NM Espresso: proteste în Moldova și Europa, returnarea banilor pentru biletele Air Moldova și blocarea conturilor lui Șor și Platon

Protestele fermierilor: Moldova și Europa

Fermierii moldoveni au blocat din nou punctul de control Leușeni-Albița de la granița cu România. Ei cer autorităților să le compenseze pierderile din ultimii ani de criză.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a susținut o conferință de presă în care a explicat care sunt factorii negativi care afectează fermierii în ultimii ani. De asemenea, acesta a anunțat că urmează să fie creat un consiliu în care se vor regăsi fermieri din toate ramurile agriculturii și din toate regiunile țării.

Întrebat despre distribuirea motorinei donate de România, ministrul a declarat că în țară nu există depozite pentru combustibil («nici măcar două canistre»), iar acesta este motivul pentru care până acum nu s-a livrat combustibil gratuit pentru agricultori. Asociația «Forța Fermierilor» a declarat că va continua acțiunile de protest în întreaga țară.

Protestele fermierilor continuă și în Uniunea Europeană. Acolo, fermierii se opun politicii agricole a Bruxelles-ului. Tulburările din Spania nu se pot potolii deja de o săptămână. Comisia Europeană a făcut unele concesii fermierilor.
 

Calea spre UE

Președintele Maia Sandu continuă discuțiile despre organizarea referendumului cu privire la aderarea Moldovei la UE. Șefa statului a avut o întrevedere cu ambasadorii acreditați în Moldova și una cu un grup de jurnaliști.

Vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a discutat la București cu ministrul de externe al României, Luminița Odobescu, pașii următori necesari pentru progresul în integrarea europeană.
 

Decizii, numiri și demisii 

Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat raportul comisiei de evaluare externă (Vetting) și a confirmat, fiind de acord cu opinia comisiei, că judecătoarea Curții Supreme Aliona Miron a trecut cu succes evaluarea.

Directorul general al centrului expozițional Moldexpo, Carolina Chiper, a demisionat. În funcția de director interimar a fost numită consiliera municipală din Chișinău, din partea PAS, Zinaida Popa. Ea va ocupa această funcție până la desfășurarea unui concurs.
 

Energie

Directorul general al Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că datorită contractului semnat în 2021 cu «Gazprom», Moldova a economisit peste 553 de milioane de dolari din diferența dintre prețul de piață și prețul de livrare a gazului de către concernul rus.
 

Blocarea conturilor 

Serviciul Fiscal de Stat a blocat conturile bancare ale lui Ilan Șor, Veaceslav Platon, Vladimir Andronachi și Alexandru Kalinin.
 

Cine va returna banii? 

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat că peste 75.000 de cetățeni nu și-au primit încă banii pentru biletele la cursele Air Moldova anulate anul trecut. Spînu a mai spus că parlamentul intenționează să adopte un proiect de lege menit să accelereze acest proces.
 

Exerciții și echipament 

Peste 60 de militari moldoveni participă la exercițiul «KFOR 33 Mission Rehearsal Exercise», care se desfășoară în perioada 26 ianuarie—14 februarie, la Centrul de instruire militară din Hohenfels, Germania.

Directorul companiei militaro-industriale Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că Europei îi va trebui aproximativ zece ani pentru a se pregăti complet pentru apărarea împotriva «agresorului care vrea să lupte cu NATO».

Republica Moldova ar putea achiziționa alte câteva radare de supraveghere aeriană, pe lângă cel pe care-l deține în prezent. Declarația a fost făcută de deputatul PAS Dorian Istratii. Parlamentarul a precizat că reprezentanții Ministerului Apărării trebuie încă să învețe cum să folosească radarul pe care îl are în posesie.
 

Mass-media 

Consiliul Audiovizualului a câștigat un proces împotriva postului de televiziune Moldova-1, care a încercat să conteste amenda impusă. Cererea a fost considerată neîntemeiată, iar amenda va trebui plătită în cele din urmă.
 

Știință 

Într-un nou episod al podcastului «Ce zici de asta?», veți afla de ce incidența cancerului va crește rapid, cum au început oamenii de știință să printeze creierele pe o imprimantă 3D și câtă mâncare se aruncă. Puteți asculta accesând link-ul.
 

Ce ne așteaptă astăzi?

  • 10:00 — ședința de guvern;
  • 17:00 — ședința biroului permanent al parlamentului;
  • 18:00 — la Teatrul «M. Eminescu» va avea loc o întâlnire cu cel mai cunoscut scriitor contemporan din România, Mircea Cărtărescu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: