Mastercard accelerează implementarea cardurilor de plată sustenabile

Din 2028, toate cardurile de plată noi trebuie să fie certificate conform standardelor ecologice.

Mastercard anunță că va intensifica eforturile de a elimina, până în anul 2028, utilizarea plasticului PVC nereciclat din producerea asociată cardurilor de plată din rețeaua sa. Această măsură confirmă angajamentul companiei față de obiectivele sale de dezvoltare durabilă și lărgește accesibilitatea ofertelor de carduri sustenabile pentru consumatorii care doresc să utilizeze o alternativă de plată ce contribuie la reducerea impactului lor asupra mediului înconjurător.

De la 1 ianuarie 2028, toate cardurile de plată din plastic vor fi fabricate din materiale mai sustenabile, inclusiv plastic reciclat sau de origine biologică, precum rPVC, rPET sau PLA şi vor trece printr-un proces de certificare. Compania își va sprijini, de asemenea, partenerii emitenți la nivel mondial în eforturile lor de a renunța la utilizarea de plastic PVC nereciclat.

Mastercard a lansat Programul de carduri sustenabile [engl. Sustainable Card Program] în 2018. De atunci, peste 330 de emitenți din 80 de ţări s-au alăturat Programului, lucrând în parteneriat cu principalii producători de carduri pentru a facilitata tranziția a peste 168 de milioane de carduri din întreaga rețea către materiale reciclate şi de origine biologică. Anunțul de astăzi va accelera și mai mult acest proces, completând eforturile companiei de a implementa carduri digitale inovatoare (Digital First), care elimină complet necesitatea cardurilor fizice.

Conform noilor reguli, toate cardurile nou-emise vor fi certificate de Mastercard, fiind astfel evaluate compoziția acestora şi corespunderea cerințelor de sustenabilitate; certificarea va fi apoi validată de un auditor terț independent. Odată ce un card este validat, acesta poate fi imprimat cu simbolul de Certificare Card Eco.

«Mastercard modelează preocuparea colectivă a industriei noastre pentru un viitor mai sustenabil şi mai atent la mediul înconjurător», a declarat Ajay Bhalla, preşedinte Cyber & Intelligence, Mastercard. «Pe măsură ce partenerii noștri răspund la dorința tot mai mare a consumatorilor de a alege opțiuni mai prietenoase cu mediul, ne asumăm angajamentul să reducem amprenta activității noastre asupra mediului — în beneficiul oamenilor, al planetei şi al creșterii incluzive».

Mastercard şi-a început eforturile de dezvoltare sustenabilă în urmă cu mai bine de un deceniu, cu accent pe accesibilitatea serviciilor financiare, responsabilitatea utilizării datelor şi protejarea mediului înconjurător. Împreună cu partenerii săi, Mastercard lansează inovaţii şi inițiative ecologice, precum Priceless Planet Coalition, Carbon Calculator şi Cardul Sustenabil.

«Mastercard își menține angajamentul de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a reduce cantitatea deșeurilor, avansând către reducerea până la pragul de zero a emisiilor și folosind rețeaua și posibilitățile noastre pentru a accelera tranziția către o economie regenerativă cu emisii scăzute de carbon», a declarat Ellen Jackowski, Directorul de Dezvoltare Sustenabilă al Mastercard.

Comentariile băncilor-partenere:
Taylan Turan, șeful Grupului de Servicii Bancare de Retail și Strategii, Gestionare a Activelor și Banking Personal la HSBC, a declarat:

«Anunțul de astăzi al Mastercard reprezintă un pas uriaș în domeniul serviciilor financiare. Noile materiale durabile, cum ar fi rPVC, sunt un exemplu de soluții concrete pentru accelerarea eforturilor în direcția unui viitor mai durabil.

În cadrul strategiei HSBC de zero emisii, am implementat deja carduri de plată din plastic reciclat pe 28 de piețe globale și am introdus cerința de a utiliza materiale durabile pentru toate cardurile de debit, credit și comerciale în politicile noastre privind produsele. Astfel, am reușit să eliminăm85 de tone de plastic care ar fi ajuns la gunoi.

Un impact de acest nivel nu ar fi fost posibil fără un parteneriat de încredere. Sunt foarte mândru că facem parte dintr-un mișcare care capătă amploare în întreaga lume».

Michael Battagliese, șef direcție Soluții de Plată, Vicepreședinte senior la Bank of the West, a declarat:

«Considerăm că dezvoltarea afacerilor în mod sustenabil este una corectă. De aceea, lucrăm în parteneriat cu Mastercard la cardurile noastre de debit „1% în contul curent al Planetei“ [engl. 1% For The Planet Checking Account], care sunt concepute pentru a reduce impactul PVC-ului nereciclat asupra mediului.

Suntem mândri că am fost una dintre primele bănci din SUA care s-a alăturat Programului de carduri sustenabile și suntem bucuroși că Mastercard tinde ca toate cardurile de plată să fie produse din materiale mai durabile».

Helen Bierton, Chief Banking Officer la Starling Bank, a declarat:

«Această inițiativă este pasul următor către un viitor durabil. Fiind una dintre primele bănci care a eliminat utilizarea PVC-ului nereciclat din producerea cardurilor noastre de debit, știm cât de important este acest aspect pentru clienții noștri.

Recunoaștem că acest lucru poate fi realizat numai prin cooperare strânsă și sprijinireaeforturilor depuse de Mastercard pentru extinderea programului către întreaga sa rețea».

În 2018, prin intermediul Laboratorului de Securitate al Mastercard [engl. — Mastercard’s Digital Security Lab], compania a lansat inițiativa Greener Payments Partnership, în colaborare cu producătorii de carduri Gemalto, Giesecke+Devrient şi IDEMIA, pentru a reduce utilizarea plasticului PVC nereciclat în fabricarea cardurilor. În anul 2021, compania a lansat sistemul de certificare ecologică a cardurilor Mastercard Card Eco-Certification («CEC»).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

economedia.ro

Moldova are destule rezerve de lemne pentru sezonul rece. Cum rămâne cu prețul

Republica Moldova dispune de suficiente rezerve de lemne pentru sezonul rece, iar prețul acestora rămâne neschimbat. Asigurările au fost date de ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, după ce în spațiul public au apărut informații despre o posibilă majorare a tarifelor.

„Rezerve sunt destule, informația nu este adevărată. Astăzi nu sunt premise pentru ca lemnul să fie scumpit. Prețul a rămas același”, a declarat Lazarencu.

Potrivit oficialului, și în acest an, familiile vulnerabile vor primi lemne gratuite. Procedura urmează să fie stabilită împreună cu Ministerul Energiei „în scurt timp”, a precizat oficialul.

Amintim că, în sezonul rece al anului 2024-2025, prețurile pentru lemnul de foc de specii tari (precum stejar, frasin, salcâm, carpen, paltin, cireș, ulm și glădiță), comercializat de Moldsilva, a variat între 750 de lei și 1 250 de lei pe metru ster. În schimb, lemnul de foc de specii moi, cum ar fi plopul, salcia și teiul, s-a vândut cu 370 de lei și 750 de lei pe metru ster. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
biziday.ro

Primarul Iașului vrea să devină cetățean al Republicii Moldova: „Acum strâng actele”

Primarul Iașului, Mihai Chirica, își dorește să devină cetățean al Republicii Moldova. El a declarat că, în prezent, strânge actele necesare și a invitat „cât mai mulți români de bună credință să facă acest demers”.

Pe 26 septembrie, potrivit Iasi TV Life, primarul Iașului a declarat că „dacă rezultatul alegerilor de duminică va fi unul corect și drumul Moldovei va fi spre Europa”, atunci până la sfârșitul anului va depune dosarul pentru a obține cetățenia Republicii Moldova.

Pe 30 septembrie, Mihai Chirica a fost întrebat de sursa citată când intenționează să depună dosarul pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova. „Acum strâng actele”, a răspuns primarul de Iași, adăugând că între timp s-a adresat ambasadei pentru a primi formularele pe care trebuie să le completeze. „Invit cât mai mulți români de bună credință să facă acest demers”, a declarat Mihai Chirica.

„Eu sper să devin cetățean al Republicii Moldova, pentru că am promis în fața electoratului, a studenților, a tinerilor, a celor cu care m-am tot întâlnit în perioada anterioară alegerilor parlamentare că, dacă rezultatul este bun, îmi voi depune dosarul pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova și mă voi simți mândru. În spirit de reciprocitate, ei, cu buletin și certificat de naștere moldovean au devenit cetățeni ai României, eu cu buletin și certificat de naștere românesc să devin cetățean al Republicii Moldova. În felul acesta, avem, să spunem, o colaborare bilaterală și din perspectiva cetățeniilor, lucru care mă va onora și îmi voi face datoria față de ei și în calitate de cetățean, nu numai de patriot român care îi iubește și care ține la ei foarte mult”, a declarat Chirica, într-un interviu pentru Radio Iași, citat de Ziarul de Iași pe 1 octombrie.

Moldovenii și-au ales noul Parlament pe 28 septembrie. Cinci formațiuni politice au trecut pragul electoral și vor forma Legislativul pentru următorii patru ani. Conform rezultatelor prealabile, Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut cele mai multe mandate – 55, suficiente pentru a guverna singur. Blocul „Patriotic” va avea 26 de mandate, Blocul „Alternativa” – 8, iar Partidul Nostru și Democrația Acasă câte 6 mandate fiecare. Deși datele preliminare arată că PAS a obținut 55 de mandate în urma alegerilor parlamentare, fracțiunea PAS va pierde doi deputați. Dinu Plîngău și Stela Macari, numărul 42 și respectiv 47 în lista PAS pentru alegerile parlamentare, ar urma să fie deputați independenți.

NewsMaker/Tudor Mardei

Președintele României, Nicușor Dan, gata să parieze: „Moldova va fi membră UE în trei ani”

Președintele României, Nicușor Dan, spune că ar putea paria că Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene în trei ani. Liderul de la Cotroceni consideră că pentru asta există voință atât în Moldova, cât și în rândurile țărilor membre.

„Eu sunt convins, aș paria că în trei ani de acum Moldova va fi membră a Uniunii Europene. Pentru că, dincolo de toate dificultățile prin care țara trece, cea mai evidentă, flagrantă fiind prețul la gaz, care a crescut de cinci, șase, șapte ori, din cauza poziției foarte clare pe care a avut-o față de Rusia, administrația și mare parte din cetățeni susțin parcursul european și în acest ciclu, care înseamnă președinte plus Parlament patru ani, Moldova va face tot ce ține de ea ca să intre în Uniunea Europeană. Și, pe de altă parte, în cadrul Uniunii Europene există unanimitate pentru ca Moldova să intre, dacă îndeplinește condițiile”, a răspuns președintele României, fiind întrebat, la Timișoara, dacă consideră că Moldova e pregătită să adere la UE, scrie Agerpres.

Nicușor Dan a dat asigurări că România va fi alături de Moldova pe drumul spre aderare la UE și că o va susține cu expertiză „ori de câte ori” Chișinăul va solicita ajutor pe subiecte precum pre-aderarea, post-aderarea și fondurilor europene: „Specialiștii din țara noastră vor lucra cu autoritățile din Republica Moldova”.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie, 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Actuala guvernare de la Chișinău susține că Moldova poate adera la UE până în 2028.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Şalari Vitalie

Fostul primar de Băcioi, Vitalie Șalari, condamnat la încă 8 ani de închisoare: a fost anunțat în căutare

Fostul primar al comunei Băcioi, Vitalie Șalari, a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru corupere pasivă. Sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, poate fi contestată în termen de 15 zile. Pentru executarea pedepsei, în privința acestuia a fost aplicat arestul preventiv, fiind anunțat în căutare. Informațiile au fost comunicate, pe 1 octombrie, de Procuratura Anticorupție, care a amintit că Vitalie Șalari a mai fost condamnat la 8 ani de închisoare, în mai 2025, pentru infracțiuni similare.

Procuratura Anticorupție a anunțat că, pe 26 septembrie, fostul primar a fost găsit vinovat de corupere pasivă. Instanța l-a condamnat la 8 ani de închisoare, amendă de 150.000 de lei și interdicția de a ocupa funcții publice timp de 5 ani. Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Potrivit instituției, în vederea executării pedepsei, în privința acestuia a fost aplicată măsura preventivă – arestul preventiv, fiind anunțat în căutare.

„În perioada mai-iunie 2012, inculpatul, care deținea funcția de primar al comunei Băcioi, împreună cu o rudă, ar fi pretins prin estorcare de la doi cetățeni cedarea a două loturi de teren, în schimbul eliberării certificatului de adresă necesar conectării la rețeaua de energie electrică. În urma acestor acțiuni, terenurile, cu o valoare totală de 757 376 de lei, ar fi fost transmise către terți, iar la indicația fostului primar ar fi fost vândute rudei sale, cauzând un prejudiciu material în proporții deosebit de mari. Ruda acestuia, de asemenea inculpată în dosar, a fost achitată, întrucât nu s-a constatat existența infracțiunii”, a comunicat Procuratura Anticorupție.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Fostul primar a fost găsit vinovat și de depășirea atribuțiilor de serviciu, însă nu a primit pedeapsă, deoarece termenul de prescripție a expirat. Conform procurorilor, instanța a admis acțiunea civilă a părților vătămate pentru daune materiale și morale. Cuantumul acestora urmează a fi stabilit de instanța civilă. Potrivit instituției, în perioada aprilie–mai 2015, fostul primar ar fi înstrăinat ilegal un teren agricol cu suprafața de 8 hectare, proprietate a comunei, fără aprobarea consiliului local și fără organizarea unei licitații publice, așa cum prevede legea. „Prin această schemă, terenul, care avea o valoare reală de aproximativ 680 000 de lei, ar fi fost vândut la un preț de doar 350 000 de lei, ceea ce a generat un prejudiciu în proporții deosebit de mari Primăriei comunei Băcioi”, a declarat Procuratura Anticorupție.

Procuratura Anticorupție a amintit că, anterior, fostul primar a mai fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru infracțiuni similare. În mai 2025, fostul primar și un consilier local, tatăl acestuia, au fost condamnați pentru corupere pasivă. Tot atunci, instanța a dispus în privința inculpaților măsura preventivă-arestarea preventivă, până când sentința va deveni definitivă.

În sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 26 septembrie se menționează că decizia instanței din mai 2025 este, în prezent, contestată la Curtea de Apel Centru. „Potrivit materialelor cauzei penale, pe parcursul urmării penale, inculpatul Șalari Vitalie nu s-a aflat în stare de arest preventiv sau arest la domiciliu. Se atestă că la momentul pronunțării prezentei sentințe, inculpatul nu se află sub efectul măsurilor de reprimare”, se arată în sentința judecătorilor din septembrie curent.

Tudor Mardei / NewsMaker

Sondajele vs realitatea unor alegeri care au răsturnat toate prognozele. Analiză NewsMaker

Rezultatele alegerilor parlamentare s-au dovedit, în mare parte, neașteptate. NM a analizat datele statistice pentru a înțelege de ce sondajele sociologice preelectorale s-au dovedit din nou inexacte, cum a reușit să intre în Parlament un actor politic ignorat de prognoze și cine a beneficiat cel mai mult de pe urma participării masive a diasporei. Pe scurt — totul despre surprizele scrutinului din 28 septembrie.

Cum a schimbat diaspora balanța puterii la alegeri

Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare au confirmat încă o dată rolul decisiv al diasporei moldovenești. De data aceasta contribuția ei s-a dovedit a fi și mai semnificativă: ponderea voturilor exprimate peste hotare a crescut la 17,5% (281 mii de persoane) din numărul total al alegătorilor. Comparativ, la alegerile parlamentare din 2021 acest indicator constituia 14,3% (212 mii de persoane).

Principalul și practic singurul beneficiar al votului diasporei a devenit partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Compararea rezultatelor din interiorul țării cu rezultatele generale arată că sprijinul din străinătate a adus PAS un plus de 6,03 puncte procentuale (p.p.). În același timp, principalul lor concurent, Blocul Electoral Patriotic, a pierdut, din cauza voturilor diasporei – 4,06 p.p.

Partidul Liberal (PL) și „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR) și-au îmbunătățit ușor rezultatele datorită voturilor din diaspora, însă creșterea a fost nesemnificativă, de ordinul miimilor de procent.

De ce sociologii s-au înșelat din nou

Ca și la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, sondajele sociologice din nou nu au reușit să prezică exact rezultatul votului. Problema-cheie rămâne procentul ridicat al alegătorilor indeciși, ale căror voturi sociologii tradițional le distribuie proporțional între toți participanții.

Pe parcursul acestei campanii electorale, mai multe centre sociologice și-au prezentat prognozele bazate pe sondaje preelectorale. Pentru a evalua obiectiv acuratețea acestora, le vom compara cu rezultatele preliminare ale votului din țară, întrucât sondajele nu reflectă opinia diasporei.

WatchDog. Prognoza comunității de experți WatchDog, bazată pe un model complex cu utilizarea inteligenței artificiale, a avut rezultate contradictorii. Pe de o parte, estimarea pentru PAS a fost aproape perfectă — 49 de mandate prognozate față de 48 obținute în realitate. Pe de altă parte, modelul a comis o eroare majoră, nereușind să anticipeze intrarea în Parlament a blocului „Alternativa”, care a depășit pragul electoral și a obținut 10 mandate. Această subevaluare a dus la o abatere totală de 32 de mandate.

iData. Mai exactă, deși nu lipsită de neajunsuri, s-a dovedit prognoza companiei sociologice iData. Modelul lor, care corectează datele sondajelor ținând cont de demografia alegătorilor la alegerile trecute, a evaluat corect potențialul „Alternativei” și al „Partidului Nostru”. Însă același model a plasat pe primul loc Blocul Patriotic (41 de mandate) și a subestimat considerabil PAS (40 de mandate). Abaterea totală a constituit 28 de mandate.

„Barometrul Opiniei Publice” (BOP). Cel mai precis s-a dovedit a fi tradiționalul BOP, realizat la comanda Institutului de Politici Publice. Analizăm varianta care prevedea intrarea în Parlament a patru partide (cea de-a doua variantă, cu doar trei partide, a fost mai puțin realistă). Principala eroare a BOP a fost supraestimarea rezultatelor PAS — 56 de mandate prognozate. În schimb, pentru celelalte partide, estimările s-au apropiat considerabil de realitate. Abaterea totală a prognozei: 24 de mandate.

Problema comună a tuturor celor trei cercetări a fost incapacitatea de a prezice succesul partidului „Democrația Acasă”, care cu un mic avans a depășit pragul electoral și a obținut 6 mandate.

Rezultatul modest al „Partidului Nostru”, al „Alternativei” și surpriza de la „Democrația Acasă”

„Partidul Nostru”. Președintele partidului, Renato Usatîi, a recunoscut, după anunțarea primelor rezultate, că se aștepta la mai mult. Și avea motive: Usatîi este tradițional popular la Bălți, unde a fost ales de mai multe ori primar. Totuși, la aceste alegeri, partidul său a obținut în oraș doar 7149 de voturi, adică mult mai puțin decât cele 9148 de voturi obținute la alegerile locale din 2023. Drept urmare, „Partidul Nostru” nu a reușit să ocupe primul loc în niciun raion al țării.

„Alternativa”. Situația este asemănătoare și în cazul blocului „Alternativa”. Se credea că popularitatea liderului Ion Ceban în capitală îi va fi suficientă pentru a aduce fără dificultăți formațiunea în Parlament. Realitatea a fost însă diferită. Cele 53 de mii de voturi obținute la Chișinău nu ar fi asigurat, la nivel național, nici măcar trecerea pragului electoral de 5%. Pentru comparație, la alegerile locale din 2023, candidații la consiliul municipal din partea partidului lui Ceban au obținut în capitală 85 de mii de voturi. În întreaga Moldovă, „Alternativa” a acumulat 119 mii de voturi.

„Democrația Acasă”. Principala surpriză a scrutinului a fost intrarea în Parlament a partidului condus de unionistul Vasile Costiuc. Niciun sondaj nu a anticipat un asemenea rezultat, formațiunea fiind creditată anterior cu doar 1–3%. De remarcat că succesul lui Costiuc nu s-a bazat pe sprijinul dintr-o singură regiune, ci pe un rezultat uniform, atât în întreaga țară, cât și în diaspora. Un detaliu curios: chiar și în Rusia, 3,48% dintre alegători au votat pentru unionistul Costiuc.

Trei versiuni ale succesului „Democrației Acasă”

Vot de protest. Este votul alegătorilor dezamăgiți de PAS. Costiuc, cunoscut prin transmisiunile sale live și prin retorica scandaloasă, și-a creat imaginea de „spune lucrurilor pe nume” și de luptător pentru dreptate. Aceasta ar fi putut atrage o parte din foștii susținători ai partidului de guvernământ.

Mobilizarea electoratului Șor. În favoarea acestei versiuni vorbește faptul că alte proiecte asociate cu oligarhul fugar Ilan Șor (de exemplu, partidul „Moldova Mare” al Victoriei Furtună) au fost retrase din alegeri. Asta ar putea explica atât discrepanța cu sondajele, cât și existența voturilor pentru unionistul Costiuc în Rusia.

Confuzie în buletin. Alegătorii ar fi putut confunda „Democrația Acasă” (Partidul Democrația Acasă — PPDA) cu partidul cunoscut „Platforma Demnitate și Adevăr” (Platforma Demnitate și Adevăr — PPPDA). Această versiune pare destul de plauzibilă din cauza asemănării denumirilor și a logo-urilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: