Mastercard accelerează implementarea cardurilor de plată sustenabile

Din 2028, toate cardurile de plată noi trebuie să fie certificate conform standardelor ecologice.

Mastercard anunță că va intensifica eforturile de a elimina, până în anul 2028, utilizarea plasticului PVC nereciclat din producerea asociată cardurilor de plată din rețeaua sa. Această măsură confirmă angajamentul companiei față de obiectivele sale de dezvoltare durabilă și lărgește accesibilitatea ofertelor de carduri sustenabile pentru consumatorii care doresc să utilizeze o alternativă de plată ce contribuie la reducerea impactului lor asupra mediului înconjurător.

De la 1 ianuarie 2028, toate cardurile de plată din plastic vor fi fabricate din materiale mai sustenabile, inclusiv plastic reciclat sau de origine biologică, precum rPVC, rPET sau PLA şi vor trece printr-un proces de certificare. Compania își va sprijini, de asemenea, partenerii emitenți la nivel mondial în eforturile lor de a renunța la utilizarea de plastic PVC nereciclat.

Mastercard a lansat Programul de carduri sustenabile [engl. Sustainable Card Program] în 2018. De atunci, peste 330 de emitenți din 80 de ţări s-au alăturat Programului, lucrând în parteneriat cu principalii producători de carduri pentru a facilitata tranziția a peste 168 de milioane de carduri din întreaga rețea către materiale reciclate şi de origine biologică. Anunțul de astăzi va accelera și mai mult acest proces, completând eforturile companiei de a implementa carduri digitale inovatoare (Digital First), care elimină complet necesitatea cardurilor fizice.

Conform noilor reguli, toate cardurile nou-emise vor fi certificate de Mastercard, fiind astfel evaluate compoziția acestora şi corespunderea cerințelor de sustenabilitate; certificarea va fi apoi validată de un auditor terț independent. Odată ce un card este validat, acesta poate fi imprimat cu simbolul de Certificare Card Eco.

«Mastercard modelează preocuparea colectivă a industriei noastre pentru un viitor mai sustenabil şi mai atent la mediul înconjurător», a declarat Ajay Bhalla, preşedinte Cyber & Intelligence, Mastercard. «Pe măsură ce partenerii noștri răspund la dorința tot mai mare a consumatorilor de a alege opțiuni mai prietenoase cu mediul, ne asumăm angajamentul să reducem amprenta activității noastre asupra mediului — în beneficiul oamenilor, al planetei şi al creșterii incluzive».

Mastercard şi-a început eforturile de dezvoltare sustenabilă în urmă cu mai bine de un deceniu, cu accent pe accesibilitatea serviciilor financiare, responsabilitatea utilizării datelor şi protejarea mediului înconjurător. Împreună cu partenerii săi, Mastercard lansează inovaţii şi inițiative ecologice, precum Priceless Planet Coalition, Carbon Calculator şi Cardul Sustenabil.

«Mastercard își menține angajamentul de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a reduce cantitatea deșeurilor, avansând către reducerea până la pragul de zero a emisiilor și folosind rețeaua și posibilitățile noastre pentru a accelera tranziția către o economie regenerativă cu emisii scăzute de carbon», a declarat Ellen Jackowski, Directorul de Dezvoltare Sustenabilă al Mastercard.

Comentariile băncilor-partenere:
Taylan Turan, șeful Grupului de Servicii Bancare de Retail și Strategii, Gestionare a Activelor și Banking Personal la HSBC, a declarat:

«Anunțul de astăzi al Mastercard reprezintă un pas uriaș în domeniul serviciilor financiare. Noile materiale durabile, cum ar fi rPVC, sunt un exemplu de soluții concrete pentru accelerarea eforturilor în direcția unui viitor mai durabil.

În cadrul strategiei HSBC de zero emisii, am implementat deja carduri de plată din plastic reciclat pe 28 de piețe globale și am introdus cerința de a utiliza materiale durabile pentru toate cardurile de debit, credit și comerciale în politicile noastre privind produsele. Astfel, am reușit să eliminăm85 de tone de plastic care ar fi ajuns la gunoi.

Un impact de acest nivel nu ar fi fost posibil fără un parteneriat de încredere. Sunt foarte mândru că facem parte dintr-un mișcare care capătă amploare în întreaga lume».

Michael Battagliese, șef direcție Soluții de Plată, Vicepreședinte senior la Bank of the West, a declarat:

«Considerăm că dezvoltarea afacerilor în mod sustenabil este una corectă. De aceea, lucrăm în parteneriat cu Mastercard la cardurile noastre de debit „1% în contul curent al Planetei“ [engl. 1% For The Planet Checking Account], care sunt concepute pentru a reduce impactul PVC-ului nereciclat asupra mediului.

Suntem mândri că am fost una dintre primele bănci din SUA care s-a alăturat Programului de carduri sustenabile și suntem bucuroși că Mastercard tinde ca toate cardurile de plată să fie produse din materiale mai durabile».

Helen Bierton, Chief Banking Officer la Starling Bank, a declarat:

«Această inițiativă este pasul următor către un viitor durabil. Fiind una dintre primele bănci care a eliminat utilizarea PVC-ului nereciclat din producerea cardurilor noastre de debit, știm cât de important este acest aspect pentru clienții noștri.

Recunoaștem că acest lucru poate fi realizat numai prin cooperare strânsă și sprijinireaeforturilor depuse de Mastercard pentru extinderea programului către întreaga sa rețea».

În 2018, prin intermediul Laboratorului de Securitate al Mastercard [engl. — Mastercard’s Digital Security Lab], compania a lansat inițiativa Greener Payments Partnership, în colaborare cu producătorii de carduri Gemalto, Giesecke+Devrient şi IDEMIA, pentru a reduce utilizarea plasticului PVC nereciclat în fabricarea cardurilor. În anul 2021, compania a lansat sistemul de certificare ecologică a cardurilor Mastercard Card Eco-Certification («CEC»).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

foto simbol

Polaris, care vrea să opereze zboruri comerciale, respinge zvonurile despre legături cu Recean: ce spune despre proprietari

Compania Polaris, care se află în proces de obținere a Certificatului de Operator Aerian pentru a opera zboruri comerciale, neagă că ar avea legături cu fostul premier Dorin Recean. Aceasta susține că nu are conexiuni nici cu alte persoane care dețin funcții publice. Precizările au fost făcute într-un comentariu pentru MoldStreet, în care compania a declarat cine sunt asociații săi, precum și managerul responsabil.

Compania a declarat că în spațiul public au apărut afirmații potrivit cărora ar avea legături cu persoane publice și ar beneficia de un tratament preferențial în procesul de certificare. „Aceste afirmații sunt false”, a menționat compania.

Compania Polaris Aviation Group susține că a fost înregistrată pe 2 ianuarie 2026, având ca obiect de activitate transportul aerian de pasageri și mărfuri. „Asociații companiei sunt Anatolie Damaschin 50%, Gicu Răducan 25% și Guram Gvedasvili 25%, iar beneficiarul efectiv, declarat conform legii, este Anatol Damaschin. Manager responsabil este Răducan Gicu, cu o experiență de 10 ani în domeniul aviației civile și 13 ani în domeniul transporturilor. Domnul Dorin Recean nu este și nu a fost niciodată asociat, beneficiar efectiv, finanțator, consultant sau parte în vreun raport juridic sau de orice alt fel cu Polaris Aviation Group. Nicio altă persoană care deține funcții publice nu are vreo participare, directă sau indirectă prin interpuși, în companie”, se arată în declarația companiei.

În același mesaj, compania a declarat că parcurge „procedura standard de obținere a Certificatului de Operator Aerian”. „Nu am solicitat, nu am primit și nu vom accepta niciun tratament preferențial”, se mai arată în mesajul acesteia.

Potrivit TVR Moldova, Gicu Răducan este fiul fostului președinte al Consiliului Concurenței, Marcel Răducan. Marcel Răducan a fost și ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, precum și deputat din partea PDM.

***

La sfârșitul lunii iunie 2026, un canal de Telegram specializat în aviația civilă a anunțat că, în curând, pe piața moldovenească ar putea apărea o nouă companie aeriană – Polaris, care se află în proces de obținere a autorizațiilor necesare. Ulterior, Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat că Polaris este în proces de obținere a Certificatului de Operator Aerian, document necesar pentru operarea zborurilor comerciale. Detalii AICI.

Pe 1 iulie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că nu cunoaște nimic despre compania aeriană Polaris. Întrebat despre informațiile potrivit cărora în spatele companiei s-ar afla fostul premier Dorin Recean, ministrul a răspuns: „Nu cunosc nimic despre astfel de date”. Detalii AICI. Ulterior, fostul premier, Dorin Recean, a respins informațiile potrivit cărora ar avea legături cu Polaris. Detalii AICI.

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

(VIDEO) CC „a șters picioarele de Constituție”?/SIS știe tot despre Transnistria?/Ministrul plânge la spital

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Poliuare cu mercur și deșeuri periculoase, descoperite în timpul controalelor
— SIS: Rusia utilizează Transnistria pentru a demonstra că în Moldova este instabilitate
— Tensiuni Chișinău–Comrat: Grosu refuză o întâlnire cu Gaidarji
— Sandu începe consultările cu fracțiunile. Ce spune opoziția?
— Ministrul Sănătății, emoționat în timpul inspecției la Spitalul Clinic Bălți
— Șeful SIS, despre scandalul de la „Moldatsa”
— Cine va câștiga campionatul mondial? Prognozele chișinăuienilor
— Cartea scrisă de Guțul, prezentată la Moscova. Șor și Tauber, prezenți la eveniment
— Grosu îl acuză voalat pe Plahotniuc de atacul asupra PAS
— Găgăuzia pierde dreptul de a forma instituția electorală locală
— Sandu începe consultările cu fracțiunile. Ce spune opoziția?
— Circa 360.000 de persoane din Transnistria sunt cetățeni ai Republicii Moldova
— Poluare cu mercur și deșeuri periculoase, descoperite în timpul controalelor
— Compensațiile pentru transportatori, prelungite până la sfârșit de an în Transnistria
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Tragedie la Bălți: o fetiță de 11 ani a murit, iar fratele ei a ajuns la spital. Cei doi s-au electrocutat în curtea locuinței

O fetiță de 11 ani a murit, iar fratele ei de 7 ani a ajuns la spital după ce cei doi s-au electrocutat în curtea unei gospodării din Bălți. Cazul a fost făcut public de poliție, care a menționat că electrocutarea s-ar fi produs, posibil, în urma utilizării unui prelungitor defect.

Poliția a fost sesizată despre caz pe 9 iulie, în jurul orei 17:14. Incidentul s-a produs într-o gospodărie din Bălți.

Potrivit informațiilor preliminare ale poliției, doi frați minori s-au electrocutat în curtea locuinței, posibil în urma utilizării unui prelungitor defect.

„Din nefericire, fata de 11 ani a decedat la fața locului. Fratele acesteia, în vârstă de 7 ani, a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri”, a comunicat poliția, menționând că sunt desfășurate cercetări pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs tragedia.

Colaj NM

„Ce s-a întâmplat în Transnistria nu a fost deloc diferit de ce e în Ucraina”: Dispute în Parlament între PAS și PCRM

Parlamentul a ratificat în prima lectură Convenția privind instituirea Comisiei internaționale de reclamații pentru Ucraina, care va permite solicitarea despăgubirilor pentru prejudiciile provocate de agresiunea Rusiei. Proiectul a stârnit critici din partea deputaților comuniști, care au invocat statutul de neutralitate al Republicii Moldova și au criticat, totodată, prevederea potrivit căreia țara va trebui să contribuie financiar la viitoarea comisie. În replică, un deputat PAS a spus că inițiativă privind instituirea unei comisii ar trebui preluată și în cazul Republicii Moldova, „pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției a fost prezentat de secretarul de stat la ministerul Justiției, Lilian Apostol.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Inga Sibova a declarat că în Constituție este consfințit statutul de neutralitate și l-a întrebat pe secretarul de stat cum comentează faptul că, prin ratificarea Convenției, care va permite Ucrainei să solicite despăgubiri de la Federația Rusă, „noi aderăm în favoarea unei părți”.

Secretarul de stat a spus că aderarea la Convenție nu este în contradicție cu clauza de neutralitate a Republicii Moldova.

Ulterior, deputatul PAS Ion Babici a reacționat la declarațiile parlamentarei comuniste despre statutul de neutralitate. „Spuneți-ne, vă rog, ce fel de statut de neutralitate avem noi când pe teritoriul nostru este armata a 14-a? Eu cred că noi suntem nu numai moral obligați să votăm ratificarea convenției, dar și factologic. (…) Cred că această inițiativă poate fi preluată și de Moldova și, la rândul nostru, tot putem constitui sau cere suportul statelor din întreaga lume să constituie o comisie care să înainteze la fel acele reclamații pentru Moldova în raport cu daunele care le-a adus Federația Rusă Republicii Moldova. Eu chiar cer deputaților noștri din comisia relații externe să gândească la aceasta inițiativă. (…) Pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a comunicat Babici.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Diana Caraman a întrebat secretarul de stat care va fi contribuția financiară a Republicii Moldova în cadrul noii comisii.

Potrivit lui Lilian Apostol, „contribuția Republicii Moldova urmează să fie stabilită la cota minimă” și „va fi achitată din bugetul de stat”. Secretarul a spus că vor fi și cheltuieli legate de deplasarea delegaților pentru lucrările organelor comisiei.

În contextul afirmațiilor despre contribuția financiară, Caraman a spus că „nu ne ajung bani pentru programe sociale”, însă „în schimb pentru o obligație internațională avem”. „Ce legătură are Moldova cu asta? (…) Moldova nu trebuie să plătească pentru ambițiile externe ale PAS”, a mai declarat deputata comunistă.

A criticat prevederea despre contribuții și deputata Inga Sibova.

„Când am plătit cotizații că eram membri ai CSI, nu ați pus întrebări dacă banii aceștia erau de folos pentru Republica Moldova”, a reacționat deputatul PAS Ion Babici.

Despre proiect

Potrivit secretarului de stat, la această etapă, Convenția privind instituirea Comisiei a fost semnată de 32 de state, inclusiv Republica Moldova. Opt dintre state au finalizat deja procedura de ratificare. Secretarul de stat a precizat că, prin ratificarea Convenției, Republica Moldova se va alătura acestor state. Comisia își va începe activitatea, după ratificarea Convenției de către cel puțin 25 de state sau organizații regionale.

Conform Parlamentului, Comisia va fi un instrument juridic internațional prin care Ucraina și cetățenii ei vor putea solicita despăgubiri, în conformitate cu principiile dreptului internațional, pentru prejudiciile provocate de agresiunea Federației Ruse începând cu 24 februarie 2022. Acestea includ pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii, precum și daune aduse proprietăților. Cereri de compensare vor putea fi depuse atât de persoane fizice și juridice afectate, cât și de statul ucrainean, inclusiv de autoritățile regionale și locale.

Proiectul a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 4 deputați „Alternativa”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: