Oficial! FLYONE, Numărul Unu conform AAC

FLYONE își reconfirmă poziția de lider al aviației civile din Republica Moldova, potrivit datelor oficiale publicate de Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC). În 2024, compania a transportat peste 1.3 milioane pasageri din Chișinău și peste 2,4 milioane de pasageri în total, devansând toți ceilalți operatori aerieni activi pe piața locală cu o cotă de piata de peste 32,9%.
Vezi raportul pe site-ul CAA 

Această performanță remarcabilă reflectă strategia de dezvoltare a companiei, care a introdus numeroase rute noi în 2024, atrăgând tot mai mulți pasageri din Republica Moldova și din diasporă.

„Această recunoaștere oficială este rezultatul încrederii pasagerilor noștri și al efortului susținut al întregii echipe FLYONE. Vom continua să investim în extinderea rețelei și în calitatea serviciilor oferite, menținând standarde înalte de siguranță și confort”, a declarat Mircea Maleca, director general FLYONE.

În 2025, FLYONE va continua expansiunea, lansând 15 noi destinații și adăugând peste 6 aeronave noi în flotă. În prezent, compania operează zboruri regulate și charter către principalele orașe din Europa și Orientul Mijlociu, utilizând o flotă modernă, sigură și eficientă. In prezent FLYONE deține cea mai mare și cea mai tânără flotă din Republica Moldova, fiind formată din aeronave de tip Airbus A320 și A321.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) a fost lansată în 2016 și a devenit cea mai mare companie aeriană din Moldova. FLYONE ARMENIA a fost lansată în 2021 și a devenit compania aeriană nr. 1 din Armenia în 2022.
În 2022, compania a devenit membră a Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
În 2023, compania a reînnoit certificarea IOSA – cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional.

FLYONE este cel mai mare operator aerian din Republica Moldova, care operează zboruri spre 75 destinații.                 

Printre cele 41  de zboruri regulate și charter, FLYONE leagă Chișinăul de destinații populare precum: Napoli, Stuttgart, Torino, Palma de Mallorca, Lyon, Bremen, Copenhaga, Alicante, Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, München, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Düsseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.Pentru mai multe informații, vizitați site-ul oficial: www.flyone.eu

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Chișinăul, după ce Ambasada Rusiei a publicat nota de protest înmânată lui Ozerov: „Un nou gest ostil”

Ministerul Afacerilor Externe acuză Ambasada Federației Ruse la Chișinău că a încălcat confidențialitatea corespondenței oficiale după ce a făcut publică nota de protest înmânată ambasadorului agreat Oleg Ozerov în legătură cu poluarea râului Nistru. MAE a confirmat, într-un comentariu pentru NewsMaker, autenticitatea documentului publicat în limba română, dar a precizat că versiunea în limba rusă nu îi aparține. Instituția califică cazul drept „un nou gest ostil” din partea Moscovei.

„Nota în limba română aparține Ministerului Afacerilor Externe, versiunea tradusă în limba rusă nu ne aparține. Difuzarea acesteia constituie o încălcare a practicii și cutumei diplomatice privind confidențialitatea corespondenței oficiale. Ministerul Afacerilor Externe califică acest caz drept un nou gest ostil, care subminează încrederea în activitatea diplomaților Ambasadei Federației Ruse la Chișinău”, au declarat reprezentanții MAE într-o reacție pentru NewsMaker.

Reamintim, ambasadorul agreat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, pe 17 martie, la zece zile după atacul Rusiei împotriva Ucrainei care, potrivit autorităților, a dus la contaminarea râului Nistru cu substanțe petroliere. În timpul întrevederii, Chișinăul a așezat pe masă, în fața diplomatului rus, apă prelevată din Nistru. Totodată, MAE i-a înmânat lui Ozerov o notă de protest.

O zi mai târziu, pe 18 martie, Ambasada Federației Ruse a venit cu o reacție oficială pe rețelele de socializare, în care a respins responsabilitatea Moscovei pentru poluarea râului Nistru. Misiunea diplomatică a calificat acuzațiile drept „pripite și nefondate”, iar demersul Ministerului Afacerilor Externe – drept „o nouă acțiune de PR”. Mesajul a fost însoțit de două versiuni ale notei de protest: una în limba rusă și alta în limba română.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
noi.md

Dumitru Vartic neagă că a fost violent cu soția sa, într-o nouă reacție după decesul Ludmilei Vartic: „A fost iubită de toți” (VIDEO)

Fostul vicepreședinte al raionului Hîncești, Dumitru Vartic, a avut astăzi, 19 martie, prima apariție publică după decesul soției sale, Ludmila Vartic — caz care a atras atenția întregii societăți. Într-un videoclip publicat pe Facebook, acesta a respins din nou acuzațiile privind presupuse abuzuri asupra soției sale. Bărbatul a precizat că colaborează în continuare cu ancheta.

Vreau să-mi exprim regretul că am pierdut soția mea. (…) A fost iubită de către toți. (…) Este o tragedie care a marcat enorm de mult familia noastră, este o durere care cu greu o putem exprima în cuvinte”, a declarat Dumitru Vartic.

Totodată, bărbatul a respins acuzațiile publice care i se aduc, în special cele cu privire la violență domestică.

Sunt falsuri. Toate acestea nu au nicio bază probatori. Mai mult ca atât, majoritatea acestora sunt alcătuite și distribuite în mediul online de către persoane care nu pot fi identificate, deoarece sunt niște profiluri false. Îndemn ca cei care au dovezi despre faptele sus menționate să se adreseze deschis și responsabil la autorități pentru a le declara, nu să se ascundă după niște profiluri false și după niște minciuni alcătuite peste noapte”, a spus el.

De asemenea, bărbatul a oferit mai multe detalii despre prima tentativă de sinucidere a soției sale din 5 noiembrie 2025, pe care susține că ar fi raportat-o.

El a spus că a însoțit-o pe soția la Spitalul Raional Hâncești, unde i s-a acordat ajutor, iar peste două zile a fost externă. Acesta a menționat că, ulterior, femeia a fost examinată de un psiholog, care i-a recomandat să facă o consultație la Spitalul Clinic de Psihiatrie din orașul Codru – ceea ce a avut loc în aceiași zi.

Menționăm că, pe 18 martie, directorul Spitalului Raional Hîncești, Petru Ciubotaru, și-a depus cererea de demisie, după ce în cadrul anchetei interne a recunoscut că a încheiat o înțelegere cu soții Vartic pentru a nu raporta organelor de drept tentativa de suicid a Ludmilei Vartic.

În mesajul video, Dumitru Vartic a mai precizat că continuă să colaboreze cu organele de anchetă în dosarul decesului soției sale și a oferit toată informația care i-a fost solicitată.

Acesta a subliniat că susține hotărârea Procuraturii Generale de a retrage cauza penală din gestiunea Prucuraturii Hîncești „pentru a evita orice tip de speculații”.

Amintim că Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. Până acum, în cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei.

Recent, prin ordinul procurorului general, cauza penală a fost retrasă din gestiunea Procuraturii Hîncești și transmisă pentru examinare la Chișinău.

Dumitru Vartic a mai respins anterior acuzațiile din spațiul public, iar pe 17 martie a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Hîncești.

Krasnoselski se plânge că Chișinăul ar ignora problemele Transnistriei și ar respinge propunerile pentru soluționarea conflictului. Reacția Biroului: „Realitatea e exact inversă”

Reprezentantul special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Lenk, s-a întâlnit pe 19 martie cu liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și cu așa-zisul ministru de externe al regiunii, Vitalii Ignatiev. La întrevedere a participat și șefa interimară a Misiunii OSCE în Republica Moldova, Izabela Silvia Hartmann. Krasnoselski a declarat că nu există progrese în procesul de negocieri și a acuzat că partea moldovenească ignoră semnalele Tiraspolului, în timp ce Biroul politici de reintegrare al Republicii Moldova a declarat pentru NewsMaker că „realitatea este exact inversă”.

Tiraspolul: „Nu există progres în procesul de negocieri”

Liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că, față de întâlnirea precedentă cu Lenk din decembrie, nu au avut loc schimbări semnificative în procesul de negocieri. Acesta a susținut că formatul „5+2″ „practic nu funcționează”, deși de jure părțile își indică participarea, și a acuzat că partea moldovenească nu ar fi interesată de soluționarea practică a problemelor existente, invocând domeniile ecologic și al aplicării legii ca exemple de cooperare ignorată.

„Nu există niciun progres în procesul de negocieri, iar niciun semn al unui astfel de progres nu se întrevede. Toate semnalele pe care le-am trimis părții moldovenești au fost ignorate”, a declarat Krasnoselski, subliniind totuși că regiunea rămâne disponibilă pentru orice dialog și negocieri complete pe toate direcțiile de interes comun.

Biroul de reintegrare: „Realitatea este exact inversă”

Biroul politici de reintegrare al Republicii Moldova a declarat pentru NewsMaker că respinge acuzațiile liderului nerecunoscut, precizând că Tiraspolul nu a marcat progrese în raport cu apelurile Chișinăului pe probleme stringente: eliminarea posturilor ilegale de control și asigurarea liberei circulații spre raioanele de est, introducerea limbii române în școlile din regiune, asigurarea sediilor pentru instituțiile cu predare în română și eliberarea cetățenilor moldoveni din detenție ilegală.

„Realitatea e exact inversă. Reiterăm că autoritățile constituționale promovează abordarea extinderii politicilor de reintegrare în raioanele de est ale Republicii Moldova și municipiul Bender. Nicidecum nu intenționează să dezvolte pretinse relații bilaterale cu aceste unități administrativ-teritoriale ale țării”, a transmis Biroul politici de reintegrare.

Precizăm că pe 18 martie Thomas Lenk efectuase o vizită de lucru la Chișinău, unde s-a întâlnit cu secretarul de stat al MAE, Valeriu Mija, și cu viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Pe agendă s-au aflat ultimele evoluții din dosarul transnistrean, situația de securitate regională, impactul războiului din Ucraina asupra procesului de negocieri și, în premieră, subiectul protejării râului Nistru în contextul crizei ecologice actuale.

***

Amintim că pe 26 februarie 2026 a avut loc la Tiraspol prima reuniune în formatul de negocieri „1+1″ după o pauză îndelungată, în prezența mediatorilor și observatorilor. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat că părțile au discutat mai multe subiecte socio-economice, fără a ajunge la un acord deplin.

Printre propunerile Chișinăului s-au numărat trecerea tuturor școlilor moldovenești din regiunea transnistreană la predare în limba română începând cu 1 septembrie 2026, extinderea Serviciului 112 pe malul stâng al Nistrului cu un proiect-pilot la Bender, și crearea unui Fond de convergență din care să fie finanțate proiecte sociale și de infrastructură în regiune, inclusiv cu sprijin european. Reprezentanții Tiraspolului nu au oferit un răspuns cu privire la propuneri, însă au luat notă de ele, urmând ca discuțiile să continue.

Părțile au convenit că următoarea reuniune în formatul „1+1″ va avea loc la Rîbnița, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, iar până atunci vor fi organizate ședințe ale grupurilor de experți în domeniile economiei, educației și transporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Deșeuri umane, păstrate în frigiderele Spitalului de Urgență de mai bine de un an: PAS dă vina pe alegeri, Primăria își neagă vina, iar Ministerul caută soluții în România

Deșeurile anatomopatologice rezultate din intervențiile chirurgicale ale Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău sunt păstrate în frigidere de mai mult de un an, după ce serviciile funerare din capitală au încetat să le preia pentru înhumare din ianuarie 2025. Ministerul Sănătății a recunoscut pe 19 martie că tratează situația „cu maximă responsabilitate” și a anunțat că poartă discuții avansate cu un agent economic din România pentru dezvoltarea unei linii de incinerare. Primăria Chișinău a respins orice responsabilitate, susținând că gestionarea deșeurilor medicale revine exclusiv instituțiilor medicale, și a acuzat că, în pofida avertizărilor repetate adresate Parlamentului și Ministerului Sănătății încă din mai 2025, nu au fost adoptate măsuri concrete.

Ministerul Sănătății: discuții cu România pentru o linie de incinerare

Ministerul Sănătății a anunțat că se află în discuții avansate cu un agent economic din România pentru dezvoltarea unei linii moderne de incinerare dedicate deșeurilor anatomopatologice. Până la găsirea unei soluții pe termen lung, ministerul precizează că instituțiile medicale sunt obligate prin lege să gestioneze aceste deșeuri fie prin înhumare în cimitire, fie prin compostare în gropi speciale pe teritoriul lor. Totodată, ministerul este în contact cu instituțiile medicale pentru a asigura respectarea normelor de depozitare temporară, iar un grup de lucru urmează să efectueze o vizită la București pentru a analiza soluții posibile.

„Ministerul este în contact cu instituțiile medicale pentru a asigura respectarea tuturor normelor de depozitare temporară, astfel încât riscurile pentru sănătatea publică să fie minimizate”, a transmis instituția într-un comunicat.

Poziția Primăriei Chișinău

Primăria Chișinău a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi refuzat înhumarea acestor deșeuri și precizează că, potrivit legislației în vigoare, responsabilitatea gestionării deșeurilor medicale revine exclusiv instituțiilor care le generează.

„Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului aplicabile instituțiile medicale sunt obligate să gestioneze deșeurile prin compostare în gropi speciale sau prin incinerare. Prevederile cerințelor față de gropile de compostarea a deșeurilor anatomopatologice și obligativitatea creării lor de către instituțiile medico-sanitare, este ca această să fie anume pe teritoriul lor , a transmis Primăria Chișinău.

Viceprimarul Irina Gutnic a participat la mai multe ședințe de lucru și a semnalat problema Parlamentului și Ministerului Sănătății, solicitând intervenție urgentă. Combinatul Servicii Funerare sesizase Parlamentul încă din mai 2025 cu privire la riscurile generate de modificările legislative, avertizând că deșeurile anatomopatologice nu vor mai putea fi înhumate în cimitirul „Sfântul Lazăr”.

În pofida demersurilor întreprinse și a avertizărilor formulate, până în prezent nu au fost adoptate măsuri concrete pentru soluționarea situației, ceea ce generează riscuri reale privind gestionarea corespunzătoare a deșeurilor. Răspunderea pentru gestionarea deșeurilor aparține conducătorilor instituțiilor medicale”, a mai comunicat instituția.

Ce s-a întâmplat la IMU

Directoarea Institutului de Medicină Urgentă, Diana Manea, a declarat în cadrul ședinței Comisiei pentru mediu, climă și tranziție verde din 18 martie că instituția a fost nevoită să achiziționeze mai multe frigidere pentru păstrarea deșeurilor, după ce serviciile funerare din Chișinău au încetat să le înhumeze din ianuarie 2025. Potrivit acesteia, alți operatori economici nu pot presta astfel de servicii din cauza unor restricții legislative.

„Au fost unii operatori economici care ar fi putut încheia contracte, dar ceva în legislație nu prevede ca alți operatori decât serviciile funerare din Chișinău să ne preia aceste deșeuri”, a declarat Manea.

Deputatul Sergiu Lazarencu, vicepreședintele Comisiei pentru mediu, a precizat că problema ar fi lipsa de locuri la Cimitirul Doina, unde aceste deșeuri erau anterior înhumate, și a subliniat că responsabilitatea identificării soluțiilor revine instituțiilor medicale.

Deputata PAS Larisa Novac a recunoscut la Vocea Basarabiei că Comisia pentru mediu nu știa de mai bine de un an că deșeurile anatomopatologice de la Institutul de Medicină Urgentă sunt păstrate în frigidere, explicând că în perioada respectivă au avut loc alegerile parlamentare din 28 septembrie și nu au fost organizate audieri. Aceasta a precizat că problema este specifică municipiului Chișinău, unde cimitirul Doina nu mai permite înhumarea acestor deșeuri de peste un an, și a dat de înțeles că blocajul ar fi legat de administrația municipală.

„Mai mult de un an de zile nu este permisiunea de a înhuma la cimitirul Doina sub diferite pretexte. Respectiv, spitalul caută soluții și le păstrează în frigidere. Acest subiect a fost politizat exact de acel politician care este în primărie”, a declarat Novac.

Deputata a recunoscut însă că Comisia nu a primit până la această oră o listă completă a instituțiilor medicale care se confruntă cu această problemă și că urmează să solicite în scris informații de la toate instituțiile implicate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

La Chișinău va avea loc primul Moldox Intercultural Lab 2026 – un atelier de film documentar dedicat dialogului intercultural și coeziunii sociale

MOLDOX, în parteneriat cu CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, anunță organizarea primei ediții Moldox Intercultural Lab 2026 – un atelier practic de film documentar dedicat dialogului intercultural, diversității și consolidării coeziunii sociale în Republica Moldova.

Atelierul va avea loc la Chișinău, în perioada 27 aprilie – 3 mai 2026, și reprezintă un format în cadrul Moldox Lab, creat special pentru a documenta viața diferitelor comunități lingvistice, etnice și culturale și pentru a deschide un spațiu de dialog între acestea. Activitatea este organizată în cadrul proiectului „Coeziune socială prin dialog”, implementat de CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari și finanțat de Uniunea Europeană.

Pe parcursul celor șapte zile, participanții vor lucra alături de mentori profesioniști în film documentar și vor trece prin etapele esențiale ale realizării unui scurtmetraj documentar: identificarea temei, observația, interviul, filmarea, montajul și prezentarea publică a rezultatului final. 

Limbile de lucru ale atelierului sunt româna și rusa, iar programul se va încheia cu o proiecție publică și o discuție despre filme pe 3 mai.

La atelier sunt invitați să aplice persoane din comunități diverse lingvistic, etnic și cultural, inclusiv comunități subreprezentate din întreaga țară, activiști civici, precum și reprezentanți ai organizațiilor minorităților naționale și ai ONG-urilor relevante. Nu este necesară experiență anterioară în film, sunt importante motivația, deschiderea pentru colaborare interculturală și interesul pentru storytelling, cultură și implicare comunitară. Participarea este gratuită.

Moldox Intercultural Lab 2026 propune filmul documentar nu doar ca practică artistică, ci și ca instrument social care poate contribui la apropierea dintre comunități, la creșterea vizibilității vocilor mai puțin auzite și la consolidarea unei societăți mai empatice, mai conectate și mai coezive. Prin povești reale, observație și reflecție comună, atelierul își propune să sprijine dialogul intercultural și participarea activă în viața publică.

Activitatea urmărește consolidarea coeziunii sociale în Moldova între generații, culturi și comunități diverse. Acest atelier de filme documentare oferă persoanelor aparținând minorităților naționale din Moldova oportunitatea de a aborda subiecte actuale relevante pentru comunitățile lor, de a-și exprima perspectivele și de a aduce în atenția publicului și a autorităților teme de interes comun. Activitatea contribuie la promovarea dialogului, participării active și sensibilizării opiniei publice, prin utilizarea filmului documentar ca instrument de comunicare și implicare civică.

În cadrul atelierului, participanții vor fi ghidați, printr-un proces practic și participativ, să observe, să documenteze și să interpreteze realitățile din propriile comunități. Totodată, aceștia își vor dezvolta capacitatea de a formula mesaje relevante, de a valorifica mijloacele audiovizuale pentru exprimare și de a contribui la consolidarea dialogului dintre comunități și instituțiile publice.

Termen-limită pentru aplicare: 31 martie 2026.
Perioada atelierului: 27 aprilie – 3 mai 2026.
Locație: Chișinău, Republica Moldova.

Condiții de participare

Participarea este GRATUITĂ. Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport, mâncare și cazare pentru participanții din afara orașușui.

Cum să aplici?

Formular de înscriere: https://forms.gle/ozKRCEe1wLwgJTP2A, mai multe informații aici: https://moldoxlab.com/ateliere/intercultural-workshop/ 

Întrebări: [email protected]

Despre MOLDOX
Moldox Lab este o platformă educațională fondată de Festivalul Internațional de Film Documentar MOLDOX, care de peste 10 ani promovează educația în domeniul filmului documentar în Republica Moldova și facilitează conexiuni între documentariștii locali și industria internațională de film documentar.
Urmăriți noutățile Moldox Lab pe Facebook și Instagram.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: