Comisia de la Veneția a emis două avize privind reformele din justiția moldovenească: unul despre intenția Ministerului Justiției de a extinde vettingul asupra tuturor judecătorilor, celălalt despre modificările adoptate „în grabă” de PAS în martie 2026, prin care pragul de voturi pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51. Comisia a constatat că extinderea vettingului trebuie justificată prin circumstanțe excepționale, iar reducerea pragului de vot nu contravine standardelor internaționale. Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că instituția se va ghida de principiul transparenței și va discuta recomandările Comisiei alături de Consiliul Superior al Magistraturii și comisiile de evaluare. La rândul său, Parlamentul a confirmat că va lua în considerare recomandările pentru îmbunătățirea cadrului normativ.
Pe 5 mai 2026, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a solicitat avizul Comisiei de la Veneția asupra modificării legii justiției cu solicitarea privind extinderea vettingului asupra judecătorilor instanțelor de fond. Proiectul prevede că, până la sfârșitul anului 2027, vor fi verificați din perspectiva integrității financiare și judecătorii instanțelor de fond, care nu au fost incluși în actualele proceduri de vetting. Evaluarea va începe cu judecătorii de la Judecătoria Chișinău, apoi va continua la Bălți, Cahul și în celelalte instanțe din țară.
Pe 16 iunie, Comisia de la Veneția a formulat o serie de recomandări esențiale privind proiectul de lege, după ce a identificat mai multe probleme.
Experții europeni au atras atenția că autoritățile moldovenești nu au prezentat dovezi specifice care să justifice extinderea vettingului către judecătorii de la judecătorii, chiar dacă recunosc că nivelul perceput al corupției în Republica Moldova rămâne ridicat, iar GRECO a cerut acțiuni determinate pentru reconstruirea încrederii în sistemul judiciar. Potrivit avizului, mai mulți interlocutori întâlniți de delegația Comisiei la Chișinău au susținut că ar fi fost mai sustenabilă consolidarea capacităților Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor (CSEJ), decât transferarea acestei competențe către comisia externă de vetting.
„Revine în cele din urmă în competența autorităților moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii unor evaluări extraordinare de integritate. Comisia și DGI consideră că introducerea unei revizuiri retrospective consolidate a integrității financiare de către un organ extern de vetting, care aplică standarde de vetting, este incompatibilă cu scopul și cadrul evaluării performanței și nu poate fi remediată prin ajustări în cadrul acestui cadru”, au conchis Comisia de la Veneția și DGI.
Comisia a constatat că raportul de integritate financiară elaborat de comisia externă de evaluare devine, în forma actuală a proiectului, practic decisiv, fără ca instituția responsabilă de evaluarea performanței judecătorilor să aibă o putere clară de a-l verifica pe fond. Pentru a corecta acest dezechilibru, experții recomandă ca instituția respectivă să aibă competențe sporite pentru a reanaliza concluziile, a le respinge dacă este necesar și a colecta probe suplimentare, lucru posibil doar prin consolidarea capacității sale instituționale, inclusiv prin recrutarea de personal suplimentar și organizarea de instruiri specializate, în funcție de resursele disponibile.
Comisia a mai criticat metodologia binară propusă pentru evaluare, prin care un judecător ar fi declarat fie integru, fie neintegru din punct de vedere financiar, fără nuanțe, considerând acest model incompatibil cu principiul potrivit căruia evaluarea performanței trebuie să cuprindă toate aspectele relevante ale activității unui judecător, nu doar un rezultat de tip promovat-eșuat. De aceea, experții recomandă ca metodologia să fie revizuită astfel încât evaluarea judecătorilor să fie mai amplă și să permită o analiză echilibrată a performanței individuale.
Un alt set de critici vizează lipsa de claritate privind consecințele legale ale unei evaluări de integritate nepromovate, precum și absența garanțiilor procedurale prevăzute în actualul mecanism de vetting, cum ar fi dreptul de a fi notificat în avans, de a prezenta dovezi sau de a fi audiat. Comisia avertizează că judecătorii instanțelor de fond ar putea risca aceleași consecințe, inclusiv eliberarea din funcție, dar printr-o procedură mai puțin riguroasă decât cea aplicată în cadrul vettingului extern obișnuit. Pentru a remedia acest lucru, experții europeni recomandă claritatea juridică a consecințelor în cazul unei evaluări de integritate nepromovate, extinderea garanțiilor procedurale prevăzute în actualul mecanism de vetting și asupra noului model propus, precum și asigurarea unei căi efective de contestare în fața instanțelor, în conformitate cu standardele Curții Europene a Drepturilor Omului.
În același timp, este solicitată includerea unor prevederi clare care să confirme caracterul temporar al mecanismului de evaluare, precum și introducerea unor garanții împotriva aplicării repetate a procedurii asupra aceloraşi judecători.
Reacția ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că instituția se va ghida de principiul transparenței și al dialogului consistent în privința avizului Comisiei de la Veneția, precizând că ministerul a publicat deja o sinteză a documentului și că discuțiile pe marginea recomandărilor vor continua în cadrul platformei interinstituționale create în ianuarie 2026.
„Avizul a fost publicat ieri seara târziu, iar astăzi, la prima oră, Ministerul Justiției a publicat o sinteză în care a explicat elementele esențiale și de interes. Ministerul Justiției va asigura, în scurt timp, reunirea acelei platforme pe care am instituit-o pe 16 ianuarie 2026, unde vom discuta toate aceste propuneri, alături de Consiliul Superior al Magistraturii, Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor și, evident, Comisia de Evaluare Externă a judecătorilor. Pentru că aceste lucruri trebuie discutate într-un dialog constructiv. Imediat cum vom avea decizia finală, vom ieși din nou cu un comunicat”, a declarat Cojuhari.
Întrebat de ce consideră necesară extinderea verificării integrității financiare la judecătorii din judecătorii, ministrul a evitat să ofere un răspuns direct, invocând rolul instituțional al ministerului în facilitarea dialogului.
„Vorbim instituțional, reprezentăm Ministerul Justiției, care este acea instituție ce facilitează acel dialog. V-aș încuraja să avem un pic de răbdare, fiindcă în scurt timp vom veni cu acea decizie finală, ca să nu anticipăm, să nu oferim detalii care apoi să fie menționate ca un eșec al dialogului”, a declarat Cojuhari.
Precizăm că președinta Maia Sandu a cerut pe 30 decembrie 2025instituțiilor responsabile să revizuiască mecanismul de vetting și să examineze posibilitatea extinderii evaluării externe asupra unui număr mai mare de judecători sau accelerarea procedurilor interne de evaluare din cadrul CSM.
Directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, a comentat avizul Comisiei de la Veneția privind mecanismul de evaluare a integrității financiare a judecătorilor, transmițând că documentul trimite un mesaj clar autorităților: proiectul nu poate fi prezentat doar ca o simplă ajustare a evaluării ordinare a judecătorilor, ci reprezintă, în esență, vetting de integritate.
Acesta a precizat că Comisia nu contestă dreptul Republicii Moldova de a extinde verificările de integritate asupra judecătorilor din instanțele de fond, ci recunoaște că decizia rămâne la latitudinea autorităților naționale.
„Comisia nu spune că Republica Moldova nu poate extinde verificările de integritate asupra judecătorilor din instanțele de fond. Dimpotrivă, recunoaște că revine autorităților moldovenești competența de a decide dacă situația actuală din sistemul judecătoresc justifică supunerea tuturor judecătorilor unor evaluări extraordinare de integritate. Aceasta este o marjă de apreciere națională”, a adăugat directorul CRJM.
Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a comentat cele două avize ale Comisiei de la Veneția, declarând că mesajul comun al acestora este că reforma justiției nu poate fi construită ocolind garanțiile procedurale proprii. Referitor la mecanismul de numire a membrilor internaționali, aceasta a identificat trei probleme: modul în care amendamentul a fost adoptat, fără primă lectură sau dezbatere reală; absența unui interval de negociere între cele două voturi din mecanismul anti-blocaj; și aplicarea retroactivă a procedurii asupra unei numiri deja în curs.
Privind extinderea verificării integrității financiare la judecătorii de fond, Stamate a sintetizat criticile Comisiei: lipsa unei justificări temeinice, regula prin care integritatea financiară devine criteriu eliminatoriu, consecințele neclare ale unei evaluări nepromovate și absența garanțiilor procedurale.
„Concluzia Comisiei: dacă vrei să supui judecătorii de fond vetting-ului, fă-o prin cadrul existent, cu garanții depline, nu strecurând vetting-ul în evaluarea ordinară. Calea sustenabilă rămâne consolidarea instituțiilor naționale, nu externalizarea către un organ extraordinar„, a conchis Stamate, notând că argumente similare au fost formulate și de Mișcarea Civică „Construim ÎnCREDere”.
Deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschii, a declarat că opinia Comisiei de la Veneția confirmă poziția formațiunii sale, potrivit căreia candidații pentru comisiile de vetting trebuie votați individual, nu „la pachet” așa cum a procedat majoritatea PAS în cazul numirii lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne.
„Comisia de la Veneția a confirmat ceea ce am susținut în plenul Parlamentului atunci când a fost examinată desemnarea lui von Hebel. Este o concluzie importantă, care confirmă necesitatea respectării principiilor transparenței, responsabilității și controlului democratic”, a declarat Berlinschii, anunțând că fracțiunea va înregistra în zilele următoare un proiect de lege pentru armonizarea legislației cu recomandările Comisiei.
Al doilea aviz, despre mecanismul de numire a membrilor internaționali ai comisiilor de vetting
Modificările legislative din martie 2026, prin care Parlamentul a redus pragul de vot necesar pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de vetting, de la o majoritate de trei cincimi (61 de voturi) la o majoritate absolută (51 de voturi), sunt justificate în avizul Comisiei de la Veneția, care a reiterat că decizia nu „contravine standardelor internaționale”, având în vedere caracterul temporar al prevederilor și urgența creată de termenul-limită de 31 decembrie 2026 pentru finalizarea procesului de vetting.
Amendamentul a fost adoptat după ce, pe 26 februarie 2026, majoritatea parlamentară PAS, care deține 55 din cele 101 de mandate, nu a reușit să adune cele 61 de voturi necesare pentru numirea lui Herman von Hebel ca membru internațional al Comisiei de evaluare a procurorilor, candidatura sa fiind respinsă de o coaliție a întregii opoziții. Pe 5 martie, Parlamentul a modificat legea prin votul simplu al PAS, introducând un mecanism prin care, dacă un candidat nu obține majoritatea calificată la primul vot, Comisia juridică poate înainta din nou aceiași candidați pentru un al doilea vot, care necesită doar majoritatea absolută. Pe 6 martie, von Hebel a fost numit cu 53 de voturi, alături de Bernard Lavigne, în timp ce opoziția a blocat tribuna centrală a Parlamentului, scandând „Rușine!”.
Comisia de la Veneția a considerat că alegerea autorităților de a păstra cerința majorității calificate de trei cincimi pentru numirea membrilor internaționali, completând-o în același timp cu un mecanism anti-blocaj bazat pe reducerea acestui prag la majoritatea absolută, nu.
Experții europeni au criticat totuși modul în care mecanismul a fost conceput, în special faptul că cele două voturi pot avea loc în cadrul aceleiași ședințe parlamentare, fără niciun interval de timp pentru negocieri între majoritate și opoziție.
„Un astfel de mecanism nu încurajează suficient părțile aflate în negociere să caute o soluție consensuală, întrucât permite majorității parlamentare să renunțe la eforturi reale de a atinge majoritatea calificată și să treacă rapid la un vot cu majoritate absolută”, se arată în aviz.
Experții europeni au recomandat autorităților de la Chișinău să introducă un interval de timp suficient de semnificativ între primul vot, care necesită majoritate calificată, și al doilea vot, cu majoritate absolută, pentru a oferi majorității și opoziției o oportunitate reală de negociere. De asemenea, Comisia a recomandat extinderea către membrii internaționali a procedurii de aprobare „unul câte unul”, aplicată în prezent doar candidaților naționali, pentru a reduce riscul de blocaj într-o etapă incipientă a votului.
Parlamentul Republicii Moldova a confirmat pe 17 iunie că Comisia de la Veneția a ajuns la concluzia că acest mecanism nu contravine standardelor internaționale, având în vedere caracterul temporar al dispozițiilor, urgența reformei și necesitatea de a preveni întârzieri nejustificate. Totodată, Legislativul a precizat că „va lua în considerare recomandările Comisiei de la Veneția pentru îmbunătățirea cadrului normativ”, se arată în comunicatul instituției.
***
Amintim că, pe 6 martie 2026, un grup de deputați ai Parlamentului a depus o cerere la Curtea Constituțională, solicitând declararea neconstituționalității prevederilor introduse prin legea modificată, iar pe 9 martie un alt deputat a contestat la Curtea Constituțională hotărârea privind numirea membrilor în Comisia de evaluare externă a procurorilor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Carolina Bugaian, Directoare Generală Moldcell: «Acest premiu este atribuit Oamenilor Extraordinari de la Moldcell — echipa noastră talentată și dedicată. Pentru noi, acest premiu este o victorie colectivă și servește drept validare pentru dăruirea și pasiunea pe care o investim în munca noastră. Cu toții știm că este nevoie de un efort substanțial pentru obținerea unui premiu de acest calibru și este un rezultat direct al muncii colective și al inițiativelor de impact întreprinse de compania noastră orientată spre scop și bazată pe valori. Scopul nostru, creat împreună cu angajații: „La Moldcell punem întreaga lume în mâinile tale pentru ca tu sa-ți trăiești viața din plin“, subliniază angajamentul nostru de a îmbunătăți viața tuturor.»
Irina Strajescu, Director Departament Oameni și Comunicare Moldcell: «La Moldcell ne axăm pe dezvoltarea și starea de bine a angajaților noștri, am implementat programe de sănătate mintală și fizică, organizăm cu regularitate activități de formare continuă și de îmbunătățire a abilităților. La Moldcell, toată lumea are o voce, deoarece promovăm un mediu de colaborare în care inovațiile sunt împărtășite. Este esențial să evidențiem faptul că prioritizarea stării de bine a angajaților ca strategie de afaceri are o importanță și mai mare în contextul actual al crizelor pe care le traversăm.»
