parlament.md

Olesea Stamate îl invită pe Igor Grosu la o dezbatere publică: „Oriunde, oricând, în fața presei sau într-un studiou TV”

Deputata neafiliată Olesea Stamate l-a invitat pe președintele Parlamentului, Igor Grosu — care este și liderul PAS — la o dezbatere publică. Ea a propus ca subiect al discuției legea amnistiei, care a stat la baza excluderii sale din PAS. Deocamdată, Igor Grosu nu a reacționat la propunerea deputatei.

„Domnule Igor Grosu, dacă sunteți atât de fidel valorilor, așa cum pretindeți, atunci aveți ocazia perfectă să o demonstrați: vă provoc la o dezbatere publică – oriunde, oricând, în fața presei sau într-un studiou TV la alegerea dumneavoastră”, a scris Stamate pe Facebook.

Deputata a propus să se discute „despre legea amnistiei, despre modificările operate, despre Comisia de anchetă și despre direcția în care a fost dus PAS”. „E momentul adevărului. Insinuările și atacurile personale nu țin loc de argumente. Dacă aveți ceva de spus, spuneți-o cu dovezi și în fața cetățenilor”, a adăugat Stamate.

Deocamdată, Igor Grosu nu a reacționat la propunerea deputatei. Menționăm că invitația a fost lansată în urma unei emisiuni televizate la care a participat Grosu și unde s-a referit inclusiv la legea amnistiei. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, el a declarat că „acele 3-4 amendamente, care au ajuns în ultima variantă a proiectului, au deschis, în concluzie, portița pentru condamnați pentru omucidere”. „Lucrul acesta s-a întâmplat evident în perimetrul Parlamentului, mai bine zis, în Comisia juridică. (…) Noi nu vrem trambulină pentru cineva sau platformă care să justifice sau să paseze cuiva… Trebuie să fie un arbitru din afară, din afara Parlamentului”, a menționat Grosu, precizând că se referă la organele de drept.

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. 

În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz.

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.

Pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat.

Tot în luna aprilie, Stamate a propus instituirea unei comisii de anchetă care să investigheze legea și amendamentele la Legea amnistiei. Pe 29 mai, Parlamentul a respins propunerea deputatei de a include pe ordinea de zi proiectul privind crearea comisiei. În context, Stamate a declarat că va desfășura propria anchetă. Totodată, într-o declarație pentru presă, Stamate a menționat că nu înțelege de ce foștii colegi de partid nu au susținut crearea comisiei de anchetă. În reacție, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a declarat că „este treaba instituțiilor de drept să investigheze toate persoanele implicate în crearea breșei legislative, care a permis eliberarea unor condamnați pe viață”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Rezultatele alegerilor parlamentare, declarate valabile de CEC

Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, CEC a decis să remită hotărârea către Curtea Constituțională pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor de deputat.

Pe 5 octombrie, CEC a centralizat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Potrivit Comisiei, în total, la votare au participat 1.609.579 de alegători (52,24%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 1.578.722.

Concurenții electorali care au depășit pragul pentru a accede în Parlament au obținut următorul număr de voturi: PAS – 792.557 voturi, Blocul electoral „Patriotic” – 381.984, Blocul electoral „Alternativa” – 125.706, „Partidul Nostru” – 97.852 de voturi, Partidul „Democrația Acasă” – 88.679.

CEC a hotărât să declare valabile alegerile parlamentare din 28 septembrie. „Prezenta hotărâre se remite Curții Constituționale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor deputaților”, se mai arată în decizia CEC.

Totodată, CEC a stabilit numărul mandatelor de deputat: PAS – 55 de mandate, Blocul „Patriotic” – 26 de mandate, Blocul „Alternativa” – 8 mandate, iar „Partidul Nostru” și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate.

***

Potrivit legislației, Curtea Constituțională are zece zile pentru a valida sau a anula scrutinul și mandatele deputaților aleși. Hotărârea se publică în Monitorul Oficial în cel mult două zile.

Noul Parlament trebuie convocat de șeful statului în cel mult 30 de zile de la alegeri, în ședința de constituire. Atunci, Curtea Constituțională prezintă raportul, iar legislativul devine legal constituit. Deputații aleg conducerea – președintele Parlamentului, vicepreședinții, Biroul permanent – și formează fracțiunile parlamentare în cel mult zece zile de la constituire.

Procesul continuă cu desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Acesta are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta în plen lista miniștrilor și programul de activitate. Dacă obține majoritatea voturilor deputaților, Guvernul este învestit. În cel mult 14 zile de la vot, președintele țării semnează decretul, iar miniștrii depun jurământul.

Astfel, în mai puțin de două luni de la scrutin, Republica Moldova ar putea avea un nou Parlament funcțional și un Guvern învestit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: