Maib anunță că este pregătită să acorde credite conform noilor modificări aprobate în cadrul Programului guvernamental «373». Aceste modificări aduc o serie de facilități suplimentare pentru antreprenori, menite să sprijine dezvoltarea și creșterea afacerilor din diverse domenii.
Despre Programul «373»
Programul «373» este un proiect guvernamental dedicat întreprinderilor micro, mici și mijlocii din Moldova. Prin intermediul acestui program, antreprenorii pot obține credite cu rate avantajoase (7% anual în lei) pentru investiții pe termen lung, având, astfel, posibilitatea de a-și dezvolta afacerea.
Ce prevăd noile facilități incluse în Programul «373»?
Extinderea domeniilor de activitate — programul se extinde pentru a include și companiile din majoritatea sectoarelor de activitate, oferindu-le, astfel, șansa de a accesa sprijin financiar.
Majorarea sumei maxime accesibile — antreprenorii pot acum accesa sume mai mari de finanțare, până la 40 milioane de lei, comparativ cu 15 milioane de lei anterior, pentru a investi în creșterea și dezvoltarea afacerilor.
Finanțarea achiziției de materie primă și materiale necesare în producție sau prestare de servicii — până la 30% din valoarea proiectului investițional solicitat spre finanțare.
Majorarea plafonului maxim de garantare — Guvernul, prin Fondul de Garantare a Creditelor, oferă o protecție mai mare, garantând până la 80% din valoarea creditului acordat, comparativ cu plafonul anterior de 40%.
Eliminarea plafonului de accesare a ajutorului financiar din partea statului — prin schimbarea statutului măsurii de sprijin din «schemă de ajutor de minimis» în «ajutor de stat», antreprenorii vor avea acces nelimitat la ajutorul financiar din partea Guvernului.
Aceste facilități suplimentare sunt concepute să susțină și să accelereze dezvoltarea sectorului privat, oferind antreprenorilor resursele necesare pentru a-și realiza obiectivele.
De ce să alegeți Programul «373» prin maib?
Luarea unui împrumut este o decizie importantă. Tocmai de asta, maib face mai ușor atât procesul de creditare, cât și colaborarea cu banca. Puteți contracta creditul rapid, cu o limită preaprobată, fără necesitatea prezenței obligatorii la sucursale și cu posibilitatea de a semna electronic contractele de credit și alte documente aferente.
Un bloc modernizat energetic aduce locatarilor confort sporit și facturi mai mici la energie, cu temperatură uniformă în apartamente, sisteme de încălzire eficiente și spații comune bine întreținute. Fațadele îngrijite și aspectul plăcut al clădirii sporesc atractivitatea blocului și satisfacția de a locui într-un spațiu modern.
În același timp, 1 leu investit în eficiență energetică poate genera peste 4 lei beneficii prin economii la energie, crearea locurilor noi de muncă și stimularea creșterii economice locale. Astfel, modernizarea blocurilor multietajate aduce avantaje nu doar locatarilor, ci și economiei în ansamblu, motiv pentru care reabilitarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate a statului.
Programul guvernamental Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), sprijină asociațiile de locatari din întreaga țară să realizeze lucrări de reabilitare energetică a blocurilor multietajate pentru reducerea pierderilor de energie și creșterea confortului locatarilor.
Până la sfârșitul anului 2025, în cadrul programului FEERM au fost realizate audituri energetice pentru blocurile a 78 de Asociații de Proprietari din Condominiu (APC) din țară, dintre care 15 rapoarte de audit au fost realizate pentru blocuri mici cu până la 20 de apartamente și 63 pentru blocuri multietajate. Pentru blocurile a 27 de APC-uri documentația tehnică este în curs de elaborare sau a fost deja finalizată, iar proiectele aprobate pentru finanțare însumează aproape 40 de milioane de lei. Primele lucrări de reabilitare urmează să înceapă în perioada imediat următoare.
Programul FEERM oferă granturi care acoperă 70% din costurile de reabilitare energetică a blocurilor mari sau mici, iar pentru locatarii vulnerabili energetic sunt prevăzute alocații suplimentare care pot acoperi până la 90% din valoarea contribuției, oferite din Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice. Bugetul alocat lucrărilor de reabilitare energetică a blocurilor gestionate de Asociațiile de Proprietari din Condominiu, în 2026, constituie aproximativ 390 de milioane de lei, dintre care 58 de milioane de lei sunt destinate alocațiilor pentru beneficiarii vulnerabili energetic. CNED planifică semnarea, în acest an, a 44 de contracte și lansarea procedurilor de achiziție pentru alte 34 de blocuri locative multietajate, asigurând continuitatea programului.
Pentru a aplica la program, blocul trebuie să facă parte dintr-o Asociație de Proprietari din Condominiu, care are rolul de a lua decizii în numele locatarilor, de a depune cererea de finanțare, de a coordona procesul tehnic și de a comunica cu CNED pe parcursul tuturor etapelor.
Este de menționat că, în vederea facilitării implementării proiectelor de eficiență energetică în sectorul rezidențial multietajat, CNED dezvoltă un mecanism de garantare și compensare a împrumuturilor bancare. Acesta va permite Asociațiilor de Proprietari din Condominiu să acceseze credite bancare pentru a acoperi contribuția locatarilor la investiție, mecanismul fiind planificat să devină operațional până la mijlocul verii 2026.
Proiect pilot pentru blocuri mici
În cadrul FEERM, cu suportul Programului „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M), este în derulare un proiect pilot dedicat reabilitării blocurilor mici cu până la 20 de apartamente.
În 2025, 15 blocuri mici au beneficiat de rapoarte de audit energetic gratuite, iar 10 dintre acestea au fost selectate pentru elaborarea gratuită a documentației tehnice necesare renovării. Măsurile recomandate de auditori vor fi supuse votului locatarilor, iar proiectanții vor elabora documentația necesară pentru implementarea lucrărilor de reabilitare energetică.
Proiectul pilot este finanțat de Norvegia cu un buget de 1 milion de euro și face parte din Programul Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova (E4M), implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca.
Ce poate fi îmbunătățit într-un bloc cu apartamente prin FEERM?
Programul susține un pachet integrat de măsuri de eficiență energetică menite să reducă facturile la energie și să îmbunătățească confortul în apartamente. Acestea sunt structurate pe patru direcții principale – anvelopa clădirii, sistemele de utilități, spațiile comune și utilizarea surselor de energie regenerabilă. Scopul este reducerea pierderilor de căldură, creșterea confortului termic în bloc, îmbunătățirea siguranței și fiabilității sistemelor comune și diminuarea costurilor pentru energie pe termen lung.
Lucrările eligibile includ izolarea termică a fațadei și acoperișului, izolarea subsolului și a etajelor tehnice, modernizarea intrărilor și a ferestrelor din spațiile comune, instalarea iluminatului eficient cu LED-uri, modernizarea lifturilor și a sistemelor de încălzire, precum și integrarea panourilor fotovoltaice, a colectoarelor solare sau a pompelor de căldură pentru necesitățile comune ale blocului. Programul permite, de asemenea, instalarea infrastructurii moderne, inclusiv stații comune de încărcare pentru mașini electrice.
Inițiativa pornește de la locatari și administratorul Asociației de Proprietari din Condominiu – ei discută problemele blocului și stabilesc prioritățile.
Primul pas obligatoriu în procesul de renovare este realizarea auditului energetic. Acesta identifică pierderile de energie și stabilește măsurile optime de intervenție. Pe baza raportului de audit, APC decide setul de măsuri prioritare care va fi implementat, adaptat nevoilor și capacităților blocului.
Rezultate așteptate pentru locatari
După finalizarea lucrărilor, beneficiarii vor observa schimbări vizibile – reducerea consumului de energie și a facturilor pentru încălzire, temperatură uniformă în apartamente, reducerea umezelii, spații comune mai luminoase și sigure, sisteme tehnice mai fiabile și costuri mai previzibile pentru întreținere. Pe termen lung, blocurile reabilitate își cresc valoarea, iar apartamentele devin mai atractive pe piața imobiliară.
De menționat că primul bloc multietajat a fost renovat energetic la Bălți cu sprijinul Uniunii Europene, a Guvernelor Slovaciei și a Țărilor de Jos. În rezultat, chiar în această iarnă eficiența energetică a clădirii va crește cu circa 35%, iar locatarii se vor putea bucura de un confort termic mai bun, facturi mai mici la căldură, și, în general, un nivel de trai mai bun.
Obiectivele CNED pentru următorii ani includ reabilitarea a cel puțin 500.000 de metri pătrați de suprafață încălzită, cu economii anuale estimate la 66,3 GWh. Se urmărește ca din toți beneficiarii programului, cel puțin 50% să fie țintiți cei vulnerabili energetic, jumătate din bugetul programului să fie alocat asociațiilor de locatari și 50% dintre blocurile reabilitate să fie conectate la sistemul centralizat de încălzire termică.
Pentru consultanță și informații suplimentare despre programul FEERM, contactați Linia verde CNED: 0 8005 5005 sau accesați cned.gov.md/ro/feerm.
Programul FEERM este dezvoltat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, implementat de către Centrul Național pentru Energie Durabilă și Ministerul Energiei, susținut de proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). E4M este implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca.
Serghei Mișin, fost consilier prezidențial pentru relații interetnice al lui Igor Dodon, este persoana reținută de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), potrivit surselor NewsMaker. Menționăm că, pe 22 ianuarie, FSB a anunțat reținerea „unui agent al serviciilor speciale moldovenești”, fără a da nume, iar Serviciul de Informații și Securitate a respins „acuzațiile lansate de autoritățile Federației Ruse”.
Potrivit surselor NewsMaker, persoana reținută la Moscova este Serghei Mișin.
În 2019, Igor Dodon, atunci președinte al Republicii Moldova, l-a numit prin decret prezidențial pe Serghei Mișin în funcția de consilier pentru relații interetnice. La momentul respectiv, acesta era prezentat drept jurist și membru al Consiliului Societății Civile pe lângă Președintele Republicii Moldova.
În 2023, Serghei Mișin era prezentat la evenimentele publice drept președinte al Partidului „Renaștere‑Возрождение”. Precizăm că Partidul „Renaștere – Возрождение” a fost creat în toamna anului 2012 și și-a declarat oficial cursul ca fiind unul pro-Rusia. Formațiunea a devenit o perioadă „inactivă” după decesul liderului său, fostul deputat Vadim Mișin. Mișcarea a revenit însă în atenția opiniei publice odată cu organizarea de proteste anti-guvernamentale de către politicianul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda Bancară”. De la începutul anului 2023, mai mulți deputați, dar și membri din teritoriu ai Partidului Socialiștilor din Moldova, au părăsit formațiunea în favoarea „Renașterii”. Între ei s-au numărat Vasile Bolea, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Alexandr Suhodolskii.
Contactat de NewsMaker, Vasile Bolea a declarat că nu cunoaște informații despre reținerea lui Serghei Mișin și nici dacă acesta se află la Moscova. Mai mult, Bolea a spus că nu știe dacă Mișin mai face parte din partid. Vasile Bolea a precizat că, dacă ceea ce spune FSB-ul rus este veridic, atunci Mișin trebuie să răspundă.
Menționăm că, pe 8 decembrie 2025, Serghei Mișin a publicat pe rețelele de socializare imagini de la Moscova.
***
Pe 22 ianuarie, FSB a anunțat reținerea „unui agent al serviciilor speciale moldovenești”. Potrivit FSB-ului rus, acesta a ajuns la Moscova, în decembrie 2025, pentru „a îndeplini o misiune a Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, îndreptată împotriva securității Federației Ruse”. În reacție la informațiile FSB-ului rus, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău au declarat că „în prezent sunt întreprinse acțiuni de verificare, inclusiv prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Moscova”. Reprezentanții SIS au declarat pentru NewsMaker că resping „acuzațiile lansate de autoritățile Federației Ruse”.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a venit cu o reacție după ce o dronă de dimensiuni mari a fost depistată prăbușită în raionul Ștefan Vodă. Instituția a condamnat incidentul, menționând că acesta este „o încălcare gravă a suveranității” Republicii Moldova.
„Asemenea incidente constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Republica Moldova condamnă ferm aceste acțiuni și denunță războiul de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, care aduce suferință, pierderi și distrugeri în Ucraina și afectează grav securitatea regională, punând în pericol direct și siguranța cetățenilor Republicii Moldova”, a transmis MAE.
Instituția a adăugat că „Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a consolida pacea și securitatea națională și va continua toate demersurile necesare pentru protejarea teritoriului său și a populației sale”.
Amintim că, în dimineața de 22 ianuarie, o dronă cu lungimea de aproximativ 2,5 metri a fost găsită prăbușită, în dimineața zilei de 22 ianuarie, în grădina unei case nelocuite din satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Oamenii legii se află la fața locului, unde examinează obiectul.
Cazul are loc la mai puțin de o săptămână după un incident similar, când o dronă de dimensiuni mari a fost depistată pe malul unui iaz din raionul Telenești.
De la începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, mai multe drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării.
Chișinăul și-a anunțat intenția de a se retrage din Comunitatea Statelor Independente (CSI). În perioada următoare, autoritățile urmează să denunțe acordurile de bază ale Comunității. NewsMaker explică de ce Moldova face acest pas și care vor fi consecințele ieșirii din CSI.
O decizie veche
Actuala conducere a Republicii Moldova nu și-a ascuns intenția de a se retrage din CSI. Din 2022, Chișinăul nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre ele. Comentând aceste demersuri, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că participarea Moldovei în CSI nu are o valoare semnificativă.
Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.
Tudor Mardei | NewsMaker
Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat recent că, în perioada următoare, Republica Moldova va denunța trei acorduri fundamentale: Statutul CSI, Acordul privind crearea CSI și anexele acestuia. Denunțarea acestor documente ar echivala cu încetarea de facto a calității de membru al țării în Comunitatea Statelor Independente. Potrivit ministrului, Parlamentul ar putea adopta decizia de denunțare chiar în luna februarie.
Însă denunțarea acestor acorduri nu echivalează cu o ieșire imediată din CSI. Potrivit articolului 9 al Statutului Comunității, „statul membru are dreptul să se retragă din Comunitate, iar această intenție trebuie notificată în scris cu 12 luni înainte de data ieșirii”.
Secretarul general al CSI, Serghei Lebedev, a declarat că Moldova nu a transmis încă o cerere de ieșire din Comunitate. Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei a comunicat că ministerul va transmite notificarea oficială privind ieșirea din CSI după ce Parlamentul Moldovei va denunța acordurile fundamentale. „Decizia de ieșire va intra în vigoare la 12 luni din ziua expedierii notei de notificare”, au precizat reprezentanții MAE.
Deși Republica Moldova denunță de mai mulți ani acordurile semnate în cadrul CSI, declarația lui Mihai Popșoi privind denunțarea acordurilor fundamentale a stârnit un larg ecou public. Critici dure au venit din partea liderului Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, care susține că ieșirea din CSI contravine intereselor poporului Republicii Moldova, nu reflectă voința majorității cetățenilor și ar putea conduce la „tragedia pe care o trăiește în prezent poporul Ucrainei”.
facebook.com/Игорь Додон
Rusia, de asemenea, a comentat decizia Chișinăului. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a numit-o una așteptată, menționând că nu poate decât să-și exprime regretul.
Speranțe și temeri
Potrivit analistului politic Mihail Isac, pentru cetățenii obișnuiți ieșirea din CSI aduce atât speranțe europene, cât și temeri legate de legăturile tradiționale cu Estul. „Pe de o parte, tabăra numeroasă proeuropeană, în special în rândul tinerilor și al diasporei din UE, consideră că ruptura cu CSI deschide calea spre modernizare și o apropiere ireversibilă de Occident. Pe de altă parte, există grupuri ale populației, în special rusofonii sau locuitorii unor regiuni precum Găgăuzia, care privesc cu îngrijorare îndepărtarea de spațiul postsovietic. Una dintre principalele temeri este legată de libertatea de circulație și migrația pentru muncă, în primul rând spre Rusia”, consideră Isac.
Totodată, el a menționat că ieșirea din CSI nu înseamnă că „vizele vor fi introduse chiar mâine”, întrucât Moldova are în vigoare acorduri bilaterale de regim fără vize cu statele membre ale Comunității. Cu toate acestea, potrivit lui, în procesul de armonizare a legislației moldovenești cu legislația UE, Chișinăul va trebui să revizuiască și politica de vize.
Impactul ieșirii Moldovei din CSI asupra economiei țării a fost evaluat de expert ca fiind limitat. „Organizația nu a reușit să funcționeze ca o uniune economică eficientă. Multe relații comerciale cu statele din regiune sunt reglementate prin acorduri bilaterale sau alte mecanisme de cooperare. Mai mult, ponderea Rusiei în exporturile moldovenești a scăzut semnificativ în ultimii ani, pe măsură ce Moldova s-a reorientat către piața UE”, a menționat Isac.
Fostul purtător de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, diplomat de carieră, Daniel Vodă, a menționat, la rândul său, că Republica Moldova va putea coopera cu statele din spațiul postsovietic și după ieșirea din CSI, în cadrul altor formate regionale. În acest context, el a amintit de existența GUAM – organizație care reunește Georgia, Ucraina, Republica Moldova și Azerbaidjan – precum și de faptul că, în vara anului 2025, Republica Moldova a deschis o ambasadă în Kazahstan.
Distanțare geopolitică
Daniel Vodă consideră că Moldova trebuie să iasă din CSI cât mai curând posibil, pentru a nu mai fi asociată cu țările postsovietice și cu zona de influență a Rusiei. „Având în vedere situația de pe arena mondială, trebuie să fim asociați corect. Există noțiunea de «asociere geopolitică», iar în funcție de aceasta marile state își construiesc politica față de un anumit stat. Nu mi-aș dori ca «asocierea noastră geopolitică» să fie folosită de un alt stat pentru a-și extinde sfera de influență”, a spus Vodă.
Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și la Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a menționat că CSI, în sine, a încetat să mai fie un instrument de cooperare și s-a transformat într-un instrument de presiune al Rusiei. „De mult timp denunțăm acordurile încheiate în cadrul CSI. Protecția socială a cetățenilor noștri [aflați pe teritoriul statelor Comunității] este asigurată prin acorduri bilaterale. În condițiile în care țara se îndreaptă spre UE, este chiar oarecum ciudat să te afli într-o organizație în care prima vioară o cântă o țară agresoare”, a concluzionat Tulbure.
Comunitatea Statelor Independente a fost fondată de liderii Rusiei, Belarusului și Ucrainei, care au semnat, în perioada 7–8 decembrie 1991, la Viskuli (în Pădurea Beloveja), acordul privind crearea CSI. Puțin mai târziu i s-au alăturat Azerbaidjanul, Armenia, Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Moldova, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul. Totodată, Ucraina nu a semnat Statutul CSI și, astfel, nu a devenit membru al acesteia, deși a fost stat fondator. În anul 1993, la CSI s-a alăturat Georgia.
În anul 2011, opt state membre ale Comunității – Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Armenia, Kîrgîzstan, Moldova și Tadjikistan – au semnat tratatul privind zona de liber schimb.
În anul 2008, Georgia a ieșit din CSI. Ucraina, în 2014, a anunțat încetarea completă a participării sale în structurile CSI, însă până în prezent nu a denunțat acordul de creare a CSI.
Astăzi, din Comunitate fac parte Azerbaidjanul, Armenia, Kîrgîzstanul, Kazahstanul, Belarusul, Rusia, Moldova, Tadjikistanul și Uzbekistanul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține o conferință de presă. Potrivit instituției prezidențiale, între orele 11:00 și 13:00, șefa statului va trasa prioritățile Președinției și va răspunde la întrebările jurnaliștilor.
