NM espresso

NM Espresso: despre milioanele din «kulioacele» (pungile) lui Șor, datoriile «Moldovagaz» și despre noua ediție a proiectului «O altă Moldovă»

Natalia Titova
| 21 octombrie, 2022
08:10

«Kulioacele» de la «Șor» cu milioane de lei

Ilan Șor, liderul partidului cu același nume, condamnat de instanța primară la 7,5 ani privațiune de libertate pentru delapidări în proporții deosebit de mari, a înregistrat în nou mesaj în care a vorbit despre perchezițiile efectuate la activiștii partidului său. Îngrijorat până la lacrimi pentru simplul popor moldovenesc, oligarhul fugar, care este vizat în rapoartele Kroll, a numit chiar și motivele perchezițiilor. Primul — «autorităților le este frică de proteste», iar a doua — «autoritățile încearcă prin toate metodele să ia de la oameni ultima bucată de pâine […] acea compensație mică pe care eu [Ilan Șor] o transmit oamenilor pentru ca aceștia să poată ajunge la protest și să spună un nu ferm».

În același timp, Procuratura Anticorupție a anunțat o conferință de presă a șefei PA, Drăgălin, în cadrul căreia aceasta a confirmat și efectuarea perchezițiilor, și ridicarea acelei «compensații mici». Dacă e să vorbim în cifre absolute, într-o singură zi s-au efectuat 55 de percheziții, au fost reținute 24 de persoane și au fost ridicate 20 de pachete, mai exact «kulioace» Hugo Boss, cu 3,5 milioane de lei. Potrivit datelor procuraturii, acestea sunt cheltuielile zilnice ale partidului. Reiese, deci, că și acel «nu ferm» are un preț propriu, concret.

Iar duminică, urmează un nou protest care se pare că trebuie cumva «compensat».

A cui e Crimeea sau de ce vicespeakerul a fost la Moscova

Deputații parlamentului s-au întrunit într-o nouă ședință, dar n-au fost toți. Doi deputați de la PAS au fost la Helsinki, la Adunarea Parlamentară a deputaților din țările NATO, unde, în mod tradițional, au solicitat sprijin pentru Moldova în depășirea crizei energetice și creșterea capacității de apărare a țării. Un alt deputat, vicepreședintele parlamentului Batrîncea și o colegă de-a sa au plecat la Moscova încă la începutul acestei săptămâni. Ultimul eveniment a devenit subiect de dezbateri în parlament.

Un deputat de la PAS s-a indignat că ai săi colegi de parlament «pozează alături de oameni care aplaudă în picioare la știri cum oameni nevinovați sunt omorâți, pozează lângă steaguri separatiste, fără nicio rușine». Și s-a pornit… Un deputat socialist a hotărât să-i amintească despre tarife și problemele Moldovei și l-a îndemnat chiar să meargă în cel mai apropiat sat: «mergeți în cel mai apropiat sat și dacă acolo nu veți lua la moacă, veți vedea, cum stau lucrurile». Nici n-ai spune că este replica unui deputat al autorității legislative supreme a țării.

La aceeași ședință, Alaiba a propus parlamentului să declare Rusia stat terorist, remarcând faptul că o asemenea rezoluție a fost votată la APCE și în parlamentul Estoniei. Ce-i drept, nu s-a mers mai departe de discuții.

Stare de urgență în stânga Nistrului și ajutor umanitar pentru Moldova

În luna octombrie, volumul gazelor naturale livrat Moldovei din Rusia s-a redus cu 30%, în luna noiembrie, conform datelor reprezentanților din stânga Nistrului («Gazprom» încă nu comentează nicicum acest fapt), acesta ar putea fi și mai mic: volumul livrărilor ar putea să se micșoreze cu 40 la sută comparativ cu luna noiembrie a anului trecut. Și dacă autoritățile de la Chișinău au instituit stare de urgență în legătură cu situația din energetică la 20 ianuarie 2022, în regiunea transnistreană a fost luată o decizie în acest sens abia ieri, 20 octombrie.

Iar populația Moldovei continuă să depună cereri pe platforma compensatii.gov.md (conform informațiilor de aseară, 20 octombrie, circa 195 mii de persoane s-au înregistrat pe site), iar autoritățile — să caute bani pentru aceasta. Astfel, Comisia Europeană a anunțat că va acorda Moldovei ajutor umanitar suplimentar în valoare de 25 milioane de euro.

În același timp, România și Azerbaidjan caută soluții pentru furnizarea gazelor naturale, inclusiv în Moldova. Iar autoritățile noastre încearcă să pună «Gazprom»-ul în situația de a alege: să livreze gaze naturale în țara noastră, la iarnă, în volum deplin și la un preț accesibil ori să-și piardă activele din Moldova și să nu mai aibă vreo speranță de a-și recupera datoriile istorice.

Ce ați putea viziona?

Reporterii noștri Dașa și Colea își continuă călătoriile prin Moldova și să vă familiarizeze cu orașele în care, poate, nici nu ați fost. În noua ediție a proiectului «O altă Moldovă», ei au fost la Orhei, oraș care, în anul 2015, a devenit un simbol al politicii moldovenești generale și o vitrină personală a deputatului fugar Ilan Șor. Urmăriți, cum trăiește acest oraș astăzi, de ce anume acolo s-au dovedit a fi cei mai nesociabili locuitori și de ce oamenii de acolo, la fel ca și din toată Moldova, pleacă adesea în străinătate.

*Dașa și Colea au fost la Orhei înainte de protestele organizate la Chișinău de simpatizanții partidului «Șor».

Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

La ora 9:00, va începe ședința Consiliului Superior al Procurorilor.
La ora 10:00, va începe ședința ANRE, în cadrul căreia vor fi examinate tarifele la apă și canalizare în Edineț și Căinari.
La ora 11:00, va avea loc ședința Consiliului Audiovizualului.
Iar ca ziua de vineri să treacă mai repede, vă propunem să vă planificați din timp sfârșitul săptămânii. Vă vine în ajutor tradiționalul nostru ghid artistic cu cele mai bune evenimente ale săptămânii curente.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Șor, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Detaliile tragediei din Măgdăcești/Familia Năsui, cu afaceri în Moldova?/„Șmecherii” au compensații?

Viață

Șeful Inspectoratului de Probațiune și-a dat demisia după crima de la Măgdăcești. Ministerul Justiției: „Sistemul a eșuat”⚡️⚡️⚡️

Viață

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Alexandr Nugmanov
| 2 septembrie, 2026
19:42

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!