Liderul MAIB este ales în funcția de președinte al Consiliului Bursei de Valori

Serghei Cebotari este noul președinte al Consiliului Bursei de Valori a Moldovei (BVM) pentru următorii patru ani. Candidatura sa a fost înaintată și votată în unanimitate de membrii prezenți la ședința Consiliului BVM din 28 octombrie. 

Actualmente, Serghei Cebotari deține funcția de președinte al Moldova Agroindbank, liderul sistemului bancar din țară. Atribuțiile de președinte al Consiliului BVM îi sunt bine cunoscute managerului de la MAIB, Serghei Cebotari deținând această funcție și în anii 2008-2017.

Președintele Bursei de Valori, Corneliu Dodu, a salutat alegerea lui Serghei Cebotari în calitate de președinte al Consiliului BVM.

„Personal mă bucur să știu că dl Cebotari revine în funcția de președinte al consiliului. Experiența pe piața valorilor mobiliare acumulată inclusiv pe parcursul mandatelor anterioare, experiența valoroasă a dumnealui din sectorul financiar-bancar, reputația și autoritatea pe care o are sunt mai mult decât binevenite acum când Bursa de Valori necesită reformare”.

La rândul său, Serghei Cebotari a punctat direcțiile strategice pe care se va axa în calitate de președinte al Consiliului BVM. 

“Bursa de Valori are un rol important pe piața de capital. Totuși, nu este un secret că activitatea la bursă necesită a fi revigorată. Modernizarea Bursei este o precondiție evidentă pentru atragerea investitorilor străini, dar și a economiei reale. Pentru aceasta, în următoarea perioadă împreună cu echipa de management ne vom concentra pe câteva direcții prioritare. Tehnologizarea bursei este vitală pentru sporirea interesului public și atragerea lichidităților. Îmbunătățirea mecanismelor de tranzacționare și post-tranzacționare, digitalizarea acestora, dar și sporirea transparenței reglementărilor pieței de capital sunt absolut necesare  pentru atragerea economiei reale pe această platformă. În același timp, diversificarea instrumentelor financiare este o necesitate stringentă și vom coopera cu regulatorul sectorului și alte instituții competente pentru a atinge și acest scop”.

Serghei Cebotari și-a început activitatea în cadrul sistemului bancar în anul 1995, la Moldova Agroindbank, fiind promovat până la funcția de prim vicepreședinte, iar ulterior ales în calitate de președinte al Comitetului de Conducere al MAIB în 2013 și 2018.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spațiul online pentru minori va fi mai sigur? Poliția a primit de la SUA echipamente avansate pentru combaterea crimelor cibernetice

Poliția din Republica Moldova își întărește capacitățile de combatere a criminalității cibernetice, inclusiv a exploatării online a minorilor, cu ajutorul unor echipamente și soluții tehnologice moderne în valoare de peste 780 de mii de dolari, oferite cu sprijinul Guvernului SUA, printr-un proiect implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

În anii 2024–2025, în cadrul proiectului „Sporirea capacităților poliției în domeniul ordinii publice și a combaterii criminalității cibernetice în Moldova”, polițiștii au primit trei licențe pe termen de trei ani pentru software-ul Cellebrite, care permite extragerea rapidă a datelor de pe telefoane și alte dispozitive mobile, indiferent de sistemul de operare. Noile instrumente reduc semnificativ timpul de investigare și permit partajarea sigură a probelor electronice între subdiviziuni.

Totodată, Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspectoratul Național de Investigații a obținut acces, pentru o perioadă de 10 ani, la software-ul LACE, utilizat în special în cazurile de pornografie infantilă. Programul permite analizarea rapidă a imaginilor și videoclipurilor, recunoaștere facială și identificarea legăturilor dintre diferite cazuri.

Pentru a susține utilizarea acestor soluții, Guvernul SUA, prin intermediul PNUD, a donat și 15 calculatoare performante, precum și alte echipamente IT necesare investigațiilor cibernetice.

Donațiile au fost direcționate către Inspectoratul Național de Investigații, inclusiv Centrele pentru Combaterea Crimelor Cibernetice și Traficului de Persoane, precum și către Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al Inspectoratul General al Poliției.

Guvernul SUA și PNUD vor oferi, în lunile următoare, două licențe pe o perioadă de trei ani pentru un software avansat de analiză a probelor digitale, destinat investigării criminalității cibernetice, alături de cursuri de formare pentru polițiști. Noile instrumente vor permite examinarea, într-un singur dosar, a probelor provenite din telefoane mobile, servicii cloud, computere, vehicule și date obținute de la terți, accelerând identificarea probelor relevante.

„În contextul actual al provocărilor de securitate, sprijinul partenerilor și al donatorilor este esențial pentru consolidarea capacităților Poliției. Dotările și investițiile în instruire contribuie direct la creșterea eficienței și siguranței activității polițiștilor. Mulțumim partenerilor și donatorilor pentru sprijinul acordat și pentru încrederea oferită Inspectoratului General al Poliției”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful IGP.

La rândul său, Nick Pietrowicz, Charge d’Affaires al Ambasada SUA, a subliniat că „sistemele și software-urile avansate pe care le oferim vor îmbunătăți semnificativ capacitatea Moldovei de a investiga, urmări și destructura rețelele transnaționale de criminalitate cibernetică care vizează atât cetățenii moldoveni, cât și cei americani”.

Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Republicii Moldova colaborează de mai mulți ani cu Guvernul SUA și PNUD, fiind implementate proiecte care au contribuit la consolidarea capacităților instituționale și profesionale ale polițiștilor, cu scopul de a spori siguranța cetățenilor și încrederea publicului în instituțiile de ordine.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Două spitale din Moldova și Israel vor colabora în domeniul medical și al inovării: memorandum de înțelegere

Institutul de Medicină Urgentă (IMU) din Chișinău și Centrul Medical Meir din Israel vor coopera în domeniul medical, educațional, științific și al inovării în sănătate. Cele două instituții au încheiat un memorandum de înțelegere în acest sens.

Documentul a fost semnat pe 9 februarie la Kfar Saba, de către directorul Centrului Medical Meir, profesorul Jacob Chen, și ambasadorul Republicii Moldova în Israel, Alexandr Roitman, în numele IMU.

Obiectivul principal al memorandumului de înțelegere este consolidarea colaborării internaționale în domeniul medicinei de urgență și al serviciilor medicale avansate, prin schimb de expertiză, formare profesională și dezvoltare comună de proiecte.

Printre domeniile de cooperare vizate se enumeră:

  • susținerea de prelegeri și activități educaționale, atât cu prezență fizică, cât și online;
  • organizarea de cursuri de formare pentru personal medical și administrativ;
  • consultanță profesională medicală și administrativă;
  • colaborare în managementul cazurilor medicale complexe și acordarea de a doua opinie;
  • facilitarea accesului pacienților la servicii de reabilitare;
  • derularea de proiecte de cercetare comună;
  • dezvoltarea de centre de inovare medicală, proiecte-pilot și inițiative de transfer tehnologic în domeniul sănătății.

În cadrul evenimentului de semnare, Jacob Chen a menționat: „Parteneriatul cu Institutul de Medicină Urgentă din Republica Moldova reflectă angajamentul Centrului Medical Meir de a împărtăși expertiza sa în medicina de urgență, educație medicală și inovare, contribuind la dezvoltarea unor soluții medicale moderne și la consolidarea cooperării internaționale în domeniul sănătății”.

Construirea IMM-urilor competitive: Calea Moldovei către transformarea digitală

Transformarea digitală modelează tot mai mult modul în care întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cresc, se dezvoltă și rămân competitive. În Moldova, multe IMM-uri ajung într-un punct în care metodele tradiționale de lucru nu mai corespund complexității operațiunilor lor. Creșterea echipelor, multiplicarea proiectelor și volumul tot mai mare de date operaționale fac dificilă dependența de instrumente fragmentate, rapoarte manuale și comunicare informală.

Pentru a răspunde acestor provocări, EU4Digital Academy — o inițiativă finanțată de UE — oferă cursuri online practice și ușor de utilizat, adaptate nevoilor IMM-urilor din țările Parteneriatului Estic. Toate cursurile oferite de Academie sunt disponibile gratuit. Cursul “Business Digitalisation” al Academiei poate fi deosebit de valoros pentru antreprenorii moldoveni, în special pentru cei care gestionează echipe în creștere, mai multe proiecte sau un volum mare de date operaționale.

Liderii de afaceri moldoveni notează adesea că digitalizarea este amânată până când complexitatea operațională devine dificil de gestionat. Multe companii se bazează inițial pe aplicații de mesagerie, foi de calcul sau rapoarte manuale, ceea ce, în timp, duce la pierderi de date, transparență redusă și ineficiențe care încetinesc procesul decizional.

Această situație este ilustrată clar de experiența EMCOM, o companie moldovenească specializată în infrastructură electrică și lucrări de construcții. Gestionând mai mult de zece proiecte simultan, cu echipe care lucrează pe diferite șantiere, compania s-a confruntat cu dificultăți crescânde în consolidarea rapoartelor zilnice din teren.

„Monitorizarea proiectelor prin Viber, WhatsApp, fotografii și mesaje text a funcționat la început, dar, în timp, am realizat că informațiile se pierd și procesele devin haotice,” spune Gheorghe Oprea, Director Tehnic la EMCOM. „Aveam nevoie de un sistem structurat care să ne permită să vedem ce s-a făcut, cum s-a făcut și unde apar discrepanțe între documentația proiectului și condițiile reale de pe șantier.”

O provocare similară este întâmpinată de IMM-urile din sectorul serviciilor. În compania de contabilitate Eqitabil, fondată în 2020, creșterea rapidă a numărului de clienți a expus rapid limitele coordonării manuale și a gestionării prin Excel.

„După ora 17:00, trebuia să petrec ore întregi analizând activitatea zilei, creând drafturi, fișiere Excel și documente pe hârtie doar pentru a înțelege ce se întâmplă în companie,” spune Maxim Gribencea, fondatorul Eqitabil. „La un moment dat, a devenit clar că nu putem continua fără un sistem intern ERP.”

Atât EMCOM, cât și Eqitabil subliniază că digitalizarea nu începe neapărat cu soluții complexe. În schimb, succesul depinde de adaptarea instrumentelor la abilitățile digitale reale ale angajaților.

„Pe șantier, mulți muncitori nu se simt confortabil cu calculatoarele — unii au dificultăți chiar și cu smartphone-urile,” explică Emil Oprea, Director General al EMCOM. „De aceea, am implementat o abordare foarte simplă de raportare: scrie ce s-a făcut astăzi și atașează o fotografie. Atât.”

Această simplitate a făcut raportarea digitală accesibilă tuturor, în timp ce personalul din birou a obținut date detaliate, structurate și urmărite. În timp, EMCOM și-a extins sistemul ERP pentru a include urmărirea costurilor, gestionarea materialelor, cheltuielile vehiculelor și recunoașterea facturilor bazată pe AI, permițând managerilor să monitorizeze întreaga afacere de la distanță.

La Eqitabil, introducerea unui sistem intern ERP și CRM a crescut semnificativ productivitatea. Înainte de digitalizare, un contabil putea gestiona aproximativ douăsprezece companii. Astăzi, acest număr depășește șaisprezece companii per angajat, menținând în același timp calitatea serviciilor.

„CRM-ul nostru a devenit agenda mea personală,” spune contabila Chistol Mădălina. „Fiecare sarcină este clar definită, urmărită și finalizată prin sistem. Face ca munca noastră să fie mult mai organizată și transparentă.”

Ca în multe țări din regiune, maturitatea digitală în Moldova tinde să crească odată cu dimensiunea companiei. Întreprinderile mijlocii, cu 20–50 de angajați, sunt mai predispuse să vadă digitalizarea ca o investiție strategică, mai degrabă decât o povară operațională. Ele implementează activ sisteme ERP, automatizări, servicii cloud și instrumente bazate pe AI.

„Digitalizarea ne permite să creștem nu prin reducerea personalului, ci prin extinderea spectrului de servicii pe care le oferim,” observă Gheorghe Oprea. „Economisind timp, managementul se poate concentra pe dezvoltarea afacerii în loc să supravegheze operațiunile zilnice.”

Întreprinderile mai mici ezită adesea din cauza preocupărilor legate de costuri, complexitate și rezistența angajaților. Atât EMCOM, cât și Eqitabil raportează că scepticismul inițial al personalului a fost depășit treptat prin instruire, comunicare și utilizarea zilnică a instrumentelor digitale.

„Digitalizarea necesită determinare și disponibilitate de a investi,” spune Gribencea. „Ce pare dificil astăzi poate aduce profit și libertate mâine.”

Până acum, am văzut cum IMM-urile moldovenești precum EMCOM și Eqitabil au depășit treptat haosul operațional prin soluții digitale practice. Acest tip de provocări — procese fragmentate, rapoarte manuale și dificultatea de a se extinde fără sisteme digitale structurate — sunt comune pentru IMM-urile din întreaga regiune. De exemplu, în Ucraina, companii precum firma de producție MAXSport au demonstrat cum digitalizarea poate sprijini creșterea afacerilor chiar și în condiții extreme de război. Prin implementarea sistemelor ERP, instrumentelor CRM, software-ului de design digital și soluțiilor bazate pe AI, companiile ucrainene au arătat că transformarea digitală nu este un lux, ci o necesitate.

Această lecție este deosebit de relevantă pentru Moldova, unde multe IMM-uri operează cu resurse limitate, dar se confruntă cu o complexitate și o competiție în creștere. Fără sisteme digitale structurate, creșterea duce adesea la ineficiențe, nu la dezvoltare durabilă.

Pentru IMM-urile moldovenești, cursul “Business Digitalisation” al EU4Digital Academy oferă îndrumări practice despre organizarea fluxurilor de lucru digitale de la zero. Programul acoperă comunicarea digitală, gestionarea proceselor interne, automatizarea, instrumentele de productivitate, marketingul online și securitatea cibernetică, folosind studii de caz reale din Moldova și din regiune.

Aceste abilități se traduc printr-un control mai bun al proiectelor, reducerea riscurilor operaționale, creșterea eficienței angajaților și o supraveghere financiară mai solidă. Un accent special pe protecția datelor și păstrarea informațiilor pe termen lung este deosebit de important în sectoare precum construcțiile și contabilitatea, unde responsabilitatea legală se extinde pe mai mulți ani.

Moldova are un potențial antreprenorial puternic. Experiențele companiilor precum EMCOM și Eqitabil arată că chiar și afacerile cu abilități digitale limitate pot implementa cu succes sisteme digitale atunci când soluțiile sunt practice, flexibile și adaptate condițiilor reale de lucru. Prin combinarea perspectivei afacerilor locale, experienței regionale și instruirii practice oferite de EU4Digital Academy, IMM-urile moldovenești pot construi afaceri rezistente și scalabile — pregătite să crească alături de liderii transformării digitale globale.

NewsMaker

Extrădarea lui Plahotniuc din Grecia a costat circa 100 de mii de lei. Solicitarea procurorilor

Extrădarea lui Vladimir Plahotniuc din Grecia în Republica Moldova a costat aproximativ 100 de mii de lei. Cifra a fost anunțată pe 9 februarie de procurorul care instrumentează dosarul „Frauda Bancară”, Alexandru Cernei.

Pe 9 februarie, procurorul a declarat că a depus o cerere în instanță prin care a solicitat să fie anexate acte care confirmă cheltuielile de extrădare.

„Aproximativ 100 de mii de lei”, a spus procurorul, fiind întrebat cât a costat extrădarea lui Plahotniuc.

Întrebat dacă fostul lider PDM trebuie să achite aceste cheltuieli, Alexandru Cernei a răspuns: „Legea prevede că achită inculpatul cheltuielile respective”.

Declarațiile au fost făcute după ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară” din 9 februarie. Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a spus jurnaliștilor că a fost audiat ultimul martor al apărării – al 18-lea de pe lista celor 27. Potrivit avocatului, ceilalți martori fie nu au putut să fie prezenți în instanță, fie au refuzat să facă declarații. Prin urmare, el a spus că va solicita completarea listei cu alți martori. În reacție, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a calificat declarațiile avocatului drept „un temei de a mai tărăgăna examinarea cauzei”.

***

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost reținut pe 22 iulie 2025 în Grecia. Acesta a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. Înaintea extrădării, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, preciza că Plahotniuc va fi adus în Moldova cu un zbor obișnuit și la „cel mai favorabil” preț al biletelor. „Căutăm și biletele cele mai favorabile ca preț, deoarece aceștia sunt banii bugetului de stat”, preciza Cernăuțeanu. Totodată, el spunea că procedura de extrădare presupunea stabilirea unei echipe care să meargă în Grecia.

În prezent, Plahotniuc se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală. La sfârșitul lui 2025, instanța a prelungit arestul preventiv aplicat acestuia cu 30 de zile. Mandatul de arest este valabil până pe 23 ianuarie 2026.

Fostul lider democrat este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi primit, prin companiile controlate de Ilan Șor, 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii sustrași.

Furtul unui miliard de euro din cele trei bănci moldovenești – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – a ieșit la iveală la sfârșitul lui noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste instituții financiare, iar autoritățile au decis lichidarea lor – proces care continuă și astăzi. Tot atunci, Banca Națională a oferit acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în valoare de aproximativ 14 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro la cursul din acea perioadă, pentru a evita panica pe piața bancară. Pentru a acoperi această datorie, Guvernul a emis și a transferat Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, care urmează să fie rambursate în 25 de ani. Suma a fost inclusă în datoria publică, iar cu tot cu dobânzi, aceasta va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

„Vom protesta” VS. „mai multe opțiuni pentru pasageri”: Poziții opuse între transportatori privind  suspendarea autorizației pentru „gara” de pe Calea Moșilor

Terminalul rutier improvizat din apropierea Gării de Nord a împărțit transportatorii în două tabere. În timp ce Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto anunță proteste pe 12 februarie, acuzând tolerarea unei activități neautorizate, Uniunea Transportatorilor și Drumarilor susține că terminalul a fost inițial autorizat legal și realizat cu investiții private, iar retragerea autorizației trebuie să respecte proceduri clare și previzibile. Mai mult, potrivit organizației, trebuie încurajată deschiderea a astfel de terminale, pentru a oferi servicii cât mai calitative.

Uniunea Transportatorilor și Drumarilor anunță că urmărește evoluțiile legate de funcționarea și ulterior suspendarea terminalului de lângă Gara de Nord, subliniind că procedura ridică probleme de predictibilitate și respectare a principiilor de drept administrativ. Potrivit UTD, sectorul are nevoie de stabilitate și încredere în instituții, nu de incertitudine și arbitrar.

Organizația atrage atenția că închiderea terminalului nu aduce beneficii nici pasagerilor, nici operatorilor. Pasagerii pierd acces la servicii moderne și opțiuni suplimentare, operatorii suportă pierderi investiționale și aglomerarea infrastructurii rămase, iar bugetul public este privat de venituri fiscale, într-un context deja sensibil pentru investiții.

Totodată, UTD pledează pentru un cadru de reglementare mai permisiv și mai predictibil, orientat spre susținerea investițiilor private și dezvoltarea infrastructurii de transport. Libertatea economică și posibilitatea de a crea noi terminale sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului, poziție reiterată și în cadrul Strategiei naționale de mobilitate 2030.

„UTD remarcă drept un fenomen neobișnuit faptul că, într-o ramură economică ce necesită investiții, modernizare și extindere a capacităților, unii actori solicită închiderea unor facilități, în loc să pledeze pentru crearea unor noi oportunități, alternative și soluții pentru pasageri. Avem tot respectul pentru toate asociațiile patronale din domeniu și pentru dreptul lor legitim de a protesta. Noi însă am prefera să milităm împreună pentru mai multe oportunități pentru transportatori, mai multe opțiuni pentru pasageri, infrastructură modernă, instituții puternice și primat al dreptului”, potrivit unui comunicat.

Amintim că pe 5 februarie, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a anunțat vă va protesta pe 12 februarie, fiind nemulțumiți de „inacțiunile” Agenției Naționale Transport Auto din Chișinău, care ar ar favoriza menținerea unei activități ilegale de transport în apropiere de Gara de Nord, unde ar funcționa o gară improvizată și neautorizată.

APOTA a avertizat încă din ianuarie că va organiza un protest în fața Agenției Naționale Transport Auto (ANTA). Pe 28 ianuarie, asociația a cerut reprezentanților ANTA și Ministerului Infrastructurii să intervină la „așa numita autogară amplasată pe str. Calea Moșilor 2/A” din capitală. În reacție, ANTA a declarat că a aplicat sancțiuni și a solicitat operatorilor prezentarea contractelor cu autogări autorizate, însă o parte dintre aceștia au cerut prelungirea termenului, invocând proceduri judiciare, aspect analizat pentru „respectarea drepturilor legale și evitarea perturbării transportului public”.

În perioada menționată, erau operate aproximativ 30 de rute regulate din mai multe raioane din regiunea de Nord a țării, iar „sistarea imediată și integrală a acestora ar fi avut un impact direct asupra mobilității cetățenilor”, potrivit ANTA.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: