O nouă expoziție ART SAFARI se deschide la Bulboaca

Fundația Constantin Mimi — Castel Art prezintă expoziția de artă plastică românească «Art Safari» care are loc în perioada 22 mai — 15 iunie 2023, la Castel Mimi, s. Bulboaca, raionul Anenii Noi. Evenimentul este dedicat femeilor din arta românească și își propune să aducă în atenția publicului o serie importantă de picturi semnate de femeile extraordinare care au contribuit semnificativ la crearea istoriei artei în România.

Lucrările prezentate completează viziunea publicului asupra artei românești moderne și contemporane într-un format care subliniază importanța aportului femeilor artiste. Acest eveniment unic aduce în fața publicului din Republica Moldova 22 de lucrări semnate de treisprezece artiste românce care au pus România pe harta culturală europeană în epoca interbelică.

Expoziția Femei din arta românească este o celebrare a vieții și a creației femeilor care au îmbogățit arta românească modernă și contemporană și reprezintă o ocazie pentru publicul din Republica Moldova să descopere o parte importantă din patrimoniul cultural al țării.

Accesul la expoziție

În perioada 22 mai — 4 iunie 2023, accesul la expoziție va fi limitat, din cauza rigorilor de securitate impuse în contextul desfășurării Summitului Comunității Politice Europene care va avea loc în aceeași locație.

În ziua de 5 iunie 2023 va avea loc Vernisajul Expoziției de artă plastică românească «Art Safari» la care vor participa oficialități și profesioniști din domeniu, iar începând cu 6 iunie până la 15 iunie 2023, expoziția va fi deschisă cu acces gratuit pentru vizite publicului larg.

Proiectul — Expoziția de artă plastică românească «Art Safari» — este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Institutul Cultural Român «Mihai Eminescu» la Chișinău, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ambasada României la Chișinău și Castel Mimi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Politic "Șansă"

Alexei Lungu susține că va contesta sancțiunile UE: „Decizia este ilegală și motivată politic”

Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.

„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.

Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.

„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.

În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.

„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.

Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.

„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.

Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.

„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.

Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

***

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Tudor Mardei / NewsMaker

Moldova va avea 90 de școli „model”. MEC a găsit €155 mln pentru investiții

Numărul de instituții de învățământ din Republica Moldova care fac parte din Rețeaua Școlilor Model a fost extins la 90. Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) într-un comunicat din 16 iulie.

Ministerul Educației și Cercetării anunță că a decis extinderea Rețelei Școlilor Model la 90 de instituții de învățământ din toată țara. Inițiativa a început în anul 2023, când 35 de școli au fost selectate pentru prima etapă de renovare și modernizare. Acum, alte 55 de instituții se alătură rețelei, dintre care 24 sunt din municipiul Chișinău.

Rețeaua școlilor model, care prevede renovarea și modernizarea instituțiilor de învățământ care sunt partea a inițiativei, a început în anul 2023, când 35 de școli au fost selectate. Acum, alte 55 de instituții se alătură rețelei, dintre care 24 sunt din municipiul Chișinău.

Potrivit MEC, pentru ca instituțiile de învățământ să fie incluse în Rețeaua Școlilor Model, cu excepția celor din municipiul Chişinău, trebuiau să întrunească mai multe criterii: un număr minim de 400 elevi înmatriculați la momentul evaluării; terenul şi clădirile instituției să fie în proprietatea publică a autorităților administrației publice locale sau centrale. Totodată, ca să fie incluse în rețea, școlile trebuiau să dispună de potențial de atragere a elevilor din localități învecinate.

Pentru instituțiile din municipiul Chișinău, au fost aplicate selectiv următoarele criterii, în funcție de specificul fiecăreia: terenul şi clădirile instituției să fie în proprietatea publică a autorităților administrației publice locale sau centrale; instituția să fie amplasată în zone cu extindere a ansamblurilor locative și cu suprasolicitarea rețelei educaționale din perimetrul respectiv; școala urma să dispună de capacități pentru a primi un număr suplimentar de elevi; necesitatea efectuării unor reparații capitale la clădiri sau infrastructură; asigurarea unei acoperiri echilibrate pe cele cinci sectoare administrative ale municipiului; performanța academică.

Modernizarea celor 90 de școli model necesită un buget estimat la 220 de milioane de euro. Până acum, Ministerul a identificat circa 155 milioane de euro din surse externe:

  • 50 mln euro de la Banca Europeană de Investiții;
  • 35 mln euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;
  • 15,5 mln euro din partea Guvernului Norvegiei;
  • 1 mln euro din partea Guvernului Poloniei;
  • 0,5 mln euro din partea Guvernului Cehiei;
  • 5,2 mln euro din partea UE;
  • 20 milioane euro prin proiectul „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova (STEEM)”, implementat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii – (destinați pentru Școlile Model);
  • 29,5 mln dolari de la Banca mondială, Proiectul „Îmbunătățirea Calității Educației” (EQIP).

Pentru primele 35 de instituții incluse în Rețeaua Școlilor Model, deja sunt în curs de elaborare proiectele tehnice, iar unele lucrări sunt în desfășurare – inclusiv renovarea laboratoarelor STEAM, dotarea cu echipamente TIC și reabilitarea blocurilor sanitare, o cantină și o sală sportivă.

Reacția Mitropoliei Moldovei, după ce un preot a fost scos cu forța din biserica din Grinăuți

Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Rusiei, califică drept „regretabilă” imposibilitatea soluționării amiabile a conflictului izbucnit în jurul bisericii din Grinăuți. Contactat de NewsMaker, episcopul-vicar Ioan Moșneguțu a declarat că disputa dintre enoriași și preotul Constantin Turtureanu, care a aderat la Mitropolia Basarabiei, ar fi trebuit rezolvată prin dialog.

„Este regretabilă imposibilitatea rezolvării acestei probleme pe cale amiabilă. Până la ora actuală nu s-a ajuns la un compromis între creștini și preotul Constantin Turtureanu. De fapt, creștinii și-au exprimat dezacordul ca preotul Constantin Turtureanu să meargă la Mitropoliei Basarabiei, în jurisdicția acestei structuri, iar din această cauză situația a escaladat într-un conflict mai nepotrivit. Era bine dacă această problemă se rezolva în baza unui dialog”, a declarat episcopul Ioan Moșneguțu, vicar al Mitropoliei Moldovei pentru NM.

Potrivit lui, decizia privind apartenența bisericii la o structură religioasă trebuie să aparțină comunității. În acest caz, spune Moșneguțu, a avut loc o adunare generală a enoriașilor, în cadrul căreia 267 de persoane au votat împotriva preotului și a trecerii sub altă jurisdicție, în timp ce doar 9 persoane l-au susținut pe Turtureanu.

Ioan Moșneguțu a mai precizat pentru NM că Constantin Turtureanu a fost „disponibilizat” din funcția de paroh al bisericii din Grinăuți, iar Mitropolia Moldovei a numit un nou preot care „a fost acceptat de enoriași”. Chiar dacă numirea a avut loc încă pe 4 iulie, Moșneguțu susține că noul paroh nu a oficiat, deocamdată, nicio slujbă, întrucât „biserica a fost predată din nou comunității, adică a fost deschisă abia ieri”.

„Dacă acest conflict comunitatea parohială vizavi preotul paroh va continua, vom regreta enorm, însă comunitatea va decide cum procedează în continuare”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, episcopul Ioan Moșneguțu.

Tensiunile din parohia din Grinăuți durează de mai mult timp și au pornit după ce preotul Constantin Turtureanu a decis să treacă de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române. Decizia a stârnit nemulțumiri în rândul unei părți a enoriașilor, care au cerut în repetate rânduri plecarea acestuia. Situația a escaladat pe 15 iulie, când un grup de localnici l-au scos pe Turtureanu cu forța din biserică.

Potrivit TV Nord, tot pe 16 iulie, un grup de credincioși din partea Mitropoliei Moldovei au intrat în lăcaș și au schimbat lăcatele de la uși, fără să permită nimănui accesul în lăcaș.

Contactată de NewsMaker, ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Lilia Harea, a declarat că incidentul a fost înregistrat și este documentat: „Toți cei implicați vor fi trași la răspundere”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Moldova va legaliza criptomoneda/Dodon, Voronin și Vlah se unesc/Aeroportul Chișinău va fi redenumit

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— Microbuz de linie, implicat în accident la Strășeni. Două persoane decedate
— Încă două Coduri Galbene: de caniculă și furtuni
— Voronin confirmă că face bloc electoral cu Vlah, Dodon și Tarlev
— Încă o zi de caniculă. Cod Galben în sudul și centrul țării
— Deputat PAS: Moldova va legaliza criptomonedele până în 2026
— Decis: Aeroportul Chișinău va purta numele Eugen Doga
— Protest la Președinție: Irina Vlah și susținătorii săi s-au îmbrâncit cu poliția
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Partidul Național Moldovenesc

PNM propune înlocuirea raioanelor și municipiilor cu județe. Galbur: „A funcționat foarte bine până la ocupația sovietică”

Partidul Național Moldovenesc (PNM) propune ca Republica Moldova să treacă la sistemul de organizare teritorială în județe. Formațiunea politică susține că acest lucru va permite statului să economisească anual peste 1 miliard de lei, care ar putea fi redirecționați pentru finanțarea altor proiecte de dezvoltare. Inițiativa a fost prezentată de liderul PNM, Dragoș Galbur, într-un mesaj video publicat pe 16 iulie.

Republica Moldova este astăzi prinsă într-un sistem administrativ moștenit direct din perioada sovietică. 32 de raioane, 13 municipii, 2 unități teritoriale autonome – o schemă artificială impusă de Moscova încă în anii ’40, care a rămas neschimbată chiar și după independență. Un sistem gândit pentru o populație mare, dar care astăzi nu mai corespunde nici din punct de vedere demografic, nici financiar. Noi, Partidul Național Moldovenesc, considerăm că a venit timpul unei reforme reale. O reformă care nu doare să simplifice structura administrativă a statului, ci să o facă mai eficientă, mai coerentă și mai aproape de oameni. (…) Propunem revenirea la ceea ce a existat și a funcționat foarte bine până la ocupația sovietică: sistemul de organizare în județe”, a comunicat liderul PNM, Dragoș Galbur.

Astfel, formațiunea propune reorganizarea teritorială în 9 județe: Bălți, Cahul, Chișinău, Edineț, Lăpușna (cu reședința la Hîncești), Orhei, Soroca, Tighina (cu reședință de facto la Căușeni) și Ungheni. De asemenea, conform inițiativei, Găgăuzia va avea statut de autonomie cu viziune de integrare în județul Cahul, iar stânga Nistrului rămâne unitate distinctă până la soluționarea conflictului.

Doar prin trecerea de la 32 de raioane la 9 județe statul ar putea economisi anual peste 1 miliard de lei. Este o sumă uriașă care astăzi se duce pe salarii, sedii, secretare, șefi de direcție și tot felul de hârțoage. Acești bani am putea să-i investim în școli, drumuri, spitale sau programe reale pentru tineri și vârstnici”, a adăugat politicianul.

Precizăm că inițiativa PNM a fost prezentată la două zile după ce Republica Moldova a intrat oficial în perioada electorală pentru alegerile parlamentare, care vor fi organizate pe 28 septembrie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: