Începând totuși cu 2014 incidența cancerului tiroidian, preponderent a formelor mici s-a redus, probabil datorită adoptării în practică a recomandărilor ghidurilor de specialitate prin care se descuraja BAF nodulilor <10 mm fără date de invazie extra tiroidiană și/sau adenopatiilor suspecte pentru afectare secundară.
Care este situația în Moldova? Se poate spune că este o boală răspândită în țară?
Analiza recentă GLOBOCAN 2022, care însumează date din 185 de țări, situează cancerul tiroidian pe locul al XI-lea ca incidență cu 4,7 cazuri noi la 100.000 populație și o rată a mortalității de 0,57 la 100 mii.
Cu toate că există progrese remarcabile în diagnosticarea, înțelegerea carcinogenezei și a istoriei naturale a CT, incidența acestuia este într-o continuă creștere. Tendințele epidemiologice ale CT în Republica Moldova sunt similare cu cele din Europa și majoritatea țărilor din lume.
În RM în anul 2011 incidența era raportată în creştere de 5 ori faţă de 1985 (de la 1,35 la 6,8 la 100 mii populație), iar în 2017 a ajuns la 11,4 la 100 mii, în 2022 după o scădere semnificativă a constituit 7,4 la 100 mii.
În țările vecine incidența este de 6,0/100 mii în Ucraina și 6,2/100 mii în România. Totodată se prognozează creșterea incidenței a câte 3/100 mii anual, raportul femei/bărbați raportându-se la 4/1.
Conform datelor statistice GLOBOCAN 2020 numărul cazurilor estimate de cancer tiroidian în Republica Moldova este de 318 cazuri (2,2% din totalul oncologic). De asemenea, conform acelorași date statistice, se estimează o prevalență de 991 cazuri în următorii 5 ani, rata mortalității în 2020 fiind de 0,35% (n=29).
„Puncția nu «trezește» cancerul”
Ce investigații sunt considerate astăzi „standardul de aur” în diagnosticul cancerului tiroidian?
Definitoriu este examinarea ecografică. Ecografia este cea mai specifică și mai sensibilă metodă de diagnostic al patologiei tiroidiene. Încă pe baza rezultatelor ecografiei se stabilește dacă este necesară puncția nodulilor tiroidieni.
În plus, cu ajutorul examinării cu ultrasunete se evaluează probabilitatea afectării ganglionilor limfatici, deoarece aceștia sunt prima țintă a metastazelor în cazul unei tumori.
Abia după evaluarea acestor modificări la ecografie se stabilește dacă este necesară puncția sau dacă este nevoie de o investigație suplimentară prin tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM).
Cât de precisă este biopsia prin puncție și oferă ea întotdeauna un răspuns sută la sută fiabil?
Deși, conform studiilor internaționale, biopsia cu ac fin are o sensibilitate și o specificitate ridicate — 55–98% și, respectiv, 73–100% —, rămân trei categorii de diagnostic „nedeterminat”, care în clasificare sunt numite Bethesda III, IV și V. Acest lucru se datorează dificultății de a evalua semnele de malignitate în probele obținute la examenul citologic.
Conform sistemului Bethesda de raportare a cito patologiei tiroidiene (The Bethesda System for Reporting Thyroid Cytopathology), actualizat în 2017, riscul de malignitate în aceste categorii variază între 10 și 75%.
În general, studiile dedicate categoriilor Bethesda indică următoarele estimări ale probabilității de malignitate:
Bethesda I — 1–4%;
Bethesda II — 0–3%;
Bethesda III — 5–15%;
Bethesda IV — 15–30%;
Bethesda V — 60–75%;
Bethesda VI — 97–99%.
Pacienții se tem adesea de biopsia prin puncție, considerând că înțeparea cu acul poate „trezi” cancerul și îl poate face să metastazeze mai repede. Cât de întemeiată este această frică?
De fiecare dată le explic pacienților mei că puncția NU „trezește” cancerul, NU răspândește cancerul, NU transformă un nodul benign într-o tumoare malignă.
Mulți sunt convinși că rezultatele bune ale unei analize generale de sânge exclud complet o boală oncologică. Care este legătura reală dintre analiza sângelui și prezența posibilă a unui nodul malign în glanda tiroidă?
Din păcate, nu există nicio legătură. Nu există analize de sânge care ar putea confirma sau exclude cancerul tiroidian de origine foliculară (papilar, folicular, oncocitar). Totuși, merită menționat că, dacă nivelul calcitoninei din sânge se află în limitele normei, se poate exclude cel puțin carcinomul medular — o formă agresivă de cancer.
Există cazuri în care tumora este descoperită întâmplător, în timpul unei ecografii de rutină?
Majoritatea cazurilor de tumori tiroidiene sunt depistate tocmai în timpul unei ecografii de rutină, al unui examen de screening sau pur și simplu al unei investigații făcute din curiozitate.
„Nu toți pacienții au nevoie de îndepărtarea completă a glandei tiroide”
Când diagnosticul este confirmat, este întotdeauna necesară intervenția chirurgicală de îndepărtare completă a organului sau sunt posibile intervenții care îl păstrează?
Volumul operației este stabilit întotdeauna individual. Aceasta înseamnă că nu toți pacienții au nevoie de tiroidectomie totală (îndepărtarea chirurgicală completă a glandei tiroide) și, desigur, nici lobectomia (îndepărtarea unuia dintre cei doi lobi ai glandei tiroide) nu se potrivește fiecăruia.
De asemenea, se evaluează separat necesitatea limfadenectomiei centrale sau chiar a celei laterale radicale — adică îndepărtarea ganglionilor limfatici situați în zona centrală a gâtului, lângă glanda tiroidă, și a ganglionilor din zona laterală a gâtului, în care au fost descoperite sau sunt suspectate metastaze. La fel stau lucrurile și cu alte intervenții. Toate aceste decizii se iau individual, în funcție de situația medicală concretă.
Cum funcționează terapia cu iod radioactiv (radio iodoterapia) și cui îi este cu adevărat necesară după operație?
Când le explic pacienților această procedură, folosesc două metafore: “Vișina de pe tort” și “În loc să căutăm acul în carul cu fân, mai bine dăm foc fânului.”
Iodoterapia presupune acumularea iodului-131 în țesuturile care au afinitate pentru glanda tiroidă (țesutul rezidual din loja tiroidiană, metastazele din ganglionii limfatici). Timp de 2–6 luni, acest iod distruge țesuturile asupra cărora este direcționată acțiunea lui.
Procedura în sine arată astfel: pacientul ia o capsulă specială cu iod radioactiv, iar după 2–3 zile se efectuează scanarea întregului corp. După scanare se determină unde anume s-a acumulat acest radiofarmaceutic. În ziua următoare după administrarea iodului, pacientul reia terapia hormonală de substituție cu levotiroxină, iar după această procedură este necesar să se respecte restricții privind contactul cu alte persoane.
Cât despre indicații, radio iodoterapia are criterii de aplicare clar standardizate:
Efectuarea obligatorie după tiroidectomia totală (îndepărtarea întregii glande tiroide)
Prezența ganglionilor limfatici cu metastaze confirmate histologic
Nivelul tiroglobulinei în perioada postoperatorie mai mare de 2,00
Margini de rezecție ale glandei tiroide pozitive, în absența posibilității de a efectua o reintervenție de totalizare.
În toate celelalte cazuri se evaluează ansamblul factorilor de risc și se determină probabilitatea de recidivă.
Se aplică în cancerul tiroidian chimioterapia sau radioterapia clasică?
Din păcate nu există chimioterapie citolitică în cazul cancerelor tiroidiene .Metoda principală de tratament rămâne intervenția chirurgicală radicală, urmată de terapia cu iod radioactiv.
Radioterapia, în anumite regimuri, se prescrie doar în cazurile de tumori inoperabile sau de țesuturi tumorale reziduale inoperabile după operație, rezistente la iodul radioactiv.
În ceea ce privește chimioterapia, din păcate, ea nu se aplică. Este posibilă prescrierea terapiei cu inhibitori de kinaze în cazul epuizării tuturor celorlalte metode de tratament disponibile și la confirmarea mutațiilor la nivelul genelor (BRAF V600, în special pTERT).
Teoretic, astfel de preparate ar trebui să oprească sau să limiteze distrugerea necontrolată a ADN-ului celulelor tumorale, însă această abordare se află încă în stadiul de cercetare și este extrem de costisitoare.
„Iodul obișnuit nu micșorează nodulii!”
Unele persoane încearcă să se trateze singure cu iod, după ce descoperă noduli tiroidieni. Cu ce este periculoasă administrarea necontrolată a preparatelor cu iod fără recomandarea medicului?
Administrarea necontrolată a iodului, ca, în principiu, și utilizarea necontrolată a oricăror medicamente, poate duce la diverse tulburări. De aceea nu recomand acest lucru.
Cantitățile mari de iod pot provoca hipertiroidie (intoxicație hormonală) sau chiar hipotiroidie paradoxală. Ambele stări pot declanșa creșterea necontrolată a tumorilor tiroidiene.
Este important de menționat: iodul nu micșorează nodulii!
Ce puteți spune despre suplimentele alimentare pentru glanda tiroidă? Cât de eficiente sunt?
Eu spun întotdeauna următorul lucru: totul e bine atât timp cât nu creează probleme.
Se pot lua preparate cu seleniu, zinc, iod și alte suplimente. Totuși, recomand să începeți administrarea lor doar după consultația cu endocrinologul, pentru a obține efectul dorit și a evita probleme serioase care pot progresa. În special, este vorba despre cancerul tiroidian, tireotoxicoză și alte boli.
„Formele foliculare de cancer sunt vindecabile”
Cancerul tiroidian este considerat una dintre cele mai vindecabile forme de cancer. Sunteți de acord cu aceasta? Care este situația vindecării pacienților în Moldova?
Da, absolut. Dacă boala este diagnosticată la timp și se efectuează intervenția chirurgicală optimă, formele foliculare de cancer sunt vindecabile. În cazul formelor mai agresive, totul depinde de stadiul în care a fost descoperită boala. Totuși, în cazul diagnosticării la timp, prognosticul este, de asemenea, favorabil.
Cum trăiesc persoanele aflate în remisiune? Cum se schimbă viața după îndepărtarea tumorii?
Aici nu este vorba despre îndepărtarea tumorii ca atare, ci despre îndepărtarea fie a unui lob al glandei tiroide, fie a întregii glande tiroide, cu posibilă limfodisecție.
Calitatea vieții depinde de felul în care a decurs operația. Dacă intervenția a decurs fără complicații, iar factorii de risc de recidivă nu presupun necesitatea terapiei cu iod radioactiv, atunci, în afară de luarea unei pastile dimineața, nu apar alte schimbări în calitatea vieții. Dimpotrivă, dacă operația a fost complicată de lezarea nervilor laringieni recurenți sau de apariția hipoparatiroidismului, calitatea vieții chiar are de suferit.
Dacă vorbim despre profilaxia cancerului tiroidian, există modalități reale de a reduce riscul apariției lui și ce control medical anual minim (check-up) recomandați unei persoane sănătoase?
Dacă vorbim despre screeningul cancerului tiroidian, trebuie să știți că există.
Totuși, se pot evidenția câțiva factori principali la care merită să fie acordată atenție:
Antecedente familiale de cancer tiroidian
Prezența nodulilor tiroidieni
Hipotiroidie pe fondul tiroiditei autoimune
Ținând cont că toți acești factori sunt analizați și în contextul regiunilor cu deficit de iod, din care face parte și țara noastră, ar fi oportun să se efectueze o ecografie a glandei tiroide o dată la 1–2 ani și să se facă analiza hormonului tireotrop (TSH) o dată la șase luni.