Internauţii şi juriul publicaţiei „VIP Magazin” au desemnat Moldova Agroindbank „Brandul Anului 2020” la categoria Bănci / Asigurări / Finanţe în tradiţionalul clasament ”Brandurile Anului”, organizat anual. Distincţia reconfirmă o dată în plus aprecierea clienţilor şi faptul că MAIB este alegerea nr. 1 pe piaţa bancară pentru produse şi servicii financiare.
În pofida provocărilor anului 2020, Moldova Agroindbank a demonstrat o stabilitate şi consecvenţă de invidiat în ceea ce priveşte dezvoltarea unor noi produse şi servicii pentru clienţii săi. Şi pe parcursul anului care s-a scurs a reuşit să înregistreze cele mai bune rezultate la majoritatea indicatorilor financiari, în termeni de active, credite, depozite și profit. MAIB a continuat să se axeze pe digitalizare, adăugând confort, rapiditate şi flexibilitate serviciilor şi produselor bancare, dezvoltând continuu şi calitativ relaţia la distanţă cu clienţii.
Pentru Moldova Agroindbank, titlul de „Brandul Anului 2020” este însumarea tuturor valorilor pe care banca şi le-a asumat şi promovat de-a lungul timpului: stabilitate, siguranţă, încredere, susținere, responsabilitate și empatie, ultima fiind, probabil, şi cea mai importantă lecţie însuşită cu brio în anul precedent.
„Titlul de „Brandul Anului 2020” ne onorează şi răsplăteşte dedicaţia echipei Moldova Agroindbank de a fi mereu în serviciul clienţilor, de a le susţine planurile personale şi de afaceri, oferind, în acelaşi timp, experienţe şi banking de calitate. Le mulţumim organizatorilor pentru apreciere şi clienţilor – pentru alegere şi fidelitate. Ne angajăm să susţinem cu responsabilitate afacerile şi cetăţenii, să fim în continuare mai competitivi, mai orientaţi spre clienţi, respectiv – MAIBuni”, a declarat Aliona Stratan, Prim-vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank.
MAIB investeşte constant în digitalizare, în creşterea calităţii produselor bancare şi în dezvoltarea unei relaţii de lungă durată cu clienţii. Banca va depune în continuare toate eforturile necesare în vederea digitalizării serviciilor şi produselor sale pentru a răspunde cu flexibilitate necesităţilor mereu în creştere şi a devansa aşteptările clienţilor, va implementa proactiv cele mai performante tehnologii în conformitate cu tendinţele internaţionale din sectorul bancar.
Împreună suntem MAIBuni!
***
Moldova Agroindbank este banca comercială nr.1 în Republica Moldova, fiind apreciată de prestigioase jurii de experți naționali și internaționali. În 2020 The Banker a desemnat MAIB „Cea mai bună bancă din Moldova”, iar Global Banking and Finance Review i-a oferit titlul „Best Digital Bank Moldova”. „Cea mai bună bancă din Moldova după calitatea activelor”, „Cea mai bună bancă din Moldova după profitul înainte de taxe”, „Cea mai bună bancă din Moldova după capitalizare în 2019” – sunt distincțiile acordate de Finance Central Europe. În plan local, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a conferit MAIB distincția „Mercuriul de Aur” la nominalizările „Marca Comercială Responsabilă Social” și „Reputație și încredere”, precum și premiul mare „Mercuriul de Cristal” la nominalizarea „Debutul anului” pentru lansarea LiberCard. Totodată, în 2020 MAIB este unica bancă din ţară premiată cu Distincţia de Excelenţă a Camerei de Comerţ şi Industrie.
Autoritățile au numit, în doar câteva zile, cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC) din cei șase. Trei dintre cei cinci nou-numiți sunt actuali judecători ai CC, ale căror mandate expiră. Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM explică cine face parte din noua-veche componență a Curții, care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.
Cine a fost numit în noua componență a Curții Constituționale?
În doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.
Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției.
Andrei Mardari / NewsMaker
Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.
Андрей Мардарь/NewsMaker.md
Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, în luna august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).
Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.
Cine și de ce critică numirea judecătorilor CC
Critici la adresa noilor candidați au venit din partea deputatei Olesea Stamate, recent exclusă din partidul de guvernământ PAS. Ea a declarat că „majoritatea parlamentară nu are suficientă voință pentru a alege judecători constituționali într-un mod transparent și imparțial, pe bază de merit”. De asemenea, a subliniat că modul de numire, precum și faptul că Guvernul a făcut aceste desemnări la final de mandat, „nu pot contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în instituția Curții Constituționale”. (Actualul Guvern urmează să își încheie mandatul după alegerile parlamentare și formarea unui nou cabinet de miniștri).
Olesea Stamate
Olesea Stamate a prezentat, pe 9 iunie, un proiect de modificare a Legii privind Curtea Constituțională, prin care se propune interzicerea numirii în funcția de judecător constituțional a persoanelor care au desfășurat activitate politică în ultimii trei ani. „Ce încredere poate avea populația în Curtea Constituțională, dacă în funcția de judecător este numit un vicepreședinte al PAS?”, și-a justificat inițiativa Stamate. Totuși, deputații PAS au refuzat să examineze proiectul, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a calificat drept populist.
Potrivit legislației în vigoare, dacă un candidat la funcția de judecător constituțional deține o funcție incompatibilă cu acest rol sau este membru al unui partid politic, el este obligat să renunțe la funcție și să-și suspende calitatea de membru de partid.
Procedura de numire a judecătorilor constituționali a fost criticată și de Blocul „Alternativa”, precum și de reprezentanți ai societății civile. De altfel, Blocul „Alternativa” a contestat la Curtea Constituțională prevederile legii care permit numirea judecătorilor fără concurs.
screenshot
Câteva organizații neguvernamentale de prestigiu, printre care Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul de Politici și Reforme și Promo-LEX, au cerut ca Parlamentul și Guvernul să numească judecătorii Curții Constituționale în mod transparent, cu consultări publice și în baza meritelor candidaților. ONG-urile au declarat că actuala procedură, despre care spun că ar fi „netransparentă”, subminează încrederea publică în instituțiile democratice și pune în pericol angajamentele Republicii Moldova față de partenerii internaționali.
Cert este că aceștia sunt primii judecători CC numiți după adoptarea noii Legi privind Curtea Constituțională, care nu obligă Guvernul, Parlamentul sau CSM să organizeze concursuri publice pentru desemnarea judecătorilor. Totuși, nici versiunea anterioară a legii nu prevedea concursuri, ceea ce a atras critici similare. De altfel, încă din 2013, ONG-urile solicitau modificarea legislației astfel încât judecătorii constituționali să fie desemnați exclusiv în baza unor concursuri deschise.
În 2019, Guvernul a organizat un concurs pentru desemnarea judecătorilor CC, când Ministerul Justiției era condus de Olesea Stamate, iar prim-ministru era Maia Sandu. Însă, înaintea actualelor numiri din 2025, Guvernul a anulat prevederea care reglementa obligativitatea concursului.
Răspunzând criticilor, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a acționat transparent în procesul de numire și a subliniat că legea actuală a Curții Constituționale, adoptată după consultări cu experți din Moldova și UE, oferă Guvernului dreptul de a numi judecători fără concurs public. El a adăugat că o astfel de practică este întâlnită în multe democrații consolidate, precum Franța, Germania sau România.
Ce spun experții
Doctorul în drept Ion Cojocaru a reamintit opinia Comisiei de la Veneția privind numirea judecătorilor curților constituționale. „Nu există nicio îndoială că membrii Curții Constituționale trebuie să treacă printr-o procedură de vetting și trebuie propuși doar acei candidați care au parcurs acest proces cu o decizie finală”, a citat Cojocaru, pe Facebook, o poziție exprimată de Comisia de la Veneția în anul 2020.
Potrivit lui, o asemenea abordare „exclude standardele duble, consolidează încrederea publică în Curtea Constituțională și aliniază procedura națională la recomandările Comisiei de la Veneția”. Conform legislației actuale, judecătorii CC nu trec prin vetting (evaluarea integrității și a eticii profesionale).
Avocatul și expertul WatchDog, Alexandru Bot, consideră că numirea judecătorilor Curții Constituționale ar trebui să fie cât mai transparentă: „cu audieri publice, dezbateri cu experți și, posibil, un mecanism similar vettingului”. Totodată, el a remarcat că „noul proiect al Legii privind Curtea Constituțională a trecut toate etapele — consultări, votare, adoptare finală și promulgare într-un interval de un an — și în toată această perioadă nimeni nu a pus problema mecanismului de numire a judecătorilor”.
Prin urmare, în opinia lui Bot, reacția ONG-urilor seamănă mai degrabă cu „fluturarea pumnilor după luptă”, pentru că „trebuia să bată alarma atunci când legea era încă în cuptorul guvernului”.
„Procedura de concurs nu este prevăzută în lege. Iar critica acestor ONG-uri nu vizează încălcarea legii, ci faptul că autoritățile au refuzat să respecte o practică informală, care putea părea mai transparentă, dar nu avea forță juridică. Cu alte cuvinte, reproșul constă în faptul că am încetat să fim mai catolici decât Papa”, a concluzionat Bot.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! Subiectele ediției:
— MAE, despre reținerea „a doi moldoveni în Rusia”: „Sunt speculații” — Chișinăul se pregătește de primul summit „Moldova – UE” — Blocul „Alternativa”, înregistrat în cursa electorală pentru alegerile parlamentare — Ceban, despre bătaia de la ședința CMC: Este o emoție naturală — Femeie decedată la Ungheni, după ce a fost lovită de fulger — O rudă a șefului Biroului Vamal Centru, reținută
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Ministerul Apărării susține că pe rețelele de socializare și la unele posturi TV circulă dezinformări cu privire la neutralitatea Republicii Moldova. Potrivit instituției, activitățile Armatei Naționale, precum exercițiile internaționale sau antrenamentele militare de rutină, sunt prezentate ca „încălcări grave ale neutralității” țării. Ministerul a asigurat că toate instituțiile statului respectă neutralitatea, chiar și în colaborarea cu NATO.
Ministerul Apărării a declarat că „tot mai des, pe rețelele sociale, îndeosebi pe Telegram, Tik-Tok și unele canale TV, apar dezinformări despre neutralitatea Republicii Moldova, legate de activitățile Armatei Naționale – exerciții internaționale, cooperări cu partenerii străini, construcții capitale și reparații în unități militare sau chiar antrenamente militare de rutină”.
„Acestea sunt prezentate de către dezinformatori ca „încălcări grave ale neutralității” Republicii Moldova. Adevărul este simplu: neutralitatea Republicii Moldova este respectată și garantată prin toate documentele oficiale ale statului, inclusiv strategiile naționale de securitate și apărare. Până și cooperarea cu NATO are loc în deplină concordanță cu statutul de neutralitate, așa cum prevede și Hotărârea Curții Constituționale din 02.05. 2017”, a comunicat Ministerul Apărării.
Potrivit instituției, „unii falsificatori de adevăr chiar pretind rolul de „apărători” ai neutralității, promițând pentru aceasta recunoaștere internațională”. „Dar, un alt adevăr pe care evită să-l spună este că neutralitatea nu poate fi recunoscută pe plan internațional atâta timp cât trupe străine – ale Federației Ruse – staționează ilegal pe teritoriul nostru”, a adăugat ministerul.
Instituția de la apărare a mai spus că „spre deosebire de alte state neutre din Europa, care au investit și investesc consistent în propriile armate și se apără singure, Republica Moldova are astăzi cea mai mică armată și cel mai redus buget militar din regiune sau comparabil măcar cu țări de aproximativ aceeași mărime și număr de populație”.
Precizările Ministerului Apărării vin după ce, în luna iunie curent, un grup de militari din Republica Moldova a participat la instruiri în România, alături de omologi din trei țări. A fost vorba despre exercițiul multinațional Saber Guardian 25, organizat bienal din 2013, cu scopul de a întări capacitatea comună de reacție într-un spectru larg de misiuni, atât în cadrul NATO, cât și împreună cu statele partenere.
***
Recent, președinta Maia Sandu a declarat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova este garantat de Constituție și doar cetățenii pot decide dacă țara își va păstra această poziție sau va adera la un bloc militar. Declarația a fost făcută după ce Rusia a cerut recent garanții în scris că Republica Moldova, Ucraina și Georgia nu vor fi acceptate în NATO – una dintre condițiile puse de Moscova pentru a pune capăt războiului declanșat împotriva Ucrainei acum mai bine de trei ani.
Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a început recepționarea a 250 de tone de motorină din rezerva de stat, în baza unei dispoziții emise de Guvernul Republicii Moldova.
Combustibilul urmează să fie transportat și depozitat în sucursalele CFM din Basarabeasca, Ocnița, Bălți, Ungheni și Chișinău. Potrivit întreprinderii, motorina va fi utilizată pentru efectuarea lucrărilor de manevră, transportul de mărfuri și pasageri.
Banii obținuți din folosirea motorinei vor fi folosiți pentru plata salariilor restante ale angajaților pentru luna decembrie 2024.
Decizia a fost aprobată pe 24 iunie de Guvern.
„Prin aprobarea proiectului, ne propunem reanimarea activității întreprinderii și, implicit, posibilitatea realizării acumulării unor venituri, fapt ce va permite achitarea salariilor angajaților”, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, citată de RadioMoldova.
Motorina eliberată din rezervele de stat va fi achitată din Fondul de rezervă al Guvernului. Mai exact, Guvernul va aloca Agenției Rezerve Materiale suma de 5.371 de milioane de lei, iar banii vor fi utilizați pentru suplinirea rezervei de stat.
Menționăm că CFM are restanțe salarie, formate în perioada august-decembrie 2024, față de aproape 5 mii de angajați. Restanțele depășesc cifra de 156 de milioane de lei.
Războiul din Ucraina rămâne una dintre principalele teme de pe agenda summitului NATO, care are loc la Haga în perioada 24–25 iulie. În cadrul unui briefing cu ușile închise pentru jurnaliști, un oficial de rang înalt al Alianței a vorbit despre situația de pe front, pierderile înregistrate de ambele părți, obiectivele Rusiei în campania de vară, precum și despre acțiunile subversive ale Moscovei în Republica Moldova. Cele mai relevante declarații făcute în cadrul briefingului au fost rezumate de corespondentul NM, Aleksandr Nugmanov, care se află la Haga.
Ce se întâmplă pe câmpul de luptă și ce pierderi au fost înregistrate de ambele părți?
Reprezentantul oficial al NATO a declarat că Rusia continuă să avanseze în regiunea Sumî și în estul Ucrainei, însă în ultimele două luni linia frontului nu a înregistrat modificări semnificative. Rusia a obținut, totuși, unele progrese în regiunea Sumî. În mod special, armata Federației Ruse urmărește să creeze o zonă tampon, ca reacție la operațiunea desfășurată anterior de Ucraina în regiunea Kursk.
Avansarea trupelor ruse pare să se fi oprit la aproximativ 20 km de orașul Sumî, iar o eventuală încercuire a orașului în viitorul apropiat este puțin probabilă, având în vedere raportul actual de forțe, nivelul rezistenței ucrainene și relieful dificil al zonei. Scopul Rusiei este de a avansa și de a menține controlul asupra unui teritoriu aflat în raza de acțiune a artileriei sale față de oraș, adică la o distanță de aproximativ 12–15 km.
În atacurile lansate de Rusia sunt utilizate formațiuni de dimensiuni mult mai mici. Acestea acționează frecvent pe motociclete sau vehicule de teren, cu scopul de a străpunge linia frontului și de a identifica eventuale breșe, urmând ca trupele mai numeroase să intervină ulterior pentru a consolida câștigurile teritoriale. Această tactică pare să fie legată și de epuizarea stocurilor de tancuri din perioada sovietică, care sunt tot mai puține în dotarea armatei ruse.
În prima jumătate a anului 2025, Rusia a pierdut aproape 1300 de oameni pe zi – uciși și răniți. Reprezentantul NATO a presupus că pierderile totale ale Rusiei au depășit 1 milion de persoane, dintre care aproximativ 250 de mii – uciși în luptă.
La rândul ei, Ucraina demonstrează că este capabilă să lovească în adâncul teritoriului rus și să afecteze potențialul militar-industrial al acestuia. Pe 15 iunie, în urma unui atac cu dronă, a fost lovit unul dintre principalele obiective de producere a dronelor de tip „Shahed”, iar pe 14 iunie Ucraina a raportat un atac reușit asupra unor fabrici de producere a munițiilor, explozibililor și rachetelor.
Vorbind despre pierderile ucrainene, el s-a referit la datele făcute publice de președintele Volodimor Zelenski: 46 de mii de soldați ucraineni uciși și 380 de mii răniți. Ucraina înregistrează cel puțin 50–100 de pierderi în luptă pe zi. ONU a raportat peste 40 de mii de victime în rândul populației civile din Ucraina, dintre care aproximativ 13 mii decedați. Totuși, reprezentantul NATO consideră că numărul real este, probabil, mai mare.
De menționat că datele privind pierderile ucrainene sunt colectate de proiectul UA Losses, care a întocmit o listă nominală cu 77 de mii de soldați ucraineni uciși.
Reprezentantul NATO a declarat că, așa cum a mai spus anterior, „creșterea ajutorului acordat Ucrainei, fără îndoială, ar putea îmbunătăți dinamica de pe câmpul de luptă – și invers”. Totodată, potrivit lui, indiferent de dinamica de pe câmpul de luptă, în NATO există în continuare îndoieli că Rusia este interesată de negocieri substanțiale privind încetarea focului: „Credem că Rusia este dispusă să încheie acorduri pe termen scurt (de încetare a focului) sau să facă pași mici în această direcție, dacă acest lucru este în interesul Rusiei, dar acum nu vedem ca obiectivele lui Vladimir Putin în războiul său din Ucraina să se fi schimbat semnificativ”.
Cât timp va putea Rusia să susțină financiar războiul și există riscul unui atac asupra țărilor baltice?
Înaltul oficial NATO a oferit, de asemenea, detalii privind evaluarea situației economice din Rusia. El a menționat că 32% din bugetul Federației Ruse pentru anul 2025 este alocat războiului din Ucraina. Înainte de conflict, cheltuielile pentru apărare reprezentau 14,5% din buget. În prezent, Rusia se află pe o traiectorie care ar putea duce la alocarea a până la 40% din bugetul național pentru susținerea războiului. În același timp, creșterea economică, estimată la circa 4% în 2024, este așteptată să încetinească până la aproximativ 1% în acest an.
Oficialul NATO a precizat că, deși sectorul militar rusesc este în plină expansiune, acest lucru contrastează profund cu o economie civilă tot mai tensionată. Capacitățile industriale funcționează la limită, dar se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă și un deficit bugetar considerabil, acoperit parțial prin utilizarea Fondului național de bunăstare, care însă s-a redus drastic – de la 150 miliarde de dolari la 37 miliarde.
Cu toate acestea, în cadrul NATO se consideră că Rusia poate continua să finanțeze războiul cel puțin până în 2027.
Răspunzând la o întrebare privind un posibil atac al Rusiei asupra țărilor baltice, reprezentantul NATO a precizat că Vladimir Putin ia în serios articolul 5 al Alianței privind apărarea colectivă, potrivit căruia un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.
Plănuiește Moscova să trimită 10 mii de soldați în Republica Moldova?
Înaltul reprezentant al NATO a comentat, de asemenea, declarația prim-ministrului Dorin Recean, potrivit căreia Rusia ar intenționa să desfășoare 10 mii de soldați în regiunea transnistreană, la granița cu Ucraina. Oficialul NATO a afirmat că Rusia a acționat activ pentru a submina instituțiile democratice ale Republicii Moldova, atât în contextul alegerilor prezidențiale, cât și al referendumului constituțional. Potrivit lui, Moscova a cheltuit milioane de dolari în 2024 în acest scop, direcționând fonduri către partide afiliate și susținându-le prin campanii de dezinformare în rețelele sociale.
Totuși, oficialul a subliniat că, în ceea ce privește o amenințare militară reală și directă, NATO nu observă în prezent niciun indiciu că Republica Moldova ar fi vizată de o astfel de acțiune din partea Rusiei.
El a adăugat că NATO își valorifică capacitățile pentru a contribui la securitatea spațiului aerian al Republicii Moldova, iar prin intermediul programului de parteneriat, Alianța colaborează în mod constant cu autoritățile de la Chișinău.
În încheiere, oficialul a reiterat că, în acest moment, nu există semnale privind o amenințare militară directă din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
