NM Espresso: despre milioanele din «kulioacele» (pungile) lui Șor, datoriile «Moldovagaz» și despre noua ediție a proiectului «O altă Moldovă»

«Kulioacele» de la «Șor» cu milioane de lei

Ilan Șor, liderul partidului cu același nume, condamnat de instanța primară la 7,5 ani privațiune de libertate pentru delapidări în proporții deosebit de mari, a înregistrat în nou mesaj în care a vorbit despre perchezițiile efectuate la activiștii partidului său. Îngrijorat până la lacrimi pentru simplul popor moldovenesc, oligarhul fugar, care este vizat în rapoartele Kroll, a numit chiar și motivele perchezițiilor. Primul — «autorităților le este frică de proteste», iar a doua — «autoritățile încearcă prin toate metodele să ia de la oameni ultima bucată de pâine […] acea compensație mică pe care eu [Ilan Șor] o transmit oamenilor pentru ca aceștia să poată ajunge la protest și să spună un nu ferm».

În același timp, Procuratura Anticorupție a anunțat o conferință de presă a șefei PA, Drăgălin, în cadrul căreia aceasta a confirmat și efectuarea perchezițiilor, și ridicarea acelei «compensații mici». Dacă e să vorbim în cifre absolute, într-o singură zi s-au efectuat 55 de percheziții, au fost reținute 24 de persoane și au fost ridicate 20 de pachete, mai exact «kulioace» Hugo Boss, cu 3,5 milioane de lei. Potrivit datelor procuraturii, acestea sunt cheltuielile zilnice ale partidului. Reiese, deci, că și acel «nu ferm» are un preț propriu, concret.

Iar duminică, urmează un nou protest care se pare că trebuie cumva «compensat».


A cui e Crimeea sau de ce vicespeakerul a fost la Moscova

Deputații parlamentului s-au întrunit într-o nouă ședință, dar n-au fost toți. Doi deputați de la PAS au fost la Helsinki, la Adunarea Parlamentară a deputaților din țările NATO, unde, în mod tradițional, au solicitat sprijin pentru Moldova în depășirea crizei energetice și creșterea capacității de apărare a țării. Un alt deputat, vicepreședintele parlamentului Batrîncea și o colegă de-a sa au plecat la Moscova încă la începutul acestei săptămâni. Ultimul eveniment a devenit subiect de dezbateri în parlament.

screenshot

Un deputat de la PAS s-a indignat că ai săi colegi de parlament «pozează alături de oameni care aplaudă în picioare la știri cum oameni nevinovați sunt omorâți, pozează lângă steaguri separatiste, fără nicio rușine». Și s-a pornit… Un deputat socialist a hotărât să-i amintească despre tarife și problemele Moldovei și l-a îndemnat chiar să meargă în cel mai apropiat sat: «mergeți în cel mai apropiat sat și dacă acolo nu veți lua la moacă, veți vedea, cum stau lucrurile». Nici n-ai spune că este replica unui deputat al autorității legislative supreme a țării.


La aceeași ședință, Alaiba a propus parlamentului să declare Rusia stat terorist, remarcând faptul că o asemenea rezoluție a fost votată la APCE și în parlamentul Estoniei. Ce-i drept, nu s-a mers mai departe de discuții.


Stare de urgență în stânga Nistrului și ajutor umanitar pentru Moldova

În luna octombrie, volumul gazelor naturale livrat Moldovei din Rusia s-a redus cu 30%, în luna noiembrie, conform datelor reprezentanților din stânga Nistrului («Gazprom» încă nu comentează nicicum acest fapt), acesta ar putea fi și mai mic: volumul livrărilor ar putea să se micșoreze cu 40 la sută comparativ cu luna noiembrie a anului trecut. Și dacă autoritățile de la Chișinău au instituit stare de urgență în legătură cu situația din energetică la 20 ianuarie 2022, în regiunea transnistreană a fost luată o decizie în acest sens abia ieri, 20 octombrie.

Iar populația Moldovei continuă să depună cereri pe platforma compensatii.gov.md (conform informațiilor de aseară, 20 octombrie, circa 195 mii de persoane s-au înregistrat pe site), iar autoritățile — să caute bani pentru aceasta. Astfel, Comisia Europeană a anunțat că va acorda Moldovei ajutor umanitar suplimentar în valoare de 25 milioane de euro.

În același timp, România și Azerbaidjan caută soluții pentru furnizarea gazelor naturale, inclusiv în Moldova. Iar autoritățile noastre încearcă să pună «Gazprom»-ul în situația de a alege: să livreze gaze naturale în țara noastră, la iarnă, în volum deplin și la un preț accesibil ori să-și piardă activele din Moldova și să nu mai aibă vreo speranță de a-și recupera datoriile istorice.


Ce ați putea viziona? 

Reporterii noștri Dașa și Colea își continuă călătoriile prin Moldova și să vă familiarizeze cu orașele în care, poate, nici nu ați fost. În noua ediție a proiectului «O altă Moldovă», ei au fost la Orhei, oraș care, în anul 2015, a devenit un simbol al politicii moldovenești generale și o vitrină personală a deputatului fugar Ilan Șor. Urmăriți, cum trăiește acest oraș astăzi, de ce anume acolo s-au dovedit a fi cei mai nesociabili locuitori și de ce oamenii de acolo, la fel ca și din toată Moldova, pleacă adesea în străinătate.

*Dașa și Colea au fost la Orhei înainte de protestele organizate la Chișinău de simpatizanții partidului «Șor».


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi 

  • La ora 9:00, va începe ședința Consiliului Superior al Procurorilor.
  • La ora 10:00, va începe ședința ANRE, în cadrul căreia vor fi examinate tarifele la apă și canalizare în Edineț și Căinari.
  • La ora 11:00, va avea loc ședința Consiliului Audiovizualului.
  • Iar ca ziua de vineri să treacă mai repede, vă propunem să vă planificați din timp sfârșitul săptămânii. Vă vine în ajutor tradiționalul nostru ghid artistic cu cele mai bune evenimente ale săptămânii curente.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: