Mastercard accelerează implementarea cardurilor de plată sustenabile

Din 2028, toate cardurile de plată noi trebuie să fie certificate conform standardelor ecologice.

Mastercard anunță că va intensifica eforturile de a elimina, până în anul 2028, utilizarea plasticului PVC nereciclat din producerea asociată cardurilor de plată din rețeaua sa. Această măsură confirmă angajamentul companiei față de obiectivele sale de dezvoltare durabilă și lărgește accesibilitatea ofertelor de carduri sustenabile pentru consumatorii care doresc să utilizeze o alternativă de plată ce contribuie la reducerea impactului lor asupra mediului înconjurător.

De la 1 ianuarie 2028, toate cardurile de plată din plastic vor fi fabricate din materiale mai sustenabile, inclusiv plastic reciclat sau de origine biologică, precum rPVC, rPET sau PLA şi vor trece printr-un proces de certificare. Compania își va sprijini, de asemenea, partenerii emitenți la nivel mondial în eforturile lor de a renunța la utilizarea de plastic PVC nereciclat.

Mastercard a lansat Programul de carduri sustenabile [engl. Sustainable Card Program] în 2018. De atunci, peste 330 de emitenți din 80 de ţări s-au alăturat Programului, lucrând în parteneriat cu principalii producători de carduri pentru a facilitata tranziția a peste 168 de milioane de carduri din întreaga rețea către materiale reciclate şi de origine biologică. Anunțul de astăzi va accelera și mai mult acest proces, completând eforturile companiei de a implementa carduri digitale inovatoare (Digital First), care elimină complet necesitatea cardurilor fizice.

Conform noilor reguli, toate cardurile nou-emise vor fi certificate de Mastercard, fiind astfel evaluate compoziția acestora şi corespunderea cerințelor de sustenabilitate; certificarea va fi apoi validată de un auditor terț independent. Odată ce un card este validat, acesta poate fi imprimat cu simbolul de Certificare Card Eco.

«Mastercard modelează preocuparea colectivă a industriei noastre pentru un viitor mai sustenabil şi mai atent la mediul înconjurător», a declarat Ajay Bhalla, preşedinte Cyber & Intelligence, Mastercard. «Pe măsură ce partenerii noștri răspund la dorința tot mai mare a consumatorilor de a alege opțiuni mai prietenoase cu mediul, ne asumăm angajamentul să reducem amprenta activității noastre asupra mediului — în beneficiul oamenilor, al planetei şi al creșterii incluzive».

Mastercard şi-a început eforturile de dezvoltare sustenabilă în urmă cu mai bine de un deceniu, cu accent pe accesibilitatea serviciilor financiare, responsabilitatea utilizării datelor şi protejarea mediului înconjurător. Împreună cu partenerii săi, Mastercard lansează inovaţii şi inițiative ecologice, precum Priceless Planet Coalition, Carbon Calculator şi Cardul Sustenabil.

«Mastercard își menține angajamentul de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a reduce cantitatea deșeurilor, avansând către reducerea până la pragul de zero a emisiilor și folosind rețeaua și posibilitățile noastre pentru a accelera tranziția către o economie regenerativă cu emisii scăzute de carbon», a declarat Ellen Jackowski, Directorul de Dezvoltare Sustenabilă al Mastercard.

Comentariile băncilor-partenere:
Taylan Turan, șeful Grupului de Servicii Bancare de Retail și Strategii, Gestionare a Activelor și Banking Personal la HSBC, a declarat:

«Anunțul de astăzi al Mastercard reprezintă un pas uriaș în domeniul serviciilor financiare. Noile materiale durabile, cum ar fi rPVC, sunt un exemplu de soluții concrete pentru accelerarea eforturilor în direcția unui viitor mai durabil.

În cadrul strategiei HSBC de zero emisii, am implementat deja carduri de plată din plastic reciclat pe 28 de piețe globale și am introdus cerința de a utiliza materiale durabile pentru toate cardurile de debit, credit și comerciale în politicile noastre privind produsele. Astfel, am reușit să eliminăm85 de tone de plastic care ar fi ajuns la gunoi.

Un impact de acest nivel nu ar fi fost posibil fără un parteneriat de încredere. Sunt foarte mândru că facem parte dintr-un mișcare care capătă amploare în întreaga lume».

Michael Battagliese, șef direcție Soluții de Plată, Vicepreședinte senior la Bank of the West, a declarat:

«Considerăm că dezvoltarea afacerilor în mod sustenabil este una corectă. De aceea, lucrăm în parteneriat cu Mastercard la cardurile noastre de debit „1% în contul curent al Planetei“ [engl. 1% For The Planet Checking Account], care sunt concepute pentru a reduce impactul PVC-ului nereciclat asupra mediului.

Suntem mândri că am fost una dintre primele bănci din SUA care s-a alăturat Programului de carduri sustenabile și suntem bucuroși că Mastercard tinde ca toate cardurile de plată să fie produse din materiale mai durabile».

Helen Bierton, Chief Banking Officer la Starling Bank, a declarat:

«Această inițiativă este pasul următor către un viitor durabil. Fiind una dintre primele bănci care a eliminat utilizarea PVC-ului nereciclat din producerea cardurilor noastre de debit, știm cât de important este acest aspect pentru clienții noștri.

Recunoaștem că acest lucru poate fi realizat numai prin cooperare strânsă și sprijinireaeforturilor depuse de Mastercard pentru extinderea programului către întreaga sa rețea».

În 2018, prin intermediul Laboratorului de Securitate al Mastercard [engl. — Mastercard’s Digital Security Lab], compania a lansat inițiativa Greener Payments Partnership, în colaborare cu producătorii de carduri Gemalto, Giesecke+Devrient şi IDEMIA, pentru a reduce utilizarea plasticului PVC nereciclat în fabricarea cardurilor. În anul 2021, compania a lansat sistemul de certificare ecologică a cardurilor Mastercard Card Eco-Certification («CEC»).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Chișinăul, declarație despre confruntările dintre Israel și Iran: „Ne alăturăm apelurilor lansate pentru o dezescaladare imediată”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a publicat pe 14 iunie o declarație în care face apel la dezescaladarea confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Totodată, instituția a precizat că autoritățile țării noastre continuă să monitorizeze situația de securitate și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni din regiune.

Republica Moldova urmărește cu îngrijorare escaladarea gravă a tensiunilor din Orientul Mijlociu, generate de deteriorarea situației de securitate în contextul confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Evoluțiile recente riscă să afecteze serios stabilitatea regională și securitatea internațională.

Ne alăturăm apelurilor lansate de comunitatea internațională pentru o dezescaladare imediată a tensiunilor și îndemnăm toate părțile implicate să manifeste reținere maximă și să se angajeze într-un dialog constructiv orientat spre soluționare diplomatică a disputelor”, se arată în declarație.

MAE a mai menționat că siguranța cetățenilor moldoveni din regiune constituie „o prioritate” pentru autoritățile Republicii Moldova. Instituția a precizat că acestea continuă să monitorizeze îndeaproape situația și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni.

Totodată, sprijinim eforturile diplomatice internaționale de relansare a procesului de negociere privind programul nuclear al Iranului, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) și ale Planului Comun de Acțiune (JCPoA), ca piloni esențiali ai regimului global de neproliferare ale armelor de distrugere în masă în cadrul regimului de control al armelor la nivel internațional”, a adăugat Ministerul de Externe.

Amintim că confruntările militare dintre Israel și Iran au început în noaptea de 12 spre 13 iunie, atunci când armata israeliană a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. În replică, forțele israeliene au bombardat din nou Iranul.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Pe 14 iunie, ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a anunțat că, actualmente, nu există cetățeni moldoveni printre victimele din Israel ale atacurilor iraniene. De asemenea, diplomatul a îndemnat moldovenii din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene și să evite deplasările neesențiale.

Antena 3 CNN

Există cetățeni moldoveni printre victimele atacurilor iraniene asupra Israelului? Precizările ambasadorului Roitman

Actualmente, nu există victime în rândul cetățenilor Republicii Moldova din Israel, în contextul atacurilor Iranului asupra statului evreiesc. Anunțul a fost făcut pe 14 iunie de ambasadorul țării noastre la Tel Aviv, Alexandr Roitman.

Ambasada este în contact permanent cu autoritățile israeliene, pentru moment victime sau răniți printre cetățenii moldoveni nu au fost înregistrate”, a transmis Alexandr Roitman pe Facebook.

Amintim că situația de securitate din Orientul Mijlociu a degradat după ce, în noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. Potrivit BBC, armata israeliană a comunicat că unel rachete au fost interceptate, iar în localitățile în care au fost raportate căderi de proiectile au fost organizate operațiuni de căutare și salvare.

În replică, statul evreiesc a bombardat din nou Iranul. Unul dintre atacuri a vizat zona în care se află aeroportul Mehrabad din Teheran. Spre dimineață, armata israeliană a anunțat că Israel continuă să lovească ținte din Iran. Presa iraniană a relatat că armata țării doboară drone israeliene la granița de nord-vest, în zona Salmas.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a publicat în dimineața de 14 iunie un mesaj în care îndeamnă cetățenii moldoveni din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene. Diplomatul a îndemnat la evitarea deplasărilor neesențiale și aflarea în preajma adăposturilor antirachetă.

parlament.md

Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din PAS

Deputata neafiliată Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Aceasta consideră că hotărârea a fost aprobată ilegal. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 13 iunie a podcastului „Subiect incomod”.

Olesea Stamate a declarat că decizia Biroului Politic Național al PAS privind excluderea sa din partid a fost aprobată „într-un mod prin care se încalcă flagrant” prevederile Statutului Partidului Acțiune și Solidaritate. Deputata a menționat că a contestat în instanță hotărârea.

Am depus cererea, încă nu am primit notificarea că ar fi fost pusă pe rol. Fiindcă inițial am cerut anumite clarificări din partea partidului, răspuns la mai multe întrebări. De exemplu, cum a fost anunțată ședința Biroului Politic Național, deoarece în cadrul acestei structuri poate fi luată decizia cu privire la excluderea unui membru a Biroului Politic Național. Or, aceștia nu au fost anunțați. A fost convocată o ședință a fracțiunii la Președinție. Ședința Biroului Politic Național nu a fost nici anunțată, nici convocată. Mai multe decât atât, în cazul excluderii unui membru al Biroului Politic Național există o anumită procedură prevăzută de Statut: trebuie să fie convocată neapărat Comisia de integritate. Comisia de integritate nu a fost convocată. Cel puțin mie nu mi s-a comunicat și eu n-am putut să vin în fața Comisiei de integritate să-mi expun poziția. Astea sunt doar așa, câteva, la suprafață. Ele sunt mai multe. Și aceste întrebări le-am adresat conducerii partidului. Am așteptat termenul legal să primesc răspuns și am adresat o cerere de chemare în judecată”, a spus deputata.

Amintim că, pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că Olesea Stamate a fost exclusă din formațiune și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. Decizia formațiunii de guvernământ a venit în contextul scandalului referitor la eliberarea mai multor condamnați pe viață. PAS susține că Stamate, pe vremea când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care, într-un final, ar fi permis eliberarea deținuților.

Olesea Stamate și-a anunțat pe 16 aprilie retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Parlamentara spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.

Olesea Stamate a propus crearea unei comisii de anchetă care să investigheze Legea amnistiei și amendamentele acesteia. Pe 29 mai, Parlamentul a respins proiectul privind crearea comisiei de anchetă.

Parlamentul Republicii Moldova

VIDEO Sancțiuni împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc / Vandalism la Cimitirul Evreiesc / „Deputații la raport”

Consiliul interinstituțional pe lângă prim-ministru a înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor, ceea ce a generat dezbateri aprinse în Parlament privind legalitatea acestor măsuri. Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că profanarea mormintelor de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău ar putea fi parte a unei provocări planificate. Mai multe detalii – în rubrica tradițională NM „Deputații la raport”.

Autoritățile Moldovei au înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor.
 Autoritățile din Moldova au înghețat activele a peste 20 de persoane asociate cu oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Prin decizia Consiliului interinstituțional pe lângă prim-ministru, au fost blocate conturi bancare, active comerciale, bunuri imobile și mijloace de transport. Printre cei vizați se numără Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Constantin Botnari și Veaceslav Platon.

Sancțiunile împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc au provocat controverse în Parlament.
 Sancțiunile impuse de Consiliul interinstituțional împotriva persoanelor din anturajul lui Șor și Plahotniuc au stârnit nedumerire în rândul opoziției parlamentare. Unii deputați au recunoscut că aud pentru prima dată despre existența acestui consiliu și pun sub semnul întrebării legalitatea deciziilor acestuia. În același timp, majoritatea parlamentară consideră că măsurile sunt necesare pentru protejarea țării de amenințări și lupta împotriva rețelelor criminale.

Profanarea mormintelor la Cimitirul Evreiesc.
 Peste 50 de morminte de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău au fost profanate cu simboluri naziste. Organele de drept au inițiat o cauză penală și caută făptașii, iar autoritățile municipale și politicienii au condamnat vandalismul, catalogându-l drept un act de ură și o amenințare la adresa păcii interetnice. Totuși, președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a exclus că ar putea fi vorba de o provocare planificată.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: