Mastercard accelerează implementarea cardurilor de plată sustenabile

Din 2028, toate cardurile de plată noi trebuie să fie certificate conform standardelor ecologice.

Mastercard anunță că va intensifica eforturile de a elimina, până în anul 2028, utilizarea plasticului PVC nereciclat din producerea asociată cardurilor de plată din rețeaua sa. Această măsură confirmă angajamentul companiei față de obiectivele sale de dezvoltare durabilă și lărgește accesibilitatea ofertelor de carduri sustenabile pentru consumatorii care doresc să utilizeze o alternativă de plată ce contribuie la reducerea impactului lor asupra mediului înconjurător.

De la 1 ianuarie 2028, toate cardurile de plată din plastic vor fi fabricate din materiale mai sustenabile, inclusiv plastic reciclat sau de origine biologică, precum rPVC, rPET sau PLA şi vor trece printr-un proces de certificare. Compania își va sprijini, de asemenea, partenerii emitenți la nivel mondial în eforturile lor de a renunța la utilizarea de plastic PVC nereciclat.

Mastercard a lansat Programul de carduri sustenabile [engl. Sustainable Card Program] în 2018. De atunci, peste 330 de emitenți din 80 de ţări s-au alăturat Programului, lucrând în parteneriat cu principalii producători de carduri pentru a facilitata tranziția a peste 168 de milioane de carduri din întreaga rețea către materiale reciclate şi de origine biologică. Anunțul de astăzi va accelera și mai mult acest proces, completând eforturile companiei de a implementa carduri digitale inovatoare (Digital First), care elimină complet necesitatea cardurilor fizice.

Conform noilor reguli, toate cardurile nou-emise vor fi certificate de Mastercard, fiind astfel evaluate compoziția acestora şi corespunderea cerințelor de sustenabilitate; certificarea va fi apoi validată de un auditor terț independent. Odată ce un card este validat, acesta poate fi imprimat cu simbolul de Certificare Card Eco.

«Mastercard modelează preocuparea colectivă a industriei noastre pentru un viitor mai sustenabil şi mai atent la mediul înconjurător», a declarat Ajay Bhalla, preşedinte Cyber & Intelligence, Mastercard. «Pe măsură ce partenerii noștri răspund la dorința tot mai mare a consumatorilor de a alege opțiuni mai prietenoase cu mediul, ne asumăm angajamentul să reducem amprenta activității noastre asupra mediului — în beneficiul oamenilor, al planetei şi al creșterii incluzive».

Mastercard şi-a început eforturile de dezvoltare sustenabilă în urmă cu mai bine de un deceniu, cu accent pe accesibilitatea serviciilor financiare, responsabilitatea utilizării datelor şi protejarea mediului înconjurător. Împreună cu partenerii săi, Mastercard lansează inovaţii şi inițiative ecologice, precum Priceless Planet Coalition, Carbon Calculator şi Cardul Sustenabil.

«Mastercard își menține angajamentul de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a reduce cantitatea deșeurilor, avansând către reducerea până la pragul de zero a emisiilor și folosind rețeaua și posibilitățile noastre pentru a accelera tranziția către o economie regenerativă cu emisii scăzute de carbon», a declarat Ellen Jackowski, Directorul de Dezvoltare Sustenabilă al Mastercard.

Comentariile băncilor-partenere:
Taylan Turan, șeful Grupului de Servicii Bancare de Retail și Strategii, Gestionare a Activelor și Banking Personal la HSBC, a declarat:

«Anunțul de astăzi al Mastercard reprezintă un pas uriaș în domeniul serviciilor financiare. Noile materiale durabile, cum ar fi rPVC, sunt un exemplu de soluții concrete pentru accelerarea eforturilor în direcția unui viitor mai durabil.

În cadrul strategiei HSBC de zero emisii, am implementat deja carduri de plată din plastic reciclat pe 28 de piețe globale și am introdus cerința de a utiliza materiale durabile pentru toate cardurile de debit, credit și comerciale în politicile noastre privind produsele. Astfel, am reușit să eliminăm85 de tone de plastic care ar fi ajuns la gunoi.

Un impact de acest nivel nu ar fi fost posibil fără un parteneriat de încredere. Sunt foarte mândru că facem parte dintr-un mișcare care capătă amploare în întreaga lume».

Michael Battagliese, șef direcție Soluții de Plată, Vicepreședinte senior la Bank of the West, a declarat:

«Considerăm că dezvoltarea afacerilor în mod sustenabil este una corectă. De aceea, lucrăm în parteneriat cu Mastercard la cardurile noastre de debit „1% în contul curent al Planetei“ [engl. 1% For The Planet Checking Account], care sunt concepute pentru a reduce impactul PVC-ului nereciclat asupra mediului.

Suntem mândri că am fost una dintre primele bănci din SUA care s-a alăturat Programului de carduri sustenabile și suntem bucuroși că Mastercard tinde ca toate cardurile de plată să fie produse din materiale mai durabile».

Helen Bierton, Chief Banking Officer la Starling Bank, a declarat:

«Această inițiativă este pasul următor către un viitor durabil. Fiind una dintre primele bănci care a eliminat utilizarea PVC-ului nereciclat din producerea cardurilor noastre de debit, știm cât de important este acest aspect pentru clienții noștri.

Recunoaștem că acest lucru poate fi realizat numai prin cooperare strânsă și sprijinireaeforturilor depuse de Mastercard pentru extinderea programului către întreaga sa rețea».

În 2018, prin intermediul Laboratorului de Securitate al Mastercard [engl. — Mastercard’s Digital Security Lab], compania a lansat inițiativa Greener Payments Partnership, în colaborare cu producătorii de carduri Gemalto, Giesecke+Devrient şi IDEMIA, pentru a reduce utilizarea plasticului PVC nereciclat în fabricarea cardurilor. În anul 2021, compania a lansat sistemul de certificare ecologică a cardurilor Mastercard Card Eco-Certification («CEC»).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marta Kos: Oferta UE de 60 de milioane de euro pentru Transnistria rămâne valabilă

Uniunea Europeană (UE) menține oferta de 60 de milioane de euro pentru locuitorii din regiunea transnistreană și este gata să acorde ajutorul în cazul unei noi crize energetice, dacă Tiraspolul îl va solicita. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat la TV8 că UE este pregătită să sprijine cetățenii Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului.

„Oferta de 60 de milioane de euro rămâne valabilă. În regiunea transnistreană încă nu s-a luat o decizie privind utilizarea acestor fonduri, dar noi le-am pregătit. Ele sunt destinate locuitorilor din regiune, în cazul unei crize. Dacă ne vor solicita sprijinul, le vom acorda, desigur, ajutor”, a declarat Kos.

Comisara a spus, totodată, că Uniunea Europeană îi consideră pe locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului cetățeni ai Republicii Moldova și este gata să îi sprijine.

„Pentru noi, toți cei care locuiesc pe malul stâng și pe malul drept al Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Suntem pregătiți să ajutăm toți locuitorii Republicii Moldova, deoarece regiunea transnistreană face parte din țară”, a mai declarat Marta Kos.

Reaminti, oferta de 60 de milioane de euro a fost făcută pentru prima dată la începutul anului 2025, când regiunea transnistreană s-a confruntat cu întreruperi de curent și probleme la încălzire. În ianuarie, Gazprom a sistat livrările de gaze către regiune, invocând o datorie pe care Chișinăul o contestă. Un prim ajutor de urgență din partea UE a permis reluarea temporară a livrărilor la începutul lunii februarie. Prin oferta de 60 de milioane de euro, parte a unui plan mai amplu de sprijin energetic pentru Republica Moldova, UE propunea să acopere necesarul de energie al populației și al instituțiilor sociale din regiune până la mijlocul lunii aprilie.

Printre condițiile puse de UE se numărau respectarea drepturilor omului și ajustarea treptată a tarifelor la energie la nivelul pieței. Marii consumatori industriali nu puteau beneficia de ajutor, iar companiile exportatoare urmau să plătească energia la prețul pieței.

Tiraspolul a refuzat oferta. Liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a susținut atunci că acceptarea condițiilor ar fi afectat industria locală și ar fi dus la pierderea unor locuri de muncă. Premierul de atunci, Dorin Recean, a pus refuzul pe seama presiunilor Moscovei. În consecință, Tiraspolul a optat pentru livrări de gaze prin intermediul unei companii ungare, iar Chișinăul a permis tranzitul acestora pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit autorităților de la Chișinău, regiunea transnistreană are gaze asigurate până la sfârșitul anului 2026. Din ianuarie 2027, continuarea livrărilor rămâne, însă, incertă. Chișinăul consideră că actuala formulă de aprovizionare, prin intermediul unei companii ungare, este nesigură.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Agenția Vamală a Bulgariei

Șase moldoveni, reținuți în Bulgaria pentru că ar fi încercat să ducă $1,2 mln nedeclarați în Turcia

Șase moldoveni au fost reținuți în Bulgaria, după ce au încercat să transporte în Turcia aproape 1,2 milioane de dolari nedeclarați. Banii au fost descoperiți în timpul unui control vamal la punctul de trecere a frontierei Lesovo, transmite IPN.

Potrivit Agenției Vamale a Bulgariei, cei șase se aflau într-o camionetă care venea din Republica Moldova și se îndrepta spre Turcia. Vehiculul, înmatriculat în străinătate, a fost oprit pentru verificări la frontieră.

În urma controlului, vameșii au găsit pachete vidate cu bancnote de 100 de dolari, ascunse în centurile elastice purtate de șofer și de cei cinci pasageri. Valoarea totală a banilor se ridică la 1 199 900 de dolari.

Cei șase au fost reținuți la Secția de Poliție de Frontieră din Elhovo. Întreaga sumă a fost confiscată, iar autoritățile bulgare au inițiat șase proceduri de urmărire penală.

Între timp, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a transmis că misiunea diplomatică de la Sofia nu a primit nicio notificare oficială din partea autorităților competente cu privire la acest caz. „Suntem în așteptarea informațiilor și vom reveni cu detalii imediat ce vom avea date confirmate”, a adăugat instituția.

IPN/imagine simbol

Apicultorii din Moldova vor putea vinde miere în China. ANSA, gata să îi ajute să îndeplinească cerințele de export

Republica Moldova a obținut acces pe piața Chinei pentru exportul mierii de albine. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a semnat un protocol cu Administrația Generală a Vămilor din Republica Populară Chineză, care stabilește cerințele necesare pentru livrarea produsului pe piața chineză.

„Documentul stabilește cadrul necesar pentru realizarea exporturilor, reprezentând un rezultat important al eforturilor depuse pentru extinderea accesului produselor agroalimentare moldovenești pe piețele internaționale. Pentru apicultorii și procesatorii autohtoni, această realizare deschide noi perspective comerciale, contribuind la diversificarea piețelor de desfacere, valorificarea potențialului sectorului apicol și promovarea mierii moldovenești la nivel internațional”, a transmis ANSA într-un comunicat.

În perioada următoare, ANSA va acorda sprijin operatorilor economici pentru îndeplinirea cerințelor de export, în colaborare cu autoritățile chineze și instituțiile naționale responsabile de promovarea comerțului exterior.

Mierea este unul dintre produsele agroalimentare exportate de Republica Moldova, principalele piețe de desfacere fiind cele din Uniunea Europeană. În 2025, țara noastră a exportat aproximativ 4 518 tone de miere, în valoare de 13,56 milioane de dolari, cu 27% mai mult decât în 2024. Din cantitatea totală, circa 4 140 de tone au ajuns pe piața europeană, în special în România, Italia și Slovacia.

EUinMoldova

Internet gratuit în spațiile publice și un nou centru de date. În Moldova au fost lansate două proiecte digitale cu sprijinul UE

Uniunea Europeană va aloca un milion de euro pentru lansarea programului WiFi4Moldova, prin intermediul căruia cetățenii vor avea acces gratuit la internet în spațiile publice. De asemenea, în Republica Moldova vor începe pregătirile pentru construirea unui centru modern de date. Delegația UE la Chișinău a anunțat că cele două inițiative au fost prezentate luni, 9 noiembrie, în cadrul reuniunii Platformei pentru Conectivitate Digitală.

Programul WiFi4Moldova își propune să ofere locuitorilor din cel puțin 30 de localități acces gratuit și securizat la rețeaua Wi-Fi. Noile puncte de acces la internet ar urma să faciliteze conectarea la mediul digital, în special pentru locuitorii din regiuni.

Cea de-a doua inițiativă vizează dezvoltarea unei infrastructuri digitale mai sigure și mai fiabile. Cu sprijinul tehnic și financiar al Uniunii Europene și al Suediei, în Republica Moldova vor fi pregătite toate etapele necesare pentru construcția unui nou centru de date. Potrivit Delegației UE, acesta va fi construit conform standardelor moderne, urmând să asigure un nivel ridicat de securitate și eficiență energetică.

La evenimentul de lansare a celor două inițiative au participat comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și prim-ministrul Vasile Tofan.

Andrei Mardari / NewsMaker

Rusia se pregătește să influențeze următoarele scrutine din Moldova? Șeful SIS: „Lupta aceasta nu se termină”

Federația Rusă se pregătește să-și intensifice acțiunile de influență în Republica Moldova, în perspectiva următoarelor scrutine electorale. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) semnalează deja activități de acest fel în Găgăuzia, unde urmează să fie organizate alegeri pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a autonomiei. Afirmațiile au fost făcute de directorul SIS, Alexandru Musteața, luni, 9 noiembrie, în cadrul Conferinței Anuale privind Extinderea Uniunii Europene, desfășurate la Chișinău.

„Ne așteaptă iarăși trei ani electorali, noi vedem de pe acum cât de mult se pregătește și își intensifică acțiunile Federația Rusă. Avem alegerile într-o regiune a Republicii Moldova unde deja vedem acțiuni foarte interesante, nu intrăm în detaliile respective, se întâmplă la zi”, a declarat Musteața, relatează Moldova 1.

Potrivit șefului SIS, progresele înregistrate în consolidarea securității naționale nu înseamnă că amenințările au dispărut. Instituțiile responsabile trebuie să continue eforturile de prevenire și contracarare a riscurilor, în cooperare cu partenerii europeni, a spus Musteața.

„Lupta aceasta nu se termină. Deci faptul că Republica Moldova a prezentat niște rezultate foarte bune pe domeniul de securitate și apărare nu înseamnă că gata, trebuie să ne oprim. Acesta e un proces continuu și toate structurile din Republica Moldova din domeniul respectiv sunt foarte active, își fac munca, coordonează de fiecare dată activitatea ce poate fi coordonată cu instituțiile europene”, a precizat directorul SIS.

Cooperarea cu serviciile de informații europene s-a intensificat în ultimii ani, inclusiv prin schimburi de informații și participarea la operațiuni comune.

Alexandru Musteața a explicat că aceste progrese au fost posibile și datorită reformei SIS, inițiate în 2022, care a urmărit reorganizarea instituției și modernizarea cadrului legislativ.

„Suntem un partener activ al centrului de intelligence al Uniunii Europene – INTCEN, cu care lucrăm foarte apropiat. S-a văzut lucrul acesta atât prin informațiile publicate de către SIS pe parcursul acestor ani, cât și în diferite acțiuni și operațiuni comune care nu sunt publice”, a declarat Musteața.

Potrivit directorului SIS, Republica Moldova nu mai este doar un beneficiar al securității regionale, ci contribuie activ la consolidarea acesteia.

Această evoluție se datorează inclusiv capacității instituțiilor naționale de a identifica din timp amenințările și de a lua măsuri pentru prevenirea și contracararea lor, spune șeful SIS.

„Astăzi, pot să spun cu toată încrederea și lumea a văzut lucrul respectiv – Republica Moldova este și un generator de securitate în regiune atât pe domeniul de intelligence, ceea ce înseamnă cunoașterea prealabilă, preventivă a multor riscuri și acțiuni pentru destructurarea sau prevenirea acestor riscuri, cât și pe partea de apărare, vedem și acolo foarte multe schimbări”, a spus Alexandru Musteața.

Declarațiile șefului SIS vin după ce, pe 6 noiembrie, în urma ședinței Consiliului Național de Securitate, președinta Maia Sandu a afirmat că se așteaptă la noi tentative ale Federației Ruse de a destabiliza Republica Moldova. Moscova ar urmări să creeze tensiuni interne pentru a îngreuna procesul de aderare a țării la Uniunea Europeană.

Ingerințele rusești în procesele electorale au fost documentate anterior de SIS. Într-un raport prezentat Parlamentului în decembrie 2024, instituția a arătat că la Moscova a fost creat un centru de comandă pentru compromiterea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din toamna acelui an. Potrivit SIS, operațiunile ar fi fost coordonate prin intermediul unei rețele conduse de Ilan Șor, care beneficia de resurse financiare, mediatice și logistice.

Și alegerile parlamentare din septembrie 2025 au fost afectate de ingerințe externe. În raportul final publicat în februarie 2026, observatorii OSCE au semnalat cazuri de finanțare ilegală, atacuri cibernetice și dezinformare.

În evaluarea preliminară a scrutinului, misiunea internațională a indicat Rusia drept sursă a unor amenințări hibride de amploare.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: