Ministrul Justiţiei anunţă o reevaluare a rezultatelor concursului pentru funcţia de procuror general

Comisia de experți constituită de Ministerul Justiției pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general va analiza, din nou, rezultatele concursului. Anunțul a fost făcut astăzi, 1 noiembrie, de către ministrul Justiției, Olesea Stamate. Pe pagina sa de Facebook, aceasta a menționat că decizia a fost luată în urma nemulţumirilor apărute în spaţiul public. Totuși, demnitarul nu promite că în urma verificărilor suplimentare rezultatul va fi altul.

Olesea Stamate a notat că este mulțumită, în general, de felul cum a acționat comisia: „Misiunea comisiei a fost să eliminăm pe de-a dreptul candidați toxici, cu grave probleme de integritate. Nu avem un Igor Popa, nu avem un Harunjen printre candidații care la moment sunt în lista scurtă. Nu avem oameni clar afiliați regimului oligarhic.”

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2394688727459496&id=2300751750186528

Aceasta a mai scris că ministerul pe care îl conduce a reușit să organizeze „cel mai transparent și imparțial concurs pentru funcția de Procuror General care a fost vreodată în țara noastră.”

Ministrul Justiției a specificat că lista scurtă a candidaților nu a fost, deocamdată, transmisă Consiliului Superior al Procurorilor. Potrivit acesteia, după ce comisia de selectare a publicat lista scurtă, au apărut informații noi, pe care membrii acesteia nu au cunoscut-o în momentul desfășurării concursului. Olesea Stamate a subliniat faptul că nu s-a reușit verificarea integrității candidaților, așa cum ar fi trebuit, pe motiv că acest lucru trebuiau să îl facă instituțiile competente.

Menţionăm că rezultatele concursului pentru postul de procuror general organizat de o comisie a Ministerului Justiţiei au fost criticate dur pe reţelele sociale. O nemulţumire deosebită a fost provocată de faptul că în lista scurtă a candidaţilor nu s-a regăsit activistul civic Ştefan Gligor. Mulţi au pus la îndoială imparţialitatea comisiei, iar unii internauţi au învinuit guvernarea de refuzul de a schimba ceva în sistemul justiţiei.

Şi premierul Maia Sandu şi-a exprimat nemulţumirea. Ea a cerut comisiei să fie verificată „integritatea” unuia dintre candidaţii selectaţi. Prim-ministrul nu a specificat, însă, despre cine anume este vorba.

Între timp, în presă s-a vehiculat informația că unul dintre candidați, Veaceslav Soltan, ar avea legătură cu o licitație dubioasă privind achiziționarea unor sisteme pentru calculatoarele Procuraturii Generale. De asemenea, în declarația acestuia de avere a fost indicat un preț prea mic pentru apartamentul și mașina sa.

Conform legislaţiei, Consiliul Superior al Procurorilor urmează să aleagă un singur candidat din „lista scurtă” întocmită de comisia de evaluare, pe care să îl înainteze, pentru aprobare, preşedintelui ţării.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vlah cere test cu detectorul de minciuni pentru Grosu. PAS: „Nu răspundem în fața alternativelor lui Putin”

Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, l-a invitat pe Igor Grosu, lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) să răspundă la un test cu detectorul de minciuni. Politiciana vrea să-i adreseze zece întrebări legate de alegerile parlamentare din 28 septembrie, subliniind că acesta ar fi „singurul mod prin care poate fi demonstrată corectitudinea scrutinului”.

„Poporul nu mai crede în alegeri corecte, iar singura cale prin care conducerea PAS poate demonstra contrariul este să treacă testul cu detectorul de minciuni”, a scris Vlah într-o postare pe rețelele sociale.

Întrebările adresate de Irina Vlah lui Igor Grosu vizează, printre altele, presupuse „intenții de fraudare a alegerilor, influența asupra Curții Constituționale, controlul asupra mass-mediei și folosirea instituțiilor statului împotriva oponenților politici”.

„Se pregăteşte PAS să fraudeze alegerile parlamentare din data de 28 septembrie 2025? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Este Comisia Electorală Centrală sub controlul PAS? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Controlează PAS în totalitate Curtea Constituţională? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Vor fi folosite în aceste alegeri împotriva oponenţilor politici astfel de instituţii ca: SIS, Poliţia, Procuratura, instanţele judecătoreşti? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Vor fi folosiţi reprezentanţii corpului diplomatic pentru fraudarea alegerilor în secţiile de votare de peste hotare? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Este controlată de către PAS cea mai mare parte a presei şi va fi folosită în campania electorală? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Intenţionează PAS să folosească Sistemul Informaţional de Stat „Alegeri”, trecut în administrarea STISC, pentru a falsifica rezultatele alegerilor? Variante de răspuns: DA sau NU.

Va folosi PAS, contrar legislaţiei, imaginea liderilor străini pentru a-şi face campanie electorală? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Va continua PAS persecutarea cetăţenilor cu alte viziuni politice pentru a-i determina să nu participe la vot în alegerile parlamentare? Variante de răspuns: DA sau NU.  

Va anula PAS, prin intermediul Curţii Constituţionale, rezultatele alegerilor parlamentare, dacă acestea nu-i vor conveni? Variante de răspuns: DA sau NU.”

În context, NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

„PAS răspunde în fața oamenilor. Nu în fața alternativelor lui Putin al căror unic scop este să dea pe tavă țara noastră Rusiei, s-o îngenuncheze și să o țină în izolare”, a declarat Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a partidului.

***

Precizăm că Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, mulți experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

Irina Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Potrivit rezultatelor finale, ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, ️Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Pe 22 iulie, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, președinta Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), Irina Vlah, președintele Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, și președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, au anunțat într-o conferință de presă, că planifică să participe împreună la alegerile parlamentare din toamnă. Cele patru formațiuni politice, care au viziuni pro-ruse, intenționează să creeze un bloc electoral.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: