Obișnuim să spunem că muzica sparge hotare și unește oameni fără ca să aibă nevoie de traducere – și este un lucru perfect adevărat. Precum adevărat este că, în niște minți malefice sau într-un sistem opresiv, muzica poate deveni un perfid instrument de agitație și de propagandă. Dar, din fericire, muzica poate face și rezistență față de sistem. Despre acest gen de rezistență, despre muzică-protest – fenomen ce nu le-a fost străin nici oamenilor din Moldova, este și dezbaterea pe care v-o propune la 1 octombrie, Radio Europa Liberă.
„Cum muzica îl apără pe om de dictatură? De ce The Beatles, Led Zeppelin sau Pink Floyd erau interziși în Moldova sovietică? Ce rol a avut rockul în căderea regimurilor autoritare? În prezent, muzica poate fi una de protest? Și are ea oare puterea să influențeze oamenii și să schimbe mentalități?”.
Sunt întrebările de la care a pornit la drum realizatorii celei de-a opta dezbateri „AntiNostalgia” de la Radio Europa Liberă. Au răscolit prin arhive, au reascultat melodii și trupe care azi pare firesc să le asculți oricând îți poftește sufletul, și au discutat cu oameni care au trăit fenomenul rezistenței prin muzică, respectiv pot vorbi despre el ca despre o experiență individuală, nu ca despre o poveste citită pe internet…
Astfel, despre puterea muzicii, în studioul Europei Libere vor discuta astăzi cineastul și scriitorul Mihai Poiată, solistul trupei „Gândul Mâței” Nicu Țărnă și autorul rubricii „Dicționar de sunete rare” la Europa Liberă Lucian Ștefănescu.
Alături de ei, ca e obicei, o groază de lume bună și istorii inedite. Bunăoară, un filmuleț realizat de Eugenia Crețu, în care meșterul popular Zaharia Triboi și artistul plastic Lică Sainciuc povestesc cum adaptau aparatele radio pentru a asculta Europa Liberă sau BBC, posturi considerate „dușmănoase” în Uniunea Sovietică și cum moldovenii îl ascultau pe Michael Jackson la posturile de radio străine, bruiate de autoritățile sovietice. Sau, un interviu de Ivan Sveatcenco cu criticul muzical Artemii Troițki din Rusia – un om-legendă care vorbește despre ce a însemnat muzica protestului în Uniunea Sovietică, de ce din nou a devenit popular Viktor Țoi astăzi și despre legătura dintre libertățile politice și muzică.
Nu în cele din urmă, un reportaj realizat de Nicu Gușan în cadrul proiectului TV „Pur și simplu”, despre muzica occidentală în Moldova sovietică – interzisă oficial, ca și în celelalte „republicii-surori”. Oamenii căutau însă căi pentru a ocoli cenzura, astfel că The Beatles, Led Zeppelin sau Pink Floyd reușeau să pătrundă și prin „cortina de fier”. Melomanii înregistrau muzică occidentală din emisia posturilor de radio din Vest, inclusiv din emisiunile Europei Libere. Un alt mijloc de a asculta muzica era contrabanda – muzica originală era adusă, de obicei, prin Portul Odessa, multiplicată la Chișinău, și răspândită pe ascuns.
„Oricât ar părea de neverosimil astăzi, mai ales pentru tânăra generație, care are acces la orice gen de informație și la orice gen de muzică, așa ceva într-adevăr a existat și nu chiar atât de demult. Vrem să le povestim tinerilor despre asta”, ne spune scriitorul Alexandru Bordian, care va modera această inedită dezbatere despre puterea muzicii.
Evenimentul este parte a proiectului multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, realizat cu sprijinul Ambasadei SUA în Republica Moldova.
Discuția LIVE va avea loc joi, 1 octombrie, începând cu ora 17.00 și poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Europei Libere.
