Mastercard accelerează implementarea cardurilor de plată sustenabile

Din 2028, toate cardurile de plată noi trebuie să fie certificate conform standardelor ecologice.

Mastercard anunță că va intensifica eforturile de a elimina, până în anul 2028, utilizarea plasticului PVC nereciclat din producerea asociată cardurilor de plată din rețeaua sa. Această măsură confirmă angajamentul companiei față de obiectivele sale de dezvoltare durabilă și lărgește accesibilitatea ofertelor de carduri sustenabile pentru consumatorii care doresc să utilizeze o alternativă de plată ce contribuie la reducerea impactului lor asupra mediului înconjurător.

De la 1 ianuarie 2028, toate cardurile de plată din plastic vor fi fabricate din materiale mai sustenabile, inclusiv plastic reciclat sau de origine biologică, precum rPVC, rPET sau PLA şi vor trece printr-un proces de certificare. Compania își va sprijini, de asemenea, partenerii emitenți la nivel mondial în eforturile lor de a renunța la utilizarea de plastic PVC nereciclat.

Mastercard a lansat Programul de carduri sustenabile [engl. Sustainable Card Program] în 2018. De atunci, peste 330 de emitenți din 80 de ţări s-au alăturat Programului, lucrând în parteneriat cu principalii producători de carduri pentru a facilitata tranziția a peste 168 de milioane de carduri din întreaga rețea către materiale reciclate şi de origine biologică. Anunțul de astăzi va accelera și mai mult acest proces, completând eforturile companiei de a implementa carduri digitale inovatoare (Digital First), care elimină complet necesitatea cardurilor fizice.

Conform noilor reguli, toate cardurile nou-emise vor fi certificate de Mastercard, fiind astfel evaluate compoziția acestora şi corespunderea cerințelor de sustenabilitate; certificarea va fi apoi validată de un auditor terț independent. Odată ce un card este validat, acesta poate fi imprimat cu simbolul de Certificare Card Eco.

«Mastercard modelează preocuparea colectivă a industriei noastre pentru un viitor mai sustenabil şi mai atent la mediul înconjurător», a declarat Ajay Bhalla, preşedinte Cyber & Intelligence, Mastercard. «Pe măsură ce partenerii noștri răspund la dorința tot mai mare a consumatorilor de a alege opțiuni mai prietenoase cu mediul, ne asumăm angajamentul să reducem amprenta activității noastre asupra mediului — în beneficiul oamenilor, al planetei şi al creșterii incluzive».

Mastercard şi-a început eforturile de dezvoltare sustenabilă în urmă cu mai bine de un deceniu, cu accent pe accesibilitatea serviciilor financiare, responsabilitatea utilizării datelor şi protejarea mediului înconjurător. Împreună cu partenerii săi, Mastercard lansează inovaţii şi inițiative ecologice, precum Priceless Planet Coalition, Carbon Calculator şi Cardul Sustenabil.

«Mastercard își menține angajamentul de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a reduce cantitatea deșeurilor, avansând către reducerea până la pragul de zero a emisiilor și folosind rețeaua și posibilitățile noastre pentru a accelera tranziția către o economie regenerativă cu emisii scăzute de carbon», a declarat Ellen Jackowski, Directorul de Dezvoltare Sustenabilă al Mastercard.

Comentariile băncilor-partenere:
Taylan Turan, șeful Grupului de Servicii Bancare de Retail și Strategii, Gestionare a Activelor și Banking Personal la HSBC, a declarat:

«Anunțul de astăzi al Mastercard reprezintă un pas uriaș în domeniul serviciilor financiare. Noile materiale durabile, cum ar fi rPVC, sunt un exemplu de soluții concrete pentru accelerarea eforturilor în direcția unui viitor mai durabil.

În cadrul strategiei HSBC de zero emisii, am implementat deja carduri de plată din plastic reciclat pe 28 de piețe globale și am introdus cerința de a utiliza materiale durabile pentru toate cardurile de debit, credit și comerciale în politicile noastre privind produsele. Astfel, am reușit să eliminăm85 de tone de plastic care ar fi ajuns la gunoi.

Un impact de acest nivel nu ar fi fost posibil fără un parteneriat de încredere. Sunt foarte mândru că facem parte dintr-un mișcare care capătă amploare în întreaga lume».

Michael Battagliese, șef direcție Soluții de Plată, Vicepreședinte senior la Bank of the West, a declarat:

«Considerăm că dezvoltarea afacerilor în mod sustenabil este una corectă. De aceea, lucrăm în parteneriat cu Mastercard la cardurile noastre de debit „1% în contul curent al Planetei“ [engl. 1% For The Planet Checking Account], care sunt concepute pentru a reduce impactul PVC-ului nereciclat asupra mediului.

Suntem mândri că am fost una dintre primele bănci din SUA care s-a alăturat Programului de carduri sustenabile și suntem bucuroși că Mastercard tinde ca toate cardurile de plată să fie produse din materiale mai durabile».

Helen Bierton, Chief Banking Officer la Starling Bank, a declarat:

«Această inițiativă este pasul următor către un viitor durabil. Fiind una dintre primele bănci care a eliminat utilizarea PVC-ului nereciclat din producerea cardurilor noastre de debit, știm cât de important este acest aspect pentru clienții noștri.

Recunoaștem că acest lucru poate fi realizat numai prin cooperare strânsă și sprijinireaeforturilor depuse de Mastercard pentru extinderea programului către întreaga sa rețea».

În 2018, prin intermediul Laboratorului de Securitate al Mastercard [engl. — Mastercard’s Digital Security Lab], compania a lansat inițiativa Greener Payments Partnership, în colaborare cu producătorii de carduri Gemalto, Giesecke+Devrient şi IDEMIA, pentru a reduce utilizarea plasticului PVC nereciclat în fabricarea cardurilor. În anul 2021, compania a lansat sistemul de certificare ecologică a cardurilor Mastercard Card Eco-Certification («CEC»).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

РИА Новости

Ce temperaturi ne așteaptă săptămâna viitoare în Republica Moldova

În primele zile din săptămâna viitoare sunt prognozate temperaturi minime de până la -18°C în nordul țării, -14°C în centru și -12°C în sud. În ultimele zile ale săptămânii, zilele și nopțile vor fi mai puțin friguroase, prognozându-se temperaturi minime de până la -10°C în nord, -7°C în centru și -5°C în partea de sud. Datele se regăsesc pe platforma Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

În perioada 19-25 ianuarie, în partea de nord a țării, temperaturile din timpul zilei vor oscila între -5°C și -8°C, iar cele din timpul nopții între -10°C și -18°C. Cele mai scăzute valori se vor înregistra în prima parte a săptămânii. Pentru ziua de joi sunt prognozate ninsori slabe.

Pentru comparație, astăzi, în nordul țării, temperaturile maxime ajung până la -10°C, iar cele minime până la -18°C.

meteo.md

În centrul țării, săptămâna viitoare, temperaturile din timpul zilei vor oscila între -2°C și -5°C, iar cele din timpul nopții între -7°C și -14°C. Cele mai scăzute valori se vor înregistra în prima parte a săptămânii.

Pentru comparație, astăzi, temperaturile maxime ajung până la -8°C, iar cele minime până la -15°C.

meteo.md

În partea de sud a țării, temperaturile din timpul zilei vor oscila între 0°C și -3°C, iar cele din timpul nopții între -5°C și -12°C. Cele mai scăzute temperaturi se vor înregistra în prima parte a săptămânii.

Pentru comparație, astăzi, temperaturile maxime ajung până la -5°C, iar cele minime până la -13°C.

meteo.md
moldova1.md

„Toate șansele să vină cu un premiu” vs „Cântecul nu este cel mai reușit”: reacții la câștigul lui Satoshi

După ce Satoshi a câștigat Finala Națională Eurovision 2026 cu piesa „Viva, Moldova!”, pe online au apărut mai multe reacții. Unii cred că interpretul are „toate șansele să vină cu un premiu acasă” și că artistul „este un vulcan de energie, iar acest aspect contează enorm în scenă”. Potrivit altora, „cântecul ales să ne reprezinte țara nu este cel mai reușit”. Sunt și cei care au reacționat la „comentariile care se plângeau că versurile nu sunt de Eminescu”, menționând că „Eurovisionul nu este un concurs de literatură”. NewsMaker a realizat o sinteză a comentariilor de pe online.

Unii au scris că Satoshi este „artistul momentului în Republica Moldova” și că „nici nu mai contează locul de la Viena”.

Potrivit altora, „cântecul ales să ne reprezinte țara nu este cel mai reușit”. Un internaut a scris că, deși piesa nu i-a provocat emoții, „diferența mare de voturi față de ceilalți participanți arată clar că publicul a simțit ceva”. 

Menționăm că Satoshi a obținut punctajul maxim atât din partea juriului, cât și a publicului, în finala națională. În discursul său după câștig, interpretul a spus că este pentru prima dată când participă la un concurs muzical. „Consider că noi avem ce oferi lumii. (…) Vreau să vă mulțumesc pentru suport și pentru încredere tuturor, atât celor din juriu, cât și celor din public”, a menționat interpretul.

Eurovision Song Contest se organizează în acest an pentru a 70-a oară. Ediția jubiliară va avea loc la Viena, Austria, pe 12 și 14 mai – semifinale, și pe 16 mai – finala. Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision 2026 va evolua în prima semifinală a concursului internațional.

Republica Moldova participă la competiția internațională pentru a 20-a oară. Cel mai bun rezultat l-a obținut în 2017, când trupa Sunstroke Project a ocupat locul trei cu piesa „Hey Mamma”.

Медиазона

Presa: un șofer din Moldova – condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia pentru „acordarea de ajutor inamicului”

Un șofer din Republica Moldova a fost condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia într-un dosar privind „acordarea de ajutor inamicului”. Aceasta este prima sentință cunoscută în baza acestui articol, introdus în Codul Penal rus la sfârșitul anului 2024, relatează Mediazona.

Pe 15 ianuarie, Mediazona a relatat că o instanță din orașul rus Smolensk l-a condamnat la 11 ani de închisoare cu regim strict pe cetățeanul Republicii Moldova și al României, în vârstă de 33 de ani, Gheorghe Maroglo.

Maroglo a fost găsit vinovat că, în calitate de străin, a „furnizat ajutor inamicului în activități evident îndreptate împotriva securității” Rusiei. De asemenea, i s-a imputat tentativa de contrabandă cu substanțe otrăvitoare sau explozive, armament sau echipamente, tehnologii și informații științifico-tehnice.

Potrivit sursei citate, bărbatul se ocupa cu transportul de marfă și de pasageri cu autobuzul său, care circula între Moldova, Ucraina și Rusia. Cu puțin timp înainte de începerea invaziei ruse, pe 8 februarie 2022, a fost reținut la un post vamal din regiunea rusă Breansk. Atunci nu a declarat la ieșirea din Rusia rame pentru fotografii, pe care trebuia să le livreze în orașul ucrainean Cernăuți.

Mediazona notează că aceasta este prima sentință cunoscută în baza acestui articol, introdus în Codul Penal la sfârșitul anului 2024.

Trump introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Primele reacții

Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Potrivit Reuters, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Potrivit lui Trump, începând cu 1 februarie, SUA vor introduce o taxă vamală de 10% pentru toate bunurile importate din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. De la 1 iunie, cota va crește la 25%. „Această taxă vamală va fi aplicată până când vom ajunge la un acord privind achiziționarea completă și absolută a Groenlandei. Statele Unite încearcă să facă acest lucru de peste 150 de ani. Mulți președinți au încercat, și au existat motive întemeiate pentru asta, însă Danemarca a refuzat întotdeauna”, a menționat Trump.

Președintele SUA a declarat că este în joc securitatea națională nu doar a țării sale, ci a întregii lumi, iar Danemarca nu este în măsură să protejeze insula de China și Rusia.

Potrivit Reuters, pe 18 ianuarie, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Ședința a fost convocată de Cipru, care de la 1 ianuarie deține președinția Consiliului UE.

Macron a scris pe rețelele de socializare că Franța este angajată în susținerea „suveranității și independenței națiunilor, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta”. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența — nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu situații de acest gen. Amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, a subliniat el, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a subliniat, de asemenea, că „introducerea taxelor vamale pentru asigurarea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”. „Desigur, vom discuta această problemă direct cu administrația SUA”, îl citează BBC.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că subiectul Groenlandei este discutat în cadrul NATO, transmite Politico. „Împărtășim îngrijorarea părții americane că această parte a Danemarcei are nevoie de o protecție mai sigură. Sper ca, în cadrul NATO, să reușim să ajungem la o soluție acceptabilă pentru ambele părți”, a afirmat Merz.

Declarația președintelui Trump a „fost o surpriză” pentru autoritățile Danemarcei, a subliniat conducerea Ministerului de Externe al țării, Lars Løkke Rasmussen. El a adăugat că intensificarea prezenței militare în Groenlanda reprezintă o reacție la natura schimbată a amenințărilor din Arctică. „Scopul creșterii prezenței militare în Groenlanda, la care face referire președintele SUA, este tocmai sporirea securității în Arctica”, a mai spus el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut șeful diplomației daneze. „Exercițiile daneze, coordonate din timp și desfășurate împreună cu aliații, întăresc securitatea în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, a scris ea pe rețelele de socializare, adăugând că taxele americane „pot submina relațiile transatlantice și pot crea riscul unei escaladări periculoase”.

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei.

Val de critici, după ce Paula Seling a spus «молодец» la Eurovision Moldova. Cum și-a explicat gestul VIDEO

Pe rețelele de socializare au apărut mai multe critici după ce Paula Seling, interpretă din România și membră a juriului selecției naționale a Republicii Moldova pentru Eurovision, a spus „молодец, Moldova”. Unii au afirmat că Paula Seling a comis o gafă, subliniind că limba oficială a Republicii Moldova este româna și i-au cerut scuze. Alții, ca reacție la criticile aduse interpretei române, au acuzat „fățărnicie” și „ipocrizie”. La rândul ei, Paula Seling a declarat că a fost „un moment total neintenționat” și a cerut scuze în acest sens.

„Felicitări echipei Teleradio pentru un show excepțional, dați-mi voie să spun: молодец (în traducere: bravo), Moldova”, a menționat Paula Seling în discursul său. Menționăm că interpreta din România, câștigătoarea Finalei Naționale Eurovision România 2010, a făcut parte din juriul internațional la selecția națională Republicii Moldova pentru Eurovision 2026.

Reacții pe online

Ce spune Paula Seling

„Am reușit să aduc un moment total neintenționat în fața fraților mei din Republica Moldova. Încercând să fiu drăguță și simpatică, am folosit un cuvânt care mărturisesc că habar nu aveam că este în rusă și habar nu avea că va crea atâta supărare. (…) Intenția mea nu a fost să exprim vreo ideologie politică, intenția mea nu a fost să jignesc pe nimeni. Pur și simplu a fost o situație de om care nu cunoaște foarte bine cuvintele folosite în jargonul stradal, pentru că învârtindu-mă în mai multe cercuri în ultima perioadă în Republica Moldova, lucrând cu mulți muzicieni, am auzit acest cuvânt atunci când se mulțumea și l-am preluat ca atare, gândindu-mă că este ceva drăguț”, a spus interpreta, urmare a valului de critici.

În continuare, ea a venit cu scuze, menționând că își asumă situația. „Da, am greșit. Nu m-am gândit o secundă la conotațiile pe care le poate avea această expresie. Îmi asum lucrul acesta, îmi cer scuze celor pe care i-am supărat cu această încercare de a fi simpatică. Nu mi-a ieșit, am reușit să provoc oameni, dar lucrul din astea se întâmplă într-o viață. Nimeni nu e perfect”, a adăugat interpreta.

În urma selecției naționale a Republicii Moldova pentru Eurovision, s-a decis ca Satoshi să reprezinte Republica Moldova la Eurovision 2026 cu piesa „Viva, Moldova!”. Interpretul a obținut punctajul maxim atât din partea juriului, cât și a publicului, în finala națională.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: