agora.md

Moscova răspunde Chișinăului: declară „persona non grata” un diplomat moldovean aflat în Rusia

Federația Rusă răspunde autorităților moldovenești, după expulzarea unui diplomat rus. Moscova a anunțat că un diplomat moldovean aflat în Rusia a fost declarat persona non grata. 

Ministerul rus de Externe a anunțat că ambasadorului moldovean Lilian Darii i-a fost acordată o notă „ca răspuns la decizia nemotivată a autorităților moldovenești în 19 aprilie de a declara „persona non grata” un angajat al Ambasadei Rusiei în Moldova”. 

În notă, partea rusă a precizat că l-a declarat „persona non grata” pe un angajat al Ambasadei Moldovei în Rusia. 

***

Pe 25 aprilie, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova Lilian Darii a fost convocat la MAE-ul rus, după ce Chișinăul a expulzat un angajat al ambasadei Rusiei la Chișinău. RIA Novosti a publicat imagini cu momentul în care ambasadorul moldovean ajunge la discuții.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a confirmat pentru NM că ambasadorul RM de la Moscova a fost convocat la Ministerul rus de externe. „Informații suplimentare vom comunica ulterior”, a declarat ofițerul de presă al Ministerului, Maxim Stratan.

Lilian Darii, la ieșirea din sediul MAE-ului rus, a fost întrebat „în ce direcție se îndreaptă lucrurile”. Ambasadorul a răspuns: „Înainte, spre pace și bine”.

***

Recent, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a anunțat că un diplomat de la Ambasada Rusiei a fost declarat drept persona non grata, fiind obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldovei. Pe 20 aprilie, Ambasada Federației Ruse la Chișinău a calificat decizia drept „încă un pas neprietenos” din partea Chișinăului în raport cu Rusia, care „nu va rămâne fără răspuns”.

Decizia a fost luată urmare a situației de pe Aeroportul din Chișinău, cu participarea liderului Tatarstanului. Cel din urmă anunța pe 17 aprilie că se află pe Aeroportul Internațional Chișinău și că autoritățile moldovenești nu i-au permis intrarea pe teritoriul țării noastre. Minnikhanov urma să participe la primul Congres internațional al diplomației populare „Prietenia popoarelor 2023”, desfășurat pe 17 aprilie, la Comrat.

Dragi prieteni, suntem la Chișinău. Acum am aterizat la invitația lui Victor Petrov și Alexandr Suhodolski, care recent ne-au vizitat republica. Aveam planificat un program amplu, dar autoritățile Moldovei au decis că nu putem să vă vizităm țara”, a declarat liderul Tatarstanului. De menționat Victor Petrov este candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei. Anterior, deputatul socialist Vasile Bolea și-a anunțat susținerea pentru Petrov. Asta cu toate că, secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea a anunțat că socialiștii îl vor susține pe Grigorii Uzun, fost deputat al fracțiunii PSRM în Parlament.

Poliția de Frontieră a confirmat că liderul Tatarstanului a primit refuz de intrare în Moldova.

Refuzul autorităților moldovenești privind intrarea în țară a liderului Tatarstanului este „un alt pas neprietenesc” față de Rusia, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova.

La ședința Guvernului din 19 aprilie, premierul Dorin Recean a vorbit despre încercarea de a intra în Moldova a liderului Tatarstanului. Potrivit lui Recean „luni, patru cetățeni, unii din ei pretinzând că sunt religioși au încercat să vină aici la Chișinău și să se implice în alegeri și în politica locală”. Recean a spus autoritățile nu vor „accepta ca cineva să se implice în treburile interne Moldovei”. Totodată, Recean a cerut ca reprezentanților Ambasadei Federației Ruse să li se retragă acreditarea de la Aeroport. În același timp, el a solicitat vicepremierului Nicu Popescu să analizeze „dacă unul din aceștia doi nu și-a meritat să fie deportați”.

Ulterior, șeful diplomației Republicii Moldova Nicu Popescu a dispus convocarea de urgență, la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a ambasadorului Federației Ruse la Chișinău Oleg Vasnețov. Acțiunea a avut loc, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă, pentru a-l informa despre decizia autorităților noastre în cazul legat de liderul Tatarstanului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: