Victoriabank anunță că, începând cu data de 1 decembrie 2021, în VB24 vor putea fi efectuate și plăți în lei moldovenești în cadrul sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) al Băncii Naționale a Moldovei.
În cazul plăților intrabancare, transferurile vor putea fi efectuate 24/7, urmând a fi procesate de bancă online și non-stop. În cazul plăților interbancare, transferurile vor putea fi efectuate în zilele lucrătoare, în intervalul orar 8:30-17:30, procesarea lor urmând a avea loc conform programului de activitate al SAPI.
Noua opțiune de efectuare a transferurilor în MDL are o serie de avantaje, printre care:
Procesarea automată și în timp real a plăților intra- și interbancare în MDL;
Efectuarea unor plățiurgente, online, iar cele intrabancare –și în regimnon-stop;
Simplificarea interfeței utilizatorului, prin unificarea mai multor tipuri de transferuri în MDL („Către persoane fizice”, „Către organizații”, „Către buget”) în unul singur („Transfer în MDL”);
Comisioane mai mici decât cele percepute pentru operațiunile similare efectuate la ghișeele băncii.
De asemenea, din 1 decembrie 2021, în VB24, în afară de transferurile în MDL, vor putea fi făcute în continuare următoarele plăți:
P2P (de la card la card)
În valută (SWIFT)
În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Investițiile în platformele digitale sunt o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Victoriabank este prima bancă care a introdus plățile cu telefonul, prin aplicația gratuită VB24 Pay, iar în 2019 – plățile cu Garmin Pay. Utilizatorii de carduri își pot gestiona conturile de la distanță, prin: VB24 Web, VB24 Mobile, iar persoanele juridice – prin VB24 Business. Victoriabank este inclusă în Registrul global al furnizorilor de servicii Visa în ceea ce privește securitatea plăților digitale.
Persoane necunoscute au anunțat autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol astăzi, 4 februarie, că mai multe școli din regiunea transnistreană ar fi minate. Instituția responsabilă de „afaceri interne” a comunicat că, în urma verificărilor, alertele cu bombă s-au dovedit a fi false.
Potrivit sursei citate, au fost recepționate mesaje precum că școli din Bender, Tiraspol și Slobozia ar fi minate.
Elevii instituțiilor de învățământ vizate au fost evacuați, iar zona adiacentă a fost izolată.
La instituțiile de învățământ au intervenit poliția și geniștii.
În urma controalelor, nu au fost depistate dispozitive explozive.
Precizăm că canalele de Telegram din regiunea transnistreană scriu că circa 10 școli ar fi fost vizate de alertele false cu bombă.
Construcția spitalului regional din Bălți ar putea începe abia în februarie, deși autoritățile promiseseră inițial că lucrările ar fi trebuit să demareze în ultimul trimestru al anului trecut. Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a făcut acest anunț pe 4 februarie, înaintea ședinței de guvern. Oficialul a subliniat că autoritățile nu vor abandona proiectul, chiar dacă numărul populației din nordul țării a scăzut de la 900 de mii la 600 de mii.
„La sfârșitul lunii decembrie am discutat cu finanțatorii și cu partenerii noștri internaționali. Discutăm la nivelul conducerii țării, la nivel politic, deci pur și simplu sunt niște situații de acest gen. Acum se discută care este formula acestui spital, dar aceasta rămâne în vigoare. Construcția spitalului regional din Bălți va începe și acest lucru se demarează în luna februarie”, a menționat aceasta.
Întrebat de jurnaliști de ce autoritățile au decis să construiască un spital regional de la zero, în loc să investească în Spitalul Clinic din Bălți, ministrul a răspuns că acesta s-a transformat dintr-un spital orășenesc într-unul regional și că numai anul trecut a beneficiat de investiții de 200 de milioane de lei.
Epopeea celor două spitale regionale: 2031, un nou termen de finalizare
Inițial, termenul de dare în exploatare a celor două spitale regionale, de la Bălți și Cahul, era stabilit pentru anul 2025, conform angajamentului asumat de fosta prim-ministră a Republicii Moldova, Natalia Gavriliță. Prevederea era inclusă în programul de guvernare prezentat la învestirea în funcție.
„Proiecte mari de infrastructură și dezvoltare regională pentru perioada 2021–2025. Vom construi două spitale regionale moderne – la Cahul și la Bălți”, se arată în programul de activitate al Guvernului „Moldova Vremurilor Bune”.
În martie 2025, Guvernul a anunțat că Uniunea Europeană va acoperi cheltuielile pentru elaborarea documentației de proiect necesare construcției unei instituții medicale, iar darea în exploatare este preconizată pentru începutul anului 2029.
Ulterior, în luna octombrie, fosta ministră a sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că proiectele de construcție ale spitalelor regionale din Bălți și Cahul ar putea fi finalizate până în 2030. Aceasta a explicat că cea mai complexă etapă nu este construcția propriu-zisă, ci pregătirea proiectului: obținerea aprobărilor, asigurarea finanțărilor, realizarea studiilor de fezabilitate și parcurgerea tuturor consiliilor de administrare ale băncilor. „Este o procedură extrem de complicată și birocratică”, a spus Nemerenco.
Noul ministru al Sănătății, Emil Ceban, a anunțat, la sfârșitul anului trecut, un nou termen de dare în exploatare – 2031, motivând că „termenele anunțate anterior (2028–2029) nu mai corespund situației reale”.
În iunie 2025, Guvernul a aprobat inițierea negocierilor privind un contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de 101 milioane de euro, pentru construcția Spitalului Regional Cahul. Acesta ar urma să deservească aproximativ 300.000 de locuitori din raioanele Cahul, Comrat, Leova, Ceadîr-Lunga, Taraclia, Cantemir și Vulcănești.
În ceea ce privește spitalul din Bălți, valoarea totală a proiectului de construcție a Spitalului Regional Bălți este de 108 milioane de euro. Potrivit promisiunilor autorităților, instituția va avea o suprafață de aproximativ 38.000 de metri pătrați, 340 de paturi în regim de spitalizare și 78 de paturi în regim ambulatoriu.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
La Cahul a fost pornită o anchetă de serviciu după ce vloggerul Dima White a intrat într-o instituție de învățământ și a publicat pe online imagini cu elevii în timpul lecțiilor. Informația a fost comunicată pe 4 februarie de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în timpul unor declarații pentru jurnaliști. Oficialul a spus că se așteaptă la o sancțiune în privința directorului instituției de învățământ, pentru că, potrivit ministrului, „a manifestat lipsă de intuiție și pregătire profesională suficientă”.
În timpul declarațiilor, ministrul a spus că accesul pe teritoriul unei instituții de învățământ este responsabilitatea directorului instituției. „Înțeleg că este absolvent al acelei instituții (nota red.: Dima White). Respectiv, a avut un dialog cu doamna director, care, după mine, a manifestat lipsă de intuiție și pregătire profesională suficientă ca să înțeleagă că accesul unui asemenea personaj pe teritoriul unei instituții de învățământ nu este binevenit”, a declarat Perciun.
Potrivit ministrului, „direcția raională Cahul, care este angajatorul doamnei director, a pornit o anchetă de serviciu”. „Mă aștept să existe o sancțiune aplicabilă dumneaei. Ancheta durează, de regulă, 30 de zile cel puțin. Sunt niște proceduri care trebuie respectate. (…) Nu știu dacă se va ajunge la o demitere, dar cel puțin cu o sancțiune cred că se va alege și cu reducerea performanței, cu siguranță”, a menționat Perciun.
Perciun a mai spus că Ministerul Educației „nu o să stea să aprobe liste de influenceri care au sau nu au acces pe teritoriul instituțiilor de învățământ, pentru că nu așa se construiește un sistem unde există responsabilitate”. „Miza noastră este că directorii, care au studii superioare, au toată pregătirea necesară, mulți ani în spate de pedagogie, pot de sine stătător înțelege ce individ este bine să aibă acces pe teritoriul instituției de învățământ și cine nu ar trebui să intre. În același timp, când au întrebări sau neclarități, bineînțeles că pot apela, în primul rând, la direcția de învățământ. (…) În caz de mari neclarități – la Ministerul Educației”, a adăugat ministrul.
Întrebat ce se întâmplă dacă un director nu știe cu ce se ocupă un anumit vlogger, Perciun a răspuns: „Eu cred că toți directorii au capacitatea să intre pe internet, să scrie nume/prenume și să facă un scroll peste câteva articole”.
***
Amintim că, pe 29 ianuarie, Ministerul Educației a anunțat că a fost sesizat de mai mulți părinți, care au semnalat accesul unui creator de conținut online într-o instituție școlară. Potrivit ministerului, părinții au precizat că persoana a postat pe rețelele de socializare imagini cu elevii în timpul lecțiilor. Ministerul Educației declara că situația este „investigată împreună cu instituțiile abilitate” și că va fi examinată și la Consiliul de etică al direcției educație raionale. Ministerul adăuga că „orice tentativă de acces neautorizat trebuie sesizată imediat poliției”.
Menționăm că în imaginile distribuite pe rețelele sociale, vloggerul a apărut mai întâi în curtea instituției de învățământ din Cahul, apoi „în cabinetul directorului adjunct”, după care a intrat într-o clasă. Ulterior, o elevă „cu media cea mai bună” a primit cadou un telefon. În aceleași imagini, vloggerul a afirmat că „școala a mers în întâmpinare” și l-a ajutat să găsească „acel copil care învață și bine și cu adevărat are nevoie”. Cazul a stârnit reacții în mediul online.
Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va sesiza Procuratura Generală și alte instituții ale statului. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, declara că directorul școlii este responsabil de gestionarea accesului pe teritoriul instituției de învățământ și că „astfel de decizii denotă o iresponsabilitate gravă”.
***
Vloggerul și tik-tokerul Dima White riscă până la 15 ani de închisoare. În martie 2025, dosarul său a fost trimis în judecată. Procurorii îl învinuiesc de producerea pornografiei infantile, publicarea pe rețelele Tik-Tok și Telegram a 10 fișiere video filmate cu o adolescentă de 17 ani, dar și comiterea infracțiunii de trafic de copii prin faptul că ar fi convins-o să participe la filmările cu tentă sexuală în scop comercial.
Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport interimar în care susține că instituțiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune a rețelelor de socializare, pentru a „cenzura” conținutul online, inclusiv cel vizibil în afara blocului comunitar. Autorii documentului mai sugerează o posibilă influențare de către executivul UE a alegerilor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic. În reacție, UE a respins acuzațiile, calificându-le drept „nonsens pur”.
Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, care este dominată de republicani, a publicat pe 3 februarie un raport interimar intitulat „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania de un deceniu a Europei pentru a cenzura internetul global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare a americanilor în Statele Unite”.
Primul raport al Comisiei Juridice, publicat anul trecut, a vizat arsenalul juridic al UE, în special legea privind conținutul online din 2023 – Digital Services Act (DSA), despre care administrația președintelui republican Donald Trump susține că discriminează companiile americane.
Noul raport, care însumează 160 de pagini, descrie DSA drept „culminarea unui efort european de un deceniu de a reduce la tăcere opoziția politică și de a suprima narațiunile online care critică establishment-ul politic”.
Documentul menționează că, în timpul pandemiei de Covid-19, „oficiali ai Comisiei au presat platformele să își modifice regulile de moderare a conținutului pentru a cenzura la nivel global materialele care puneau sub semnul întrebării narațiunile oficiale despre virus și vaccin”, invocând e-mailuri drept dovezi. De asemenea, autorii raportului sugerează că Bruxelles-ul că ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor de socializare pentru a „cenzura conținut” în alegeri din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, România și Franța, după adoptarea DSA, precum și în alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
Reacția UE
Purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene pentru afaceri digitate, Thomas Reigner, a respins învinuirile aduse de raportul american.
„În legătură cu cele mai recente acuzații de cenzură: nonsens purt. Complet nefondate”, a declarat Regnier, potrivit Le Monde. Oficialul a mai spus că „libertatea de exprimarea este un drept fundamental în Europa”, adăugând că DSA „protejează acest drept împotriva marilor companii din domeniul tehnologiilor”.
Deținătorii de proprietăți cu o valoare de circa 200 de salarii medii, adică de la 3 milioane 500 de mii de lei, precum și cei ai locuințelor cu o suprafață mai mare de 120 de metri pătrați, ar putea plăti mai mult pentru impozitul de avere, în contextul noii politici fiscale. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, pe 3 februarie, înaintea ședinței Executivului. Oficialul a precizat că documentul urmează să fie făcut public în termen de cel mult trei luni și ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
„Impozitul pe avere va ține cont de proprietăți imobiliare. Într-adevăr, este un impozit, dar acesta urmează să fie revizuit în cadrul politicii fiscale și să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Acolo vom ține cont de toate acele considerente care trebuie să fie actualizate, de factorii creșterii impozitului; vom revizui cotele, limitele, cât și procentul sau chiar și taxa per ansamblu”, a explicat Gavriliță.
Ministrul a precizat că va reveni cu mai multe detalii atunci când politica fiscală va fi definitivată și supusă consultărilor publice.
„Deci, aceste criterii – câți metri, câte salarii și așa mai departe – acești parametri vor trebui să fie revizuiți. Pe de altă parte, cotele de impozitare vor fi și ele analizate, dar o să revenim atunci când o să ne apropiem de acest exercițiu. Cred că în următoarele două luni, maxim în trei, urmează să discutăm politica fiscală”, a adăugat oficialul.
Adrian Gavriliță a dat asigurări că cetățenii cu venituri mici nu vor fi afectați de aceste modificări.
„Dar vă asigur că cetățenii cu venituri mici nu vor fi afectați”, a încheiat acesta.
În ceea ce privește impactul bugetar, ministrul a menționat că estimările privind eventualele încasări vor putea fi făcute doar după ce proiectul va fi finalizat și supus consultărilor publice, urmînd a fi aprobat în cadrul procedurilor legale.
Săptămâna trecută ministrul finanțelor a anunțat că și impozitul imobiliar va fi actualizat, iar, ca rezultat, autoritățile locale vor putea stabili mai exact și corect valoarea taxelor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
