Oficial! FLYONE, Numărul Unu conform AAC

FLYONE își reconfirmă poziția de lider al aviației civile din Republica Moldova, potrivit datelor oficiale publicate de Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC). În 2024, compania a transportat peste 1.3 milioane pasageri din Chișinău și peste 2,4 milioane de pasageri în total, devansând toți ceilalți operatori aerieni activi pe piața locală cu o cotă de piata de peste 32,9%.
Vezi raportul pe site-ul CAA 

Această performanță remarcabilă reflectă strategia de dezvoltare a companiei, care a introdus numeroase rute noi în 2024, atrăgând tot mai mulți pasageri din Republica Moldova și din diasporă.

„Această recunoaștere oficială este rezultatul încrederii pasagerilor noștri și al efortului susținut al întregii echipe FLYONE. Vom continua să investim în extinderea rețelei și în calitatea serviciilor oferite, menținând standarde înalte de siguranță și confort”, a declarat Mircea Maleca, director general FLYONE.

În 2025, FLYONE va continua expansiunea, lansând 15 noi destinații și adăugând peste 6 aeronave noi în flotă. În prezent, compania operează zboruri regulate și charter către principalele orașe din Europa și Orientul Mijlociu, utilizând o flotă modernă, sigură și eficientă. In prezent FLYONE deține cea mai mare și cea mai tânără flotă din Republica Moldova, fiind formată din aeronave de tip Airbus A320 și A321.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) a fost lansată în 2016 și a devenit cea mai mare companie aeriană din Moldova. FLYONE ARMENIA a fost lansată în 2021 și a devenit compania aeriană nr. 1 din Armenia în 2022.
În 2022, compania a devenit membră a Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
În 2023, compania a reînnoit certificarea IOSA – cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional.

FLYONE este cel mai mare operator aerian din Republica Moldova, care operează zboruri spre 75 destinații.                 

Printre cele 41  de zboruri regulate și charter, FLYONE leagă Chișinăul de destinații populare precum: Napoli, Stuttgart, Torino, Palma de Mallorca, Lyon, Bremen, Copenhaga, Alicante, Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, München, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Düsseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.Pentru mai multe informații, vizitați site-ul oficial: www.flyone.eu

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Consiliul Europei: Republica Moldova, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare

Republica Moldova se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare, potrivit statisticilor penale anuale SPACE I pentru 2025, publicate de Consiliul Europei. Cu 245 de deținuți la 100 000 de locuitori, Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

Raportul arată că la 31 ianuarie 2025, cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271) și Republica Moldova (245). Moldova este urmată de Georgia (232), Ungaria (206) și Muntenegru (200).

În ceea ce privește gradul de ocupare a penitenciarelor, Republica Moldova se află aproape de media europeană. Sistemul penitenciar moldovenesc a raportat 87 de deținuți la 100 de locuri disponibile, în condițiile în care densitatea mediană europeană este de 89 de deținuți la 100 de locuri. Spre comparație, unele state europene se confruntă cu supraaglomerare severă, precum Franța și Turcia, cu câte 131 de deținuți la 100 de locuri.

Raportul evidențiază și faptul că Republica Moldova are una dintre cele mai tinere populații carcerale din Europa. Vârsta medie a deținuților moldoveni este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele analizate, în timp ce media europeană este de 39 de ani.

Totodată, 4,2% dintre deținuții din penitenciarele moldovenești au vârsta de peste 65 de ani, un procent comparabil cu cel înregistrat în Portugalia și Norvegia.

Datele SPACE I mai arată că Republica Moldova se numără printre statele europene cu cele mai reduse proporții de deținuți străini. Aceștia reprezintă doar 1,9% din totalul populației carcerale, față de media europeană de 17%. Doar România are o pondere mai mică, de 1,1%.

Statisticile SPACE I sunt elaborate anual de Consiliul Europei și analizează evoluția populațiilor penitenciare din statele europene.

Imagine simbol

Chișinăul răspunde la acuzațiile Tiraspolului privind interferența în „alegerile” pentru noul lider de facto al Transnistriei

Așa-zisele scrutine electorale organizate în regiunea transnistreană, care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a țării, Constituția și legislația națională. Declarația a fost făcută de Biroul politici de reintegrare într-un comentariu pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a acuzat Chișinăul că ar plănui să interfereze în „alegerile” noului lider de facto al regiunii, programate pentru luna decembrie.

Pretinsele exerciții electorale desfășurate periodic în regiunea transnistreană sfidează în mod constant suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, prevederile constituționale și legislația națională în vigoare. Democratizarea și demilitarizarea regiunii transnistrene – autoizolată, militarizată și menținută într-o cenzură informațională dură de factori de propagandă special instruiți – reprezintă elemente esențiale pentru avansarea în procesul de reglementare finală a conflictului, respectând caracterul teritorial integru al țării, în frontierele recunoscute de comunitatea internațională”, a declarat Biroul politici de reintegrare.

Instituția a mai menționat că autoritățile constituționale vor continua să promoveze politici „ferme” și „eficiente” de reintegrare a țării.

Afirmațiile Biroului vin după ce, într-un interviu pentru presa rusă, așa-zisul „ministru al securității” din regiunea transnistreană, Valerii Ghebos, a acuzat Chișinăul că ar intenționa să intervină în „alegerile” pentru funcția de lider de facto al regiunii. El susține că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) ar urma să facă presiuni asupra funcționarilor electorali din stânga Nistrului, inclusiv să-i „amenințe” cu retragerea cetățeniei Republicii Moldova.

În reacție, SIS a catalogat afirmațiile drept speculații și a menționat că acestea „nu merită comentarii suplimentare”.

European Union 2026 - Source : EP/Daina LE LARDIC

Maia Sandu, în Parlamentul European: Moldova este pregătită pentru deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere (VIDEO)

Președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova este pregătită de deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere pentru aderarea la UE. Ea a mai spus că autoritățile de la Chișinău își doresc începerea discuțiilor formale. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu președinta Parlamentului Europeană, Roberta Metsola, la Strasbourg, pe 19 mai.

Moldova este pregătită pentru toate negocierile pe toate clusterele. Suntem pregătiți de ceva timp, fapt recunoscut și de Comisie (Comisia Europeană – n. r.), și de Consiliu (Consiliul European – n. r.). Deschiderea oficială negocierilor pe toate clusterele va permite Moldovei să facă următorii pași. Mai este multă muncă care trebuie realizată. Dar vrem să ni se permită să avansăm spre următorii pași”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere a fost blocată de opoziția Guvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Orban, considerat apropiat Kremlinului, a declarat în repetate rânduri că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu agresiunea militară rusă, ar putea atrage UE în război.

În urma alegerilor parlamentare din Ungaria, desfășurate în aprilie, Orban și partidul său, Fidesz, au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul formațiunii, Peter Magyar, a devenit prim-ministru. Noul lider de la Budapesta a semnalat că nu se va opune avansării procesului de negociere, ceea ce a relansat discuțiile privind deschiderea formală a clusterelor de aderare.

Pe 20 aprilie, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că, în pofida presiunilor Rusiei și a consecințelor războiului din Ucraina, Republica Moldova realizează „reforme de calitate într-un ritm rapid” pe calea aderării la Uniunea Europeană. Ea și-a exprimat, de asemenea, speranța că Consiliul UE va lua în curând decizia de a deschide oficial toate cele șase clustere de negocieri.

European Union 2026 - Source : EP/Daina LE LARDIC

Maia Sandu, despre nota juriului Moldovei pentru România la Eurovision: „Nu ar trebui să permitem nimic să afecteze relația dintre cele două țări”

Președinta Maia Sandu a declarat că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state, după scandalul privind scorul mic acord României în finala Eurovision 2026 de către juriul de la Chișinău. Oficiala a menționat că „cel mai important” este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Afirmațiile au fost făcute în timpul unei conferințe de presă la Strasbourg, marți, 19 mai.

Cred că nu ar trebui să permitem nimic și nimănui să afecteze relația dintre cele două țări și cred cu tărie că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai înaltă apreciere cântăreței române. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că juriul R. Moldova la Eurovision a acordat doar 3 puncte reprezentantei României în finala concursului muzical, ceea ce a provocat un val de critici pe ambele maluri ale Prutului.

Juriul a fost format din șapte persoane, printre care directorul general adjunct al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), Andrei Zapșa. Componența a fost aprobată de TRM, care a fost responsabilă de participarea Republicii Moldova la Eurovision.

Pe fundalul controversei, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că este nevoie „de explicații” cu privire la notele acordate, iar deputatul PAS Dinu Plîngău a solicitat demisiile conducerii „Teleradio-Moldova”.

La rândul său, TRM a emis o declarație în care a precizat că membrii juriului au fost selectați în conformitate cu regulamentul stabilit în acest sens de Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune (UERT), organizatorul Eurovision. Compania publică a mai subliniat că nu a influențat decizia juriului și s-a disociat de punctajele acordate.

Iar pe 18 mai, directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a anunțat că demisionează în contextul scandalului. El a spus că rezultatul jurizării nu reflectă atitudinea Republicii Moldova față de România. „Sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste”, a adăugat el.

Menționăm că, în cadrul televotului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scorul maxim.

România a fost reprezentată la ediția din acest an a Eurovision de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”. Statul a încheiat competiția pe locul 3.

screenshot

„S-a făcut de râs”. Eurodeputat, după ce Cristian Rizea a întrerupt discursul Maiei Sandu din Parlamentul European (VIDEO)

Eurodeputatul Siegfried Mureșan consideră că fostul deputat Cristian Rizea „s-a făcut de râs”, după ce a întrerupt discursul președintei Maia Sandu din Parlamentul European, în timpul ceremoniei de decernare a Ordinului European de Merit și a acuzat-o că ar fi „dictator”. Oficialul, care a fost prezent la eveniment, a catalogat învinuirile lui Rizea ca fiind „ridicole” și a menționat că parlamentarii europeni nu le cred. Afirmațiile au fost făcute marți, 19 mai, pentru NewsMaker.

E irelevant. (…) Un cetățean nemulțumit a ieșit să spună că Maia Sandu ar fi dictator. Nu te crede nimeni cu o astfel de afirmație ridicolă. Deci o persoană s-a făcut de râs. Remarcabilă a fost reacția întregului Parlament European. Toate grupurile politice parlamentare au fost în solidaritate cu președinta Maia Sandu. S-au ridicat în picioare, au susținut discursul ei prin aplauze prelungite. Deci vedem foarte clar că oamenii în Uniunea Europeană înțeleg lupta care are loc în Republica Moldova, înțeleg cine dorește să oprească parcursul european al Republicii Moldova. Și Parlamentul European nu s-a uitat neajutorat astăzi, ci a fost în deplină solidaritate cu președinta Maia Sandu și implicit cu toți cetățenii Republicii Moldova, care de ani de zile luptă pentru valori europene, fac eforturi”, a a declarat Siegfried Mureșan.

Amintim că, pe 19 mai, Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit, distincție instituită de Parlamentul European cu ocazia marcării a 75 de ani de la Declarația Schuman. Ceremonia de decernare a avut loc în plenul legislativului european de la Strasbourg.

În timp ce Maia Sandu ținea discursul de acceptare la tribuna centrală, Cristian Rizea, care se afla în zona pentru presă, a perturbat momentul. Fostul deputat, condamnat anterior pentru corupție, s-a prezentat drept „jurnalist” și a strigat că lidera de la Chișinău ar fi „dictator”, înainte de a fi scos din plenul legislativului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: