рodrobnosti.ua

PAS a renunțat la „legea dezoligarhizării”. Comisia de la Veneția salută decizia

Comisia de la Veneția a salutat decizia autorităților de la Chișinău de a renunța la adoptarea unei legi speciale de deoligarhizare sau la așa numita „legea Magnitsky Moldova”. Guvernul a elaborat, însă un „Plan de deoligarhizare. Opinia Comisiei de la Veneția a fost publicată în data de 13 iunie.

Un plan de acțiuni cu privire la măsurile de limitare a influenței excesive economice și politice în viața publică („Plan de deoligarhizare), examinat de Comisia de la Veneția, a fost propus de Guvernul de la Chișinău drept o alternativă legii de deoligarhizare. Proiectul legii de deoligarhizare a fost elaborat de Guvernul Gavrilița. În decembrie 2022 acesta a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă de premierul de atunci Natalia Gavrilița și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Aceștia au prezentat proiectul drept o variantă moldovenească a Legii Magnitsky.

Proiectul de lege prevedea introducerea sancțiunilor pentru persoanele supuse sancțiunilor internaționale, dar și introducerea sancțiunilor exclusiv din inițiativa Moldovei. Potrivit proiectului, autoritățile aveau dreptul să înghețe toate bunurile persoanelor supuse sancțiunilor: aceștia nu le-ar fi putut vinde, dona sau transmite altor persoane. Guvernul putea prelua gestionarea bunurilor persoanelor supuse sancțiunilor, dar și a persoanelor în privința cărora existau suspiciuni că ar fi asociate cu cei sancționați. De asemenea, se interzicea oferirea serviciilor financiare persoanelor supuse sancțiunilor: deschiderea conturilor bancare, transferarea banilor și oferirea creditelor.

Cu șapte zile înainte de demisia Guvernului Gavrilița, proiectul de lege a fost trimis Comisiei de la Veneția pentru efectuarea expertizei.

La jumătatea lunii martie, Comisia de la Veneția a publicat raportul, în care a criticat proiectul și a precizat „că ar fi preferat o abordare sistemică în lupta statului împotriva influenței oligarhilor și mai puțin una personalizată pentru obținerea deoligarhizării”.

Peste două săptămâni, la sfârșitul lunii martie, Ministerul Justiției a elaborat un plan de acțiuni cu privire la măsurile de limitare a influenței excesive economice și politice în viața publică („Plan de deoligarhizare”), pe care l-a publicat pentru dezbateri publice.

Documentul conține mai multe prevederi: creșterea transparenței tranzacțiilor imobiliare, combaterea spălării banilor și acțiuni anti monopol; eficacitatea recuperării activelor în contextul sancțiunilor internaționale impuse; o gestionarea mai bună a riscurilor din sectorul bancar și cel de asigurări și o mai bună asigurare a transparenței privind finanțarea partidelor politice.  

În data de 3 mai, ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a trimis o scrisoare Comisiei de la Veneția. „În această scrisoare ea a menționat că după mai multe consultări la nivel național, autoritățile au decis să renunțe la „Legea de deoligarhizare” și să aplice o abordare sistemică pentru deoligarhizare. În acest context, autoritățile au prezentat Comisiei de la Veneția un plan de măsuri privind limitarea influenței excesive economice și politice în viața publică ( deoligarhizare), elaborat de un grup de lucru interdepartamental, se menționează în scrisoarea adresată Comisiei de la Veneția.  

Comisia de la Veneția a salutat renunțarea Moldovei la „Legea de deoligarhizare și „schimbarea accentelor pe abordarea sistemică”

Comisia de la Veneția le-a recomandat autorităților de la Chișinău:

Să intensifice lupta împotriva corupției în eșaloanele superioare ale puterii

Creșterea transparenței achizițiilor publice

Consolidarea pluralismului mass-media și transparența proprietarilor mass-media

Consolidarea politicii de combatere a spălării banilor

Înăsprirea regulilor de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale

Fortificarea independenței și eficacității autorităților de reglementare și control

Comisia de la Veneția a menționat că pentru funcționarea eficientă a acestui sistem, este necesar să se obțină succes în reforma sistemului judiciar, să fie obținută independența, integritatea și imparțialitatea acestuia.

***

Amintim că Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost incluși în lista sancțiunilor de către Guvernul Marii Britanii. Potrivit deciziei autorităților de la Londra, toate bunurile deținute de Plahotniuc sau Șor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, cum ar fi Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Cetățenilor britanici li se va interzice orice tranzacție economică cu oricare dintre persoanele sancționate, cărora li se va interzice de acum înainte intrarea în Regatul Unit.

Decizia Londrei vine după ce, în data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Lista completă AICI.

În ședința din 31 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE)  a aprobat un șir de deciziicare vin să transpună efectul sancțiunilor impuse de către Biroul pentru controlul activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA. Potrivit acestora, activitatea persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA pentru campaniile persistente de influențare malignă și acte de corupție, va fi strict monitorizată și în Republica Moldova.

În cadrul unei emisiuni televizate din 8 decembrie, ministrul de atunci al Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că sancțiunile adoptate de Guvernul SUA trebuie transpuse în legislația Republicii Moldova și planifică aceste acțiuni „în termen foarte scurt”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

MoldATSA, acuzată că ar fi „rătăcit” €3 milioane dintr-un grant. Declarația instituției

Fostul director al MoldATSA, Sorin Stati, susține că grantul de 3 milioane de euro, oferit Republicii Moldova de EUROCONTROL în 2022 pentru susținerea activității întreprinderii în perioada de criză, ar fi dispărut, informația fiindu-i comunicată de Dumitru Vangheli, demis recent de la șefia întreprinderii. Potrivit acestuia, resursele erau destinate pentru plata salariilor și acoperirea dificultăților economice generate de scăderea drastică a traficului aerian. În reacție, MoldATSA a respins acuzațiile, prezentând un raport de audit independent care certifică utilizarea conformă a fondurilor. Între timp, deputatul Vasile Costiuc a anunțat că a depus un denunț la Procuratura Generală.

Potrivit lui Sorin Stati, Dumitru Vangheli i-ar fi comunicat că banii au sosit în perioada în care Oleg Popșoi exercita funcția de director interimar al MoldATSA și că acesta i-ar fi spus să nu se implice în situație, întrucât aceasta era gestionată de Andrei Spînu, viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii la acea dată.

„EUROCONTROL a alocat aceste 3 milioane de euro întreprinderii, deoarece au scăzut drastic vânzările și trebuia menținuți angajații cu achitarea salariului. Vangheli m-a informat că banii aceștia au venit pe timpul lui Oleg Popșoi și banii au dispărut, 3 milioane de euro. El a discutat cu Popșoi și acesta i-a spus să nu se implice în situație, deoarece situația este gestionată de către Andrei Spînu”, a declarat Stati la emisiunea „Puterea a patra” de la N4.

Deputatul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, a anunțat că a depus un denunț la Procuratura Generală în legătură cu aceste dezvăluiri.

„Am depus denunț penal la Procuratura Generală pe dezvăluirile privind furtul a 3 milioane de euro de la Moldatsa”, a scris Costiuc.

Reacția MoldATSA

Întreprinderea de stat MoldATSA a respins acuzațiile, invocând raportul auditorului independent ATA Consult din martie 2024, potrivit căruia fondurile au fost utilizate în conformitate cu destinația pentru care au fost acordate.

„Afirmația potrivit căreia fondurile EUROCONTROL ar fi dispărut este falsă și este infirmată de raportul auditorului independent ATA Consult. Conform raportului emis în martie 2024, MOLDATSA a recepționat în anul 2023 suma de 2.623.118 euro din Fondul de Solidaritate Voluntară al EUROCONTROL. Raportul constată că fondurile au fost utilizate în conformitate cu destinația pentru care au fost acordate”, se arată în comunicatul MoldATSA.

Potrivit raportului de audit, suma de 911.000 euro a fost utilizată pentru cheltuieli de personal, formare profesională și alte costuri operaționale, iar suma de 1.712.117,97 euro — pentru avansuri aferente unor investiții în infrastructura și echipamentele tehnice ale întreprinderii. O parte din fonduri au contribuit la implementarea sistemului ILS CAT III pe Aeroportul Internațional Chișinău, care permite aterizarea aeronavelor în condiții meteorologice nefavorabile.

„Raportul de verificare nu identifică lipsuri de fonduri, utilizări neconforme sau alte nereguli privind gestionarea grantului acordat de EUROCONTROL. Considerăm important ca dezbaterile publice să fie bazate pe documente, nu pe speculații sau afirmații neprobate”, a mai transmis MoldATSA.

Reacția fostului viceprim-ministru Andrei Spînu

Fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, a reacționat pe rețelele de socializare, precizând că nu mai deține funcția de ministru din noiembrie 2024 și respingând orice implicare în situația de la MoldATSA. Acesta a susținut demiterea imediată a tuturor persoanelor care primesc salarii nejustificate, indiferent de gradul de rudenie, și a solicitat publicarea tuturor informațiilor privind utilizarea fondurilor primite de la EUROCONTROL.

„Toate resursele alocate de EUROCONTROL pentru plata salariilor și implementarea echipamentului CAT3 au fost auditate și verificate cap-coadă de EUROCONTROL. Cer MoldATSA să publice toate informațiile referitoare la utilizarea resurselor de la EUROCONTROL. Informația trebuie să includă toate sumele transferate de EUROCONTROL și toate cheltuielile care au fost realizate”, a declarat Spînu.

Acesta a mai adăugat că, dacă Dumitru Vangheli a falsificat informații în CV, atunci acesta trebuie să răspundă.

„Dacă Dumitru Vangheli a falsificat informația din CV, atunci el trebuie să răspundă. Ce am văzut public din partea lui nu este nici pe departe convingător”, a conchis Spînu.

Precizăm că întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în ultimele zile în centrul unui scandal. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul instituției, Dumitru Vangheli, ar fi indicat în CV-ul depus la concurs că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a lucrat ulterior timp de doi ani ca pilot pe avioane de linie la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, Agenția Proprietății Publice l-a demis pe Vangheli începând cu 22 iunie, „ca urmare a pierderii încrederii fondatorului în persoana administratorului”, interimatul funcției urmând să fie asigurat de Andrei Cebanu, director adjunct la Autoritatea Aeronautică Civilă.

În același timp, scandalul a continuat în legătură cu Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația lunară a acesteia a depășit 120.000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât indemnizația salarială a președintei Maia Sandu. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: