parlament.md

Olesea Stamate îl invită pe Igor Grosu la o dezbatere publică: „Oriunde, oricând, în fața presei sau într-un studiou TV”

Deputata neafiliată Olesea Stamate l-a invitat pe președintele Parlamentului, Igor Grosu — care este și liderul PAS — la o dezbatere publică. Ea a propus ca subiect al discuției legea amnistiei, care a stat la baza excluderii sale din PAS. Deocamdată, Igor Grosu nu a reacționat la propunerea deputatei.

„Domnule Igor Grosu, dacă sunteți atât de fidel valorilor, așa cum pretindeți, atunci aveți ocazia perfectă să o demonstrați: vă provoc la o dezbatere publică – oriunde, oricând, în fața presei sau într-un studiou TV la alegerea dumneavoastră”, a scris Stamate pe Facebook.

Deputata a propus să se discute „despre legea amnistiei, despre modificările operate, despre Comisia de anchetă și despre direcția în care a fost dus PAS”. „E momentul adevărului. Insinuările și atacurile personale nu țin loc de argumente. Dacă aveți ceva de spus, spuneți-o cu dovezi și în fața cetățenilor”, a adăugat Stamate.

Deocamdată, Igor Grosu nu a reacționat la propunerea deputatei. Menționăm că invitația a fost lansată în urma unei emisiuni televizate la care a participat Grosu și unde s-a referit inclusiv la legea amnistiei. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, el a declarat că „acele 3-4 amendamente, care au ajuns în ultima variantă a proiectului, au deschis, în concluzie, portița pentru condamnați pentru omucidere”. „Lucrul acesta s-a întâmplat evident în perimetrul Parlamentului, mai bine zis, în Comisia juridică. (…) Noi nu vrem trambulină pentru cineva sau platformă care să justifice sau să paseze cuiva… Trebuie să fie un arbitru din afară, din afara Parlamentului”, a menționat Grosu, precizând că se referă la organele de drept.

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. 

În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz.

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.

Pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat.

Tot în luna aprilie, Stamate a propus instituirea unei comisii de anchetă care să investigheze legea și amendamentele la Legea amnistiei. Pe 29 mai, Parlamentul a respins propunerea deputatei de a include pe ordinea de zi proiectul privind crearea comisiei. În context, Stamate a declarat că va desfășura propria anchetă. Totodată, într-o declarație pentru presă, Stamate a menționat că nu înțelege de ce foștii colegi de partid nu au susținut crearea comisiei de anchetă. În reacție, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a declarat că „este treaba instituțiilor de drept să investigheze toate persoanele implicate în crearea breșei legislative, care a permis eliberarea unor condamnați pe viață”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: