unsplash.com

NM Espresso: despre noul scandal al interceptării convorbirilor telefonice, cele două identități ale lui Plahotniuc și «dezghețarea» relațiilor cu Moscova

Noul scandal al interceptării convorbirilor telefonice: cine a fost urmărit începând cu anul 2016

Un nou scandal legat de interceptarea convorbirilor telefonice a apărut în Moldova. De data aceasta, președintele comisiei parlamentare pentru securitate națională Chiril Moțpan a dezvăluit o listă de jurnaliști, activiști civici și profesori care ar fi fost interceptați, începând cu anul 2016, de către structurile de forță, la comanda democraților. El a spus că vinovat de toate acestea se face fostul adjunct al șefului poliției Gheorghe Cavcaliuc. Moțpan susține că au fost interceptate sute de persoane, însă a vorbit doar despre câteva zeci de nume. Deputatul nu spune cum a făcut rost de această listă.

Procuratura Generală a reacționat operativ și a promis că va verifica «lista lui Moțpan». Deși au apărut deja întrebări chiar și din partea celor au nimerit în listă. Activistul civic Andrei Cebotari, de exemplu, a fost deranjat de fotografiile recente din informația despre interceptări, care se fac începând cu anul 2016 și de faptul că aproape toți din «lista lui Moțpan» au fost calificați drept adepți ai Partidului «Platforma Demnitate și Adevăr». NM l-a întrebat despre aceasta pe deputat.

Pentru Procuratura Anticorupție, acest lucru a fost un motiv pentru a prezenta un raport despre pornirea unei cauze penale în baza unei investigații RISE Moldova despre interceptarea telefoanelor politicienilor și ale activiștilor civici în anii 2016-2018, care a fost publicată în vara anului 2019.

Iar peste câteva ore, în replică la învinuirile lui Moțpan, Cavcaliuc a declarat că toate acestea sunt «minciuni și încercare de răzbunare».

Discuțiile din rețelele sociale despre «lista lui Moțpan» s-au transformat într-o analiză a capacităților de interceptare a convorbirilor telefonice, a subtilităților legislației în acest domeniu, precum și în cerința de a publica informația despre toți cei care au fost urmăriți. «Lista» a devenit rapid o sursă pentru glume și calambururi. Noi le-am adunat pe cele mai amuzante.

Iar NM a scris detaliat, cine și de ce are dreptul de a intercepta telefoanele în Moldova și cum poți afla dacă telefonul tău este ascultat.

Identitățile lui Plahotniuc: câte pașapoarte moldovenești are ex-democratul

Deputatul Chiril Moțpan a mai spus că ex-liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc are două acte de identitate moldovenești, cu diferite date. Potrivit afirmațiilor sale, și fostul vicepreședinte al PDM Serghei Iaralov are două pașapoarte moldovenești.

Procuratura Anticorupție a inițiat deja investigațiile: a fost intentat un dosar penal pe articolul despre abuz de serviciu în interesele unei grupări criminale organizate.

«Dezghețul» relațiilor cu Moscova: la ce să se aștepte Moldova

Prima vizită oficială din ultimii șapte ani a premierului Moldovei Ion Chicu în Rusia, care a avut loc săptămâna aceasta, poate deveni un punct de «dezghezare» a relațiilor dintre cele două țări. Chicu a adus de la Moscova reducerile prețului la gazele naturale și promisiunea unei linii de credit de 0,5 miliarde de dolari. În condițiile Moldovei, aceasta mai înseamnă și susținerea politică a actualei guvernări, construită în jurul lui Igor Dodon și al Partidului Socialiștilor. NM a analizat, ce înseamnă pentru Moldova acest «dezgheț» în relațiile cu Moscova.

Un tanc petrolier sub pavilionul Moldovei în Odessa: nava a fost în pericol de scufundare

În apropiere de Odessa, tancul petrolier «Delfi» sub pavilionul Republicii Moldova a fost în pericol de scufundare, la 21 noiembrie. Nava a fost ruptă de ancoră și luată de val spre Odessa, unde a și rămas blocată. La bord se aflau cel puțin 15 persoane. Operațiunea de salvare nu a fost posibilă imediat.

La un moment dat, nava a început să se scufunde, dar s-a reușit totuși evacuarea echipajului. De fapt, s-a constatat că la acel moment, membrii echipajului erau deja de o zi fără mâncare, apă și lumină.

Piața coach din Moldova: cât costă succesul

În ultimii ani, în Moldova, devin tot mai populare diferite tipuri de traininguri de business. Cum sunt construite acestea, care este volumul monetar al lor, pentru cine sunt prevăzute, de ce evoluarea în Moldova a «starurilor» din străinătate din domeniul business-coach poate fi fără succes? NM a încercat să răspundă la aceste întrebări după ce a participat la unul dintre astfel de traininguri și a discutat cu principalii jucători de pe piață.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pexels.com

Un cetățean a scos la iveală atacul cibernetic din Moldovei. Noi detalii despre scurgerea masivă de date

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a făcut publice noi detalii despre atacul cibernetic de amploare asupra serviciilor guvernamentale din Republica Moldova. Într-un comentariu pentru NewsMaker, instituția a explicat prin intermediul căror servicii au obținut atacatorii acces la datele cu caracter personal ale cetățenilor, ce deficiențe de securitate au făcut posibil acest lucru și cum au descoperit autoritățile atacul. Totodată, agenția admite că persoanele afectate ar putea să nu fie informate individual.

Cum au descoperit autoritățile atacul cibernetic

Potrivit AGE, pe 22 octombrie, un cetățean a sesizat instituția după ce a observat o accesare suspectă a datelor sale cu caracter personal în istoricul accesărilor din EVO Cabinet. În aceeași zi, autoritățile au identificat o activitate neobișnuită în serviciile digitale guvernamentale și în solicitările de acces la date.

Analiza ulterioară a jurnalelor tehnice a arătat că acțiunile neautorizate începuseră mai devreme. Conform datelor preliminare, atacatorii au încercat să extragă date cu caracter personal în perioada 19–23 octombrie. AGE a precizat că ora exactă la care au început să fie exploatate vulnerabilitățile, precum și circumstanțele în care a fost descoperit atacul, sunt încă stabilite în cadrul investigației.

Prin intermediul căror servicii au obținut atacatorii acces la date

Printre serviciile guvernamentale vizate de atacul cibernetic se numără serviciul electronic al Agenției Naționale a Arhivelor și serviciul Agenției Servicii Publice (ASP) pentru programarea la examenele de obținere a permisului de conducere.

Potrivit AGE, investigația preliminară a scos la iveală deficiențe în ceea ce privește controlul accesului la date și verificarea informațiilor de autentificare în anumite sisteme. Aceste vulnerabilități le-au permis atacatorilor să transmită automat solicitări și să obțină datele cu caracter personal ale altor persoane.

Verificările au fost extinse și asupra altor componente și servicii electronice. Din acest motiv, pe 23 octombrie, autoritățile au decis să deconecteze preventiv 82 de servicii guvernamentale, peste 30 de sisteme informaționale și panouri administrative.

AGE a refuzat să ofere detalii tehnice despre vulnerabilitățile identificate, invocând faptul că investigația este în desfășurare și că dezvăluirea acestora ar putea crea riscul repetării atacului.

Au fost verificate sistemele înainte de atac?

Agenția a răspuns și la întrebările privind efectuarea unor audituri independente de securitate informațională și a testelor de penetrare asupra sistemelor vizate, data celor mai recente verificări, eventualele vulnerabilități identificate de specialiști și măsurile luate pentru remedierea acestora.

AGE a comunicat că sistemele informaționale guvernamentale sunt supuse periodic verificărilor de securitate, inclusiv cu implicarea specialiștilor din domeniu. Potrivit instituției, înainte de incident, verificările nu au identificat vulnerabilități critice care să indice riscurile materializate în timpul atacului.

Totuși, Agenția nu a precizat dacă au fost efectuate anume audituri independente, când au avut loc ultimele verificări și dacă specialiștii au identificat alte vulnerabilități, mai puțin grave. AGE a mai menționat că evoluția amenințărilor cibernetice, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale, impune îmbunătățirea continuă a mecanismelor de protecție.

„În urma identificării incidentului, AGE, în colaborare cu instituțiile responsabile de securitate cibernetică, Agenția pentru Securitate Cibernetică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, a inițiat verificări suplimentare ale serviciilor și sistemelor informaționale. Totodată, în procesul de testare și identificare a eventualelor vulnerabilități suplimentare a fost implicată și expertiza tehnică oferită de Orange Moldova, în baza unei colaborări pro bono. Rezultatele acestor activități vor fundamenta măsurile suplimentare de consolidare a securității sistemelor guvernamentale”, a comunicat AGE.

Cum vor fi informați cetățenii afectați

Potrivit estimărilor preliminare ale AGE, în perioada 19–23 octombrie, atacatorii au transmis solicitări care au vizat aproximativ un milion de numere de identificare de stat (IDNP). Indicii privind accesarea neautorizată a datelor au fost identificați în cazul a aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Instituția a subliniat că cifrele sunt preliminare, iar numărul exact al cetățenilor ale căror date au fost efectiv extrase nu este deocamdată cunoscut. Totodată, categoriile de informații care ar fi putut fi compromise diferă de la o persoană la alta. În prezent, specialiștii analizează jurnalele tehnice și datele care ar fi putut ajunge în posesia atacatorilor, pentru a stabili numărul persoanelor afectate și tipurile de informații divulgate.

Întrebată cum vor fi informați cetățenii, AGE a comunicat că analizează mecanismele de notificare prevăzute de lege. Printre acestea se numără și posibilitatea aplicării unei prevederi care permite înlocuirea notificărilor individuale cu informarea publică, în cazul în care contactarea fiecărei persoane afectate ar presupune eforturi disproporționate. Legea prevede însă că informarea publică trebuie să fie la fel de eficientă ca notificarea individuală.

Pe de altă parte, pe 30 octombrie, AGE a anunțat public că lucrează la elaborarea unui mecanism de notificare individuală a persoanelor afectate. În răspunsul scris, agenția a precizat că modalitatea finală de informare va fi stabilită în funcție de rezultatele investigației, evaluarea riscurilor și responsabilitatea instituțiilor care prelucrează date cu caracter personal.

Anterior, avocatul Vadim Vieru a explicat pentru NM că, în opinia sa, statul dispune de suficiente posibilități pentru a informa individual cetățenii, inclusiv prin intermediul platformelor EVO și MCabinet, precum și al datelor de contact din registrele de stat. Acesta a subliniat că fiecare persoană afectată trebuie să fie informată despre ce s-a întâmplat cu datele sale cu caracter personal, care sunt posibilele consecințe și ce măsuri au întreprins autoritățile. În opinia avocatului, lipsa unei notificări corespunzătoare ar putea constitui, în sine, o încălcare a legii.

Ce măsuri au fost luate după atac

AGE a comunicat că, pe 26 octombrie, a informat Banca Națională a Moldovei despre incident. În ziua următoare, instituția a transmis notificări autorităților publice care furnizează date prin intermediul platformei MConnect, solicitându-le să verifice accesările suspecte, să analizeze jurnalele tehnice și să adopte măsuri suplimentare de securitate.

Pentru protejarea persoanelor în vârstă și a altor categorii vulnerabile, autoritățile intenționează să distribuie recomandări privind identificarea și prevenirea tentativelor de fraudă prin diverse canale, inclusiv prin intermediul Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor din localitățile rurale.

Agenția a oferit detalii și despre tentativele ulterioare de atac, care au fost blocate de autorități pe 25 și 27 octombrie. Deocamdată, nu s-a stabilit dacă în spatele acestor incidente s-au aflat aceiași atacatori. AGE a precizat că amenințarea persistă, iar specialiștii continuă să înregistreze tentative de atac. Până în prezent, nu au fost identificate noi cazuri de extragere neautorizată a datelor cu caracter personal în urma acestor tentative.

Amintim că, în această săptămână, Republica Moldova s-a confruntat cu un atac cibernetic de amploare asupra serviciilor guvernamentale. Atacatorii ar fi putut obține date cu caracter personal asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri, iar autoritățile au avertizat că informațiile ar putea fi folosite de escroci. NM a adunat AICI principalele informații despre incident și a explicat cum pot afla cetățenii dacă datele lor au fost compromise, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și dacă acestea pot solicita despăgubiri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: