„Muzica – între protest și conformism”, dezbatere „AntiNostalgia” despre arta ca rezistență și rezistența prin artă

Obișnuim să spunem că muzica sparge hotare și unește oameni fără ca să aibă nevoie de traducere – și este un lucru perfect adevărat. Precum adevărat este că, în niște minți malefice sau într-un sistem opresiv, muzica poate deveni un perfid instrument de agitație și de propagandă. Dar, din fericire, muzica poate face și rezistență față de sistem. Despre acest gen de rezistență, despre muzică-protest – fenomen ce nu le-a fost străin nici oamenilor din Moldova, este și dezbaterea pe care v-o propune la 1 octombrie, Radio Europa Liberă.

„Cum muzica îl apără pe om de dictatură? De ce The Beatles, Led Zeppelin sau Pink Floyd erau interziși în Moldova sovietică? Ce rol a avut rockul în căderea regimurilor autoritare? În prezent, muzica poate fi una de protest? Și are ea oare puterea să influențeze oamenii și să schimbe mentalități?”.

Sunt întrebările de la care a pornit la drum realizatorii celei de-a opta dezbateri „AntiNostalgia” de la Radio Europa Liberă. Au răscolit prin arhive, au reascultat melodii și trupe care azi pare firesc să le asculți oricând îți poftește sufletul, și au discutat cu oameni care au trăit fenomenul rezistenței prin muzică, respectiv pot vorbi despre el ca despre o experiență individuală, nu ca despre o poveste citită pe internet…

Astfel, despre puterea muzicii, în studioul Europei Libere vor discuta astăzi cineastul și scriitorul Mihai Poiată, solistul trupei „Gândul Mâței” Nicu Țărnă și autorul rubricii „Dicționar de sunete rare” la Europa Liberă Lucian Ștefănescu.

Alături de ei, ca e obicei, o groază de lume bună și istorii inedite. Bunăoară, un filmuleț realizat de Eugenia Crețu, în care meșterul popular Zaharia Triboi și artistul plastic Lică Sainciuc povestesc cum adaptau aparatele radio pentru a asculta Europa Liberă sau BBC, posturi considerate „dușmănoase” în Uniunea Sovietică și cum moldovenii îl ascultau pe Michael Jackson la posturile de radio străine, bruiate de autoritățile sovietice. Sau, un interviu de Ivan Sveatcenco cu criticul muzical Artemii Troițki din Rusia – un om-legendă care vorbește despre ce a însemnat muzica protestului în Uniunea Sovietică, de ce din nou a devenit popular Viktor Țoi astăzi și despre legătura dintre libertățile politice și muzică.

Nu în cele din urmă, un reportaj realizat de Nicu Gușan în cadrul proiectului TV „Pur și simplu”, despre muzica occidentală în Moldova sovietică – interzisă oficial, ca și în celelalte „republicii-surori”. Oamenii căutau însă căi pentru a ocoli cenzura, astfel că The Beatles, Led Zeppelin sau Pink Floyd reușeau să pătrundă și prin „cortina de fier”. Melomanii înregistrau muzică occidentală din emisia posturilor de radio din Vest, inclusiv din emisiunile Europei Libere. Un alt mijloc de a asculta muzica era contrabanda – muzica originală era adusă, de obicei, prin Portul Odessa, multiplicată la Chișinău, și răspândită pe ascuns.

„Oricât ar părea de neverosimil astăzi, mai ales pentru tânăra generație, care are acces la orice gen de informație și la orice gen de muzică, așa ceva într-adevăr a existat și nu chiar atât de demult. Vrem să le povestim tinerilor despre asta”, ne spune scriitorul Alexandru Bordian, care va modera această inedită dezbatere despre puterea muzicii.

Evenimentul este parte a proiectului multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, realizat cu sprijinul Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Discuția LIVE va avea loc joi, 1 octombrie, începând cu ora 17.00 și poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Europei Libere.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PAS/Facebook

PAS, după ce Dodon a insistat ca guvernarea să ceară ajutorul Rusiei: „Propune să revenim la umilință”

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) critică declarațiile liderului socialiștilor, Igor Dodon, care a cerut din nou reluarea negocierilor cu Federația Rusă pentru livrări de gaze și produse petroliere. Formațiunea de guvernare susține că Moldova va continua să coopereze cu furnizori „stabili” și „de încredere” și califică propunerea parlamentarului drept o revenire la „șantaj, umilință și dependență de un stat agresor”. Reacția a fost oferită pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas.

„Moldova a scăpat de dependența de Gazprom și astăzi poate achiziționa gaze naturale de oriunde din lume. Gazprom a arătat de nenumărate ori că NU este un furnizor de încredere. La comanda lui Putin, a intrerupt în mod abuziv, e nenumărate ori, livrările către țara noastră, atât pe malul drept, cât și pe malul stâng, ca să ne șantajeze”, a declarat Vlas.

Potrivit acesteia, propunerea lui Igor Dodon de a relua negocierile cu Rusia ar însemna revenirea la dependența energetică de Moscova.

„Ce propune Dodon este să revenim la șantaj, umilință și dependență de un stat agresor. Noi continuăm să ne construim independența energetică și vom lucra doar cu furnizori de încredere și stabili”, mai precizează PAS.

Reamintim că, după ce a cerut public, pe 6 martie, inițierea „de urgență” a negocierilor cu Rusia, Igor Dodon a revenit asupra subiectului și pe 12 martie. De această dată, parlamentarul s-a declarat dispus să meargă personal la Moscova pentru a discuta despre livrări de gaze și produse petroliere pentru Republica Moldova, în contextul crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu. „Dacă Maia Sandu nu știe cu cine să vorbească la Moscova, eu știu!”, a spus Dodon.

Anterior, Ministerul Energiei a reamintit, într-o reacție pentru NewsMaker, că livrările de gaze către Republica Moldova din partea Federației Ruse au fost întrerupte unilateral. În aceste condiții, autoritățile au acționat pentru a asigura aprovizionarea continuă cu gaze prin alternative disponibile pe piața regională. Totodată, instituția a precizat că diversificarea surselor de aprovizionare reduce riscurile și dependența de un singur furnizor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Furtună a obținut câștig de cauză împotriva SIS, Procuraturii Generale și Ministerului Justiției. Statul, obligat să îi achite despăgubiri de 50.000 lei (DOC )

Victoria Furtună anunță că a obținut câștig de cauză în instanță, într-un proces în care a reclamat prejudicii cauzate de acțiunile organelor de urmărire penală și ale structurilor speciale, după ce împotriva sa a fost pornit un dosar penal în perioada în care activa la Procuratura Anticorupție. Instanța i-a admis parțial cererea și a dispus acordarea unor despăgubiri de 50.000 de lei din bugetul de stat. Acțiunea în judecată a fost înaintată împotriva Ministerului Justiției, procurorului general Ion Munteanu, fostei șefe a Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin și Serviciului de Informații și Securitate. Ministerul Justiției a comunicat pentr NewsMaker, că nu este de acord cu soluția instanței de judecată și o va contesta în instanțele ierarhic superioare.

Într-o postare publică, Furtună a declarat că, după ce în calitate de procuroare anticorupție a pornit o cauză penală privind acțiunile SIS și ale aparatului Președinției legate de excluderea unor judecători, iar împotriva sa a fost inițiată o cauză penală, urmată de percheziții și acuzații publice de corupție și abuz de atribuții. Aceasta susține că toate acestea au fost folosite „pentru a o compromite și a o reduce la tăcere”, iar după plecarea sa din sistem, cauza penală împotriva sa a fost clasată.

Furtună a precizat că, deși instanța a decis ca despăgubirile să fie achitate din bugetul statului, ea nu este de acord cu această soluție și va insista pentru inițierea unei cauze penale împotriva celor care au orchestrat acțiunile respective, pentru ca prejudiciul să fie recuperat direct de la persoanele vinovate.

„Într-un stat de drept, cei care abuzează de putere trebuie să răspundă personal pentru faptele lor”, a declarat Furtună.

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, a admis parțial cererea de chemare în judecată a Victoriei Furtună. Instanța a dispus achitarea a 50.000 de lei din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, cu titlu de prejudiciu moral, pentru acțiunile considerate ilicite ale organelor care desfășoară activitatea specială de investigații și ale procuraturii.

Totodată, statul a fost obligat să achite și 200 de lei drept cheltuieli de judecată. În rest, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Hotărârea poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 30 de zile.

Document (3) by dumitrupetruleac03

Cine este Victoria Furtună?

Victoria Furtună s-a lansat în politică după ce, în martie 2024, a demisionat cu scandal din cadrul Procuraturii Anticorupție și a intrat în cursa electorală pentru Președinția Republicii Moldova din luna octombrie a aceluiași an. În cadrul scrutinului, Furtună a obținut doar 4,45% din sufragii. Alegerile prezidențiale din 2024 s-au desfășurat pe fundalul unei scheme de corupere electorală orchestrată de Șor, în interesul Rusiei, iar o investigație jurnalistică ZdG a arătat că Furtună ar fi fost unul dintre beneficiarii cumpărării de voturi.

Furtună a an avut un discurs critic la adresa integrării europene. În timpul campaniei electorale, unele dintre declarațiile sale au fost catalogate de instituții media drept false sau manipulatoare.

În discursurile publice, Victoria Furtună a susținut utilizarea sintagmei „limba moldovenească”, în contextul în care autoritățile de la Chișinău au inițiat modificări legislative pentru înlocuirea termenilor „limba moldovenească”, „limba de stat” și „limba oficială” cu „limba română”.

Victoria Furtună face constat declarații anti-UE și pledează pentru îmbunătățirea relațiilor cu Federația Rusă, care au degradat semnificativ după începerea invaziei ruse la scară largă din Ucraina. Pe 6 martie 2025, aceasta a avut o întâlnire cu ambasadorul desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, și s-a fotografiat pe fundalul portretului președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

În iulie 2025, Victoria Furtună a fost inclusă pe lista politicienilor moldoveni sancționați de Uniunea Europeană pentru „acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, manifestate în special prin cumpărarea de voturi și încercarea de influențare a rezultatelor alegerilor prezidențiale și ale referendumului din 2024”.

În septembrie 2025, CEC a decis excluderea formațiunii conduse de Furtună de la alegerile parlamentare, motivând utilizarea fondurilor nedeclarate, a resurselor financiare din străinătate și implicarea în blocuri electorale camuflate.

Tot în septembrie 2025, Ucraina a extins lista sancțiunilor aplicate persoanelor și organizațiilor care „promovează narațiuni pro-ruse” și „justifică agresiunea Federației Ruse”, fiind vizate 11 figuri civice și politice din Republica Moldova, inclusiv Victoria Furtună.

Tudor Mardei | NewsMaker

Botgros, după investigația RISE: „Ceea ce e scris pe Facebook este un pic exagerat, fiindcă încă nu s-a ajuns la milion”

Deputatul PAS Nicolae Botgros susține că centrul internațional folcloric „Lăutarii”, pe care intenționa să-l construiască în Chișinău pe un teren primit gratuit de la Guvern, nu s-a realizat din cauza unor sponsori care au refuzat pe rând să finanțeze proiectul. În lipsa finanțării, deputatul spune că a fost nevoit să vândă totul pentru a acoperi datoriile acumulate. Declarația a fost făcută înaintea ședinței Parlamentului din 12 martie, în contextul investigației publicate de RISE Moldova care arată că terenul destinate centrului s-a transformat într-un bloc de 20 de apartamente, evaluat la 1,2 milioane de euro, care a revenit integral Asociației „Lăutarii” pe care o conduce Botgros.

„Au trecut niște ani și cam prin 2017 s-a găsit un alt om care a vrut să mă ajute, dar până la urmă n-a fost înțelegerea normală. Ne-am înțeles într-un fel, a făcut un alt fel, a ieșit cum a ieșit. Până la urmă, am fost nevoit să vând tot ceea ce era acolo, fiindcă intrasem în niște datorii foarte mari și nu voiam să ajung la zero”, a declarat Botgros.

Deputatul a explicat că totul a început în jurul anului 2006, când un om de afaceri din Moscova i-a propus să construiască un centru de cultură în Chișinău, după ce asistase la un spectacol aniversar al orchestrei.

„Pe atunci, eu aveam un om de afaceri din Moscova care mi-a propus să facem un centru de cultură aici, în Chișinău. Am pornit lucrurile astea, am fost la domnul președinte, mi-a semnat foarte rapid toate chestiile astea, după care s-au schimbat niște lucruri și domnul din Moscova a refuzat să fie sponsor”, a spus Botgros.

Referitor la suma menționată în presă, deputatul a negat că ar fi vorba de un milion

„Ceea ce e scris pe pagina de Facebook este un pic exagerat, fiindcă încă nu s-a ajuns la milionul cum se vorbește. S-a ajuns la niște bănuți acolo care trebuia să fie remunerați pentru pământul pe care l-am primit. Mie mi l-a alocat guvernul, nu primăria. Primăria avea acolo câteva sote, dar pământul tot era al guvernului”, a explicat parlamentarul.

Ce arată investigația RISE

Potrivit investigației RISE Moldova publicate pe 11 martie, Asociației „Lăutarii” i-a fost oferit în 2007 un teren public de aproape 30 de ari, gratuit de la Guvern, pentru construcția unui Centru internațional folcloric. Planul inițial presupunea o școală lăutărească, studio de înregistrări, cramă-muzeu și spații hoteliere pentru artiști. În 2016 a fost semnat un contract cu compania Estate Invest Company SRL, controlată de familia fostului deputat liberal Iurie Dîrda, iar jumătate de an mai târziu în proiect au apărut și „blocuri locative”.

Când compania a solicitat autorizațiile de construcție, primăria a refuzat — construcțiile planificate nu corespundeau destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Soluția a venit în 2019, când Guvernul condus de Pavel Filip a modificat hotărârea inițială, permițând construcția și de „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Decizia a fost luată în plină campanie electorală pentru parlamentarele din februarie 2019, perioadă în care Botgros promova activ referendumul inițiat de democrați.

Pe terenul destinat centrului cultural au fost ridicate în cele din urmă trei blocuri locative. Clădirea cu șase nivele care trebuia să devină „centru socio-cultural” s-a transformat într-un bloc de 20 de apartamente și două spații comerciale, cu o suprafață de aproape 1.500 de metri pătrați, care a revenit integral Asociației „Lăutarii”. La momentul construcției, aceasta valora la prețul pieței 1,2 milioane de euro. Beneficiarii finali nu au nicio legătură cu „Lăutarii” sau cu domeniul artelor.

RISE mai notează că Botgros, deși s-a retras de la conducerea orchestrei după ce a devenit deputat, continuă să fie administrator al Asociației cultural-artistice „Lăutarii”, deși legea prevede un termen maxim de o lună pentru renunțarea la astfel de funcții. Nici Botgros, nici reprezentanții companiei de construcții nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor RISE. Investigația integrală poate fi citită AICI.

Totodată, Partidul Național Moldovenesc a depus pe 11 martie o nouă sesizare la Autoritatea Națională de Integritate, cerând verificarea dacă Botgros respectă regimul de incompatibilitate — o sesizare similară fusese respinsă de ANI în urmă cu aproape o lună.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Igor Grosu/Facebook

Grosu dă vina pe legislativul de la Comrat pentru blocajul electoral din Găgăuzia: „E mânuța lui Șor și a prietenilor de la Kremlin”

Speakerul Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, susține că blocajul în organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) ar fi fost provocat de deciziile adoptate de legislativul local. Declarația a fost făcută pe 12 martie, înainte de ședința Parlamentului. Oficialul a precizat că pe platforma grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, a cărui componență a fost stabilită recent, ar urma să fie identificată o soluție pentru deblocarea situației, astfel încât cetățenii din autonomie să poată avea parte de un proces electoral „corect”.

„Colegii din Găgăuzia au creat blocaje, asta ar fi corect de spus. Ei au desființat biroul electoral central – ei spune comisia electorală central, ceea ce nu e corect. Ei au luat decizia prin care Adunarea, fiind în demisie, nu poate adopta decizii. Deci, e blocajul creat de ei. Deliberat. Inconștient. Acolo e mânuța lui Șor și a prietenilor de la Kremlin. Acolo mânuța lor încă e prezentă, trebuie să recunoaștem. Acum, noi trebuie să găsim o soluție, inclusiv să discutăm pe platforma acestui grup pentru a debloca situația și a da posibilitatea cetățenilor noștri din Găgăuzia să aibă dreptul la un proces electoral corect”, a declarat Igor Grosu.

Reamintim, conform legii, alegerile pentru APG urmau să aibă loc încă pe 16 noiembrie 2025. După restabilirea comisiei electorale locale, alegerile au fost programate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței comsiei. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.

Pe 10 martie, Parlamentul a stabilit componența nominală a grupului de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituţionale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia. O dispoziție care prevede acest lucru a fost semnată de Președintele Parlamentului, Igor Grosu.  Acest instrument de colaborare a fost instituit în 2015. Grupul de lucru este constituit dintr-un număr egal de legiuitori din Chișinău și Comrat.

Între timp, Ministerul Justiției a cerut Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză. Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) pregătește, la rândul său, o reacție la acest demers al Chișinăului. NewsMaker explică cum a ajuns Găgăuzia într-un impas electoral, ce soluții sunt discutate și ce urmărește Ministerul Justiției – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

40 de municipalități și niciun raion. Un grup de economiști propune o nouă formulă pentru reforma administrativ-teritorială

Un grup de 28 de economiști, în frunte cu Vasile Tofan, propune o nouă abordare pentru reforma administrației publice locale, care prevede, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Prezentarea a fost publicată astăzi, 12 martie.

Autorii prezentării spun că actuala guvernare „dă dovadă de curaj” încercând să reformeze actualul sistem al administrației publice locale, însă abordarea este „prea timidă”.

Reducerea numărului de primării de la 900 la ~300 și a raioanelor de la 32 la ~10 este un pas înainte. Dar este un pas mult prea mic pentru problema pe care încercăm să o rezolvăm. În zece ani, inevitabil, va trebui să venim cu o nouă reformă”, au precizat ei.

Astfel, aceștia propun o reformă a administrației publice locale după modelul țărilor Baltice.

Inițiativa prevede reducerea numărului de unități administrative la 40 de municipalități în întreaga Republică Moldova, ceea ce ar ridica media populației deservite de o primărie la circa 65 000 de locuitori. Această măsură ar duce la servicii „superioare” pentru cetățeni și la o scară sustenabilă de operare, potrivit autorilor.

De asemenea, propunerea prevede eliminarea administrației locale de nivelul II, adică raioanele.

O țară mică, atât de compactă ca Moldova, nu are nevoie de niveluri administrative cu valoare practică redusă. Serviciile urmează să fie împărțite între primării și guvernarea centrală, ca în țările baltice sau Irlanda”, se menționează în prezentare.

Reforma respectivă prevede și o descentralizare fiscală „veritabilă”: „50% din profitul persoanelor juridice și 2 puncte procentuale din TVA urmează să rămână în bugetele locale, stimulând autoritățile locale să concureze pentru a atrage rezidenți și afaceri și să ofere servicii mai bune”.

***

Amintim că Guvernul a anunțat pe 20 ianuarie că începe consultări pentru reforma administrației publice locale. Conceptul urmează să fie prezentat în martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna. Guvernul a stabilit că teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să aibă minimum 3 000 de locuitori, cu o posibilă deviere de până la 10% în anumite situații. Distanța dintre centrul administrativ al unității și oricare dintre unitățile care o alcătuiesc nu trebuie să depășească 25 de kilometri sau maximum 30 de minute de deplasare.

În prezent, peste 450 de primării au început procesul de amalgamare voluntară. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, primăriile implicate în procesul de amalgamare voluntară vor primi stimulente financiare, iar în perioada următoare vor fi simplificate și procedurile birocratice.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: