BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

UPDATE Noi detalii despre perchezițiile de la Banca Națională a Moldovei, în dosarul „frauda bancară”

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (​PCCOCS) a inițiat percheziții în clădirea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în legătură cu dosarul „frauda bancară”.

UPDATE (13:24) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a confirmat într-un comunicat de presă că a desfășurat percheziții la domiciliul, iar în prezent și în biroul de serviciu al fostului administrator special al Băncii de Economii, care deține și funcția de șef de departament al Băncii Naționale a Moldovei, context în care acesta a fost reținut în baza bănuielii rezonabile de comitere a abuzului de serviciu.

Acțiunile de urmărire penală au loc în cadrul investigării dosarului „fraudei bancare”, pe segmentul  gestionării garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: B.C. „Banca de Economii” S.A., B.C. „Unibank” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A.

Potrivit legii, abuzul de serviciu comis în interesul unei organizații criminale se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Știrea inițială

Perchezițiile ar avea legătură cu decizia acordării garanțiilor de stat Băncii de Economii. Anchetatorii au ajuns la concluzia că, din momentul instituirii supravegherii speciale, pe 27 noiembrie 2014, banca a întors depozitele persoanelor fizice și juridice din garanțiile de stat. Printre acestea se numără compania din offshorul din Panama Veb Solution, implicat în „frauda bancară”.

Amintim că, în martie 2020, Procuratura Generală a anunțat despre reținerea fostei vicepreședinte a BNM, Emma Tăbârță și a fostul șef al departamentului de supraveghere specială din cadrul BNM, Ion Ropot. Înainte de rețineri, oamenii legii au desfășurat percheziții la Banca Națională, în dosarul „frauda bancară”. Procurorul general Alexandr Stoianoglo a aprobat reținerea și audierea foștilor și actualilor conducători ai BNM – Drăguțanu, Tăbârță, Cincilei și Sturzu.

Câteva ore mai târziu a devenit cunoscut faptul că Drăguțanu a fost învinuit de escrocherie și spălare de bani în mărime deosebit de mare și a fost plasat în arest pe un termen de 30 de zile.

Potrivit surselor NM, pe 11 martie, percheziții au avut loc și la domiciliul lui Ion Ropot, fostul șef al departamentului de supraveghere specială din cadrul BNM. Acestea ar avea legătură cu un alt episod din dosarul „frauda bancară”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Oana Țoiu, despre explicații pentru interdicția primarului de Chișinău: „România nu este datoare dl. Ceban”

Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că România „nu este datoare” să ofere explicații primarului de Chișinău, Ion Ceban, cu privire la interdicția acestuia de a intra pe teritoriul țării, întrucât nu este cetățean român. Oficiala a menționat că edilul va primi totuși un răspuns de la instituția abilitată, în acest caz fiind vorba de Serviciul Român de Informații. Precizările au fost făcute în cadrul emisiuni din 19 iulie, la Antena 3 CNN.

România nu este datoare domnului Ceban, pentru că domnul Ceban nu este un cetăţean român, e improbabil că va putea vreodată fi, nu este un cetăţean al Uniunii Europene şi este dreptul nostru de a acorda sau nu acces pe teritoriul nostru. România, ca orice altă ţară membră şi a spaţiului Schengen şi a Uniunii Europene, poate interzice accesul pe teritoriul său tuturor persoanelor despre care consideră că poate să reprezinte un risc pentru siguranţa naţională sau pentru ordinea publică. Este dreptul României, este dreptul Uniunii Europeane, nu a fost contestat de niciun alt stat membru în acest moment. Odată cu interdicţia accesului domnului Ceban şi altor doi cetăţeni moldoveni pe teritoriul României, este o interdicţie care se extinde la întreg spaţiul Schengen”, a declarat Oana Țoiu, potrivit Digi24.

Întrebată de ce Ion Ceban este considerat un pericol de către România, ministra a spus: „Este o întrebare pe care şi domnul Ceban a pus-o într-o adresă oficială. Va primi sigur răspuns de la instituţiile abilitate, în acest caz Serviciul Român de Informaţii, însă să fie foarte clar, nici nu există vreo datorie a României de a da toate detaliile pe care le deţine şi cred că este ceva lesne de înţeles pentru toată lumea, că atunci când vorbim de un potenţial pericol, vorbim şi de rezerva pe care instituţiiile o au în a transparentiza toate informaţiile pe care le deţin”.

Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. Ceban califică decizia drept una politică.

Pe 17 iulie, ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. 

În aceiași zi, Ion Ceban a negat afirmațiile Oanei Țoiu, solicitând probe care să i le confirme. „Vreau dovada că ar exista ceva, pentru că acel ceva nu există”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: