BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

UPDATE Noi detalii despre perchezițiile de la Banca Națională a Moldovei, în dosarul „frauda bancară”

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (​PCCOCS) a inițiat percheziții în clădirea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în legătură cu dosarul „frauda bancară”.

UPDATE (13:24) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a confirmat într-un comunicat de presă că a desfășurat percheziții la domiciliul, iar în prezent și în biroul de serviciu al fostului administrator special al Băncii de Economii, care deține și funcția de șef de departament al Băncii Naționale a Moldovei, context în care acesta a fost reținut în baza bănuielii rezonabile de comitere a abuzului de serviciu.

Acțiunile de urmărire penală au loc în cadrul investigării dosarului „fraudei bancare”, pe segmentul  gestionării garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: B.C. „Banca de Economii” S.A., B.C. „Unibank” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A.

Potrivit legii, abuzul de serviciu comis în interesul unei organizații criminale se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Știrea inițială

Perchezițiile ar avea legătură cu decizia acordării garanțiilor de stat Băncii de Economii. Anchetatorii au ajuns la concluzia că, din momentul instituirii supravegherii speciale, pe 27 noiembrie 2014, banca a întors depozitele persoanelor fizice și juridice din garanțiile de stat. Printre acestea se numără compania din offshorul din Panama Veb Solution, implicat în „frauda bancară”.

Amintim că, în martie 2020, Procuratura Generală a anunțat despre reținerea fostei vicepreședinte a BNM, Emma Tăbârță și a fostul șef al departamentului de supraveghere specială din cadrul BNM, Ion Ropot. Înainte de rețineri, oamenii legii au desfășurat percheziții la Banca Națională, în dosarul „frauda bancară”. Procurorul general Alexandr Stoianoglo a aprobat reținerea și audierea foștilor și actualilor conducători ai BNM – Drăguțanu, Tăbârță, Cincilei și Sturzu.

Câteva ore mai târziu a devenit cunoscut faptul că Drăguțanu a fost învinuit de escrocherie și spălare de bani în mărime deosebit de mare și a fost plasat în arest pe un termen de 30 de zile.

Potrivit surselor NM, pe 11 martie, percheziții au avut loc și la domiciliul lui Ion Ropot, fostul șef al departamentului de supraveghere specială din cadrul BNM. Acestea ar avea legătură cu un alt episod din dosarul „frauda bancară”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: