Plus de flexibilitate, rapiditate și reacție rapidă la schimbare: maib implementează agile

Maib avansează pe calea agile, iar primele echipe de front runneri au fost deja create, urmând timp de o lună să fie implicate în traininguri intensive alături de experți și coach internaționali, iar din luna mai – să purceadă la activitatea nemijlocită în stil agile.

Maib goes agile – mai mult decât un slogan

De ce agile? Ca bancă, maib își propune să devină mai flexibilă și mai eficientă, să crească viteza cu care acționează, reacționează și pune la dispoziția clienților săi produse inovative. Își propune să schimbe procesele tradiționale conservatoare pe unele rapide și inovatoare, și să crească ponderea digitalizării.

Ca angajator, maib își propune să ofere angajaților săi experiențe de nivelul următor, un mediu în care fiecare angajat să-și dezvolte competențe multilaterale și o gândire creativă, un mediu în care să inoveze, să-și asume responsabilități și să exceleze, un mediu în care angajații să lucreze cu plăcere și… să se simtă fericiți la locul de muncă.

Menționăm că maib este prima bancă din Moldova și regiune care demarează un proces complex de implementare a agile, care va contribui la transformarea modului de activitate a băncii, urmărind crearea unui nou standard al experienței clienților pentru a le face viața mai simplă, mai bună și mai mobilă.

Suntem agili, inovatori, cu spirit de echipă

În cadrul primei întâlniri a front runnerilor și managementului maib au fost prezentate orchestrele. Acestea sunt noile structuri în stil agile, constituite din echipe interdisciplinare, specialiști care anterior lucrau în subdiviziuni diferite (manageri produse, manageri riscuri, juriști, manageri marketing etc.), dar care s-au reunit într-o orchestră pentru a lucra împreună la dezvoltarea de proiecte. În noile structuri echipele vor lucra autonom, urmând să dezvolte procese, produse, să le testeze consultându-se cu clienții și să le optimizeze, astfel încât tot ceea ce elaborează să răspundă și să depășească așteptările clienților.

Avantajele unei asemenea abordări sunt multiple: deciziile urmează a fi luate rapid, iar expertiza specialiștilor din diverse domenii care vor lucra simultan la aceeași dezvoltare urmează a da o viziune mai amplă asupra proceselor, asigurând crearea de valoare adăugată și îmbunătățirea experienței clienților.

De asemenea, au fost prezentate:

– misiunea, obiectivele, structura primelor orchestre constituite în maib au fost prezentate, acestea fiind dedicate domeniilor Retail și Business Banking;

– noile spații de lucru, care sunt amenajate confortabil, în stil open space. Designul este elaborat astfel încât să favorizeze discuțiile, dezbaterile și procesul de luare a deciziilor;

– agenda bootcampurilor și a trainingurilor a fost prezentată primelor echipe, instruirile precedând activitatea propriu-zisă în format agile.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

„Lumea se schimbă cu o viteză amețitoare și e firesc să ne schimbăm și noi pentru a fi competitivi nu doar astăzi, dar și în viitor. Pornind de la cele mai bune practici internaționale, am luat decizia de a implementa agile în maib. Băncile de succes din lume au implementat deja sau sunt în proces de implementare a agile, schimbând formatul tradițional în unul modern, inovator, care permite să răspundem rapid și proactiv așteptărilor clienților noștri și să păstrăm ritmul cu dezvoltările pieței. Ponderea creditelor și a altor produse maib contractate online este în continuă creștere. Clienții noștri migrează în online și vom dezvolta pentru ei produse care să le facă viața mai simplă, mai bună și mai mobilă, având o abordare agile. Le doresc mult succes primelor echipe care urmează să își transforme modul de lucru în unul agile și le felicit pentru că sunt deschizătorii de drum ai acestui proces complex de transformare”.

Împreună la nivelul următor!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Ministerul Apărării, prima reacție la criticile privind proiectul stării de război și de asediu

Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, susține că proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război nu urmărește să pregătească Republica Moldova pentru un conflict armat și nici nu prevede întoarcerea forțată în țară a cetățenilor aflați peste hotare, după cum au afirmat unii politicieni din opoziție. Într-un comentariu pentru NewsMaker, oficialul a explicat că inițiativa are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune.

„Ministerul Apărării întotdeauna actualizează cadrul legislativ care ține de domeniul său de activitate. Respectiv această lege, legea privind regimul stării de asediu și război, a fost aprobată în 2004, vreau să atrag atenția – 22 de ani. În acești 22 de ani, au avut loc mai multe evaluări ale legilor, inclusiv a acestei legi. (…) În toți acești 22 de ani, dar mai ales în ultimii patru ani și jumătate, climatul de securitate s-a înrăutățit semnificativ, ceea ce cumulativ toți acești factori au făcut ca să primim anumite recomandări de la instituțiile statului abilitate ca să actualizăm legea privind regimul stării de asediu și război. (…) Am venit cu un proiect care să actualizeze această lege”, a declarat Ghenadie Cojocaru.

Totodată, oficialul a respins afirmațiile precum că moldovenii aflați peste hotare vor fi obligați să se întoarcă în țară în eventualitatea instituirii stării de asediu sau de război.

„Cuvântul diasporă nu figurează niciunde. Regretăm profund faptul că anumiți lideri politici sau nu lideri politici interpretează eronat. Deci, nu există în proiectul de lege expresia diasporă. Există o expresie care este folosită în mai multe legi, se numește cetățenii aflați peste hotare. Nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară. (…) Nici nu există pârghii ca cineva să fie adus forțat în țară”, a menționat secretarul de stat.

Cojocaru a mai catalogat drept „rău-intenționată” interpretarea liderului PSRM, Igor Dodon, potrivit căreia proiectul de lege ar pregăti Republica Moldova de „război”.

„Atunci când se invocă că prin astfel de legi vrem să aducem războiul în țară, întrebarea mea este – dar noi am preluat mai mult de 80% din legea actuală – (…) de ce până acum nimeni nu a spus că această lege de peste 22 de ani aduce război? În momentul în care am vrut să aducem niște garanții de control democratic și atribuții mai clare pentru instituțiile statului, atunci s-a invocat lucrul acesta. (…) Tot ce am adus în legea aceasta am adus garanții ca Parlamentul să poată controla instituțiile statului cum respectă legea într-un eventual regim de stare de asediu și război. Plus, ceea ce am adus nou – atribuții pentru instituții, ca fiecare instituție a statului să aibă atribuțiile descrise, astfel încât într-un așa regim la care sperăm niciodată să nu ajungem să nu fie timp de interpretare”, a spus el.

Ghenadie Cojocaru a precizat că proiectul de lege a fost înregistrat în Cancelaria de Stat și, ulterior, a fost expediat instituțiilor de stat, care, în decurs de 10 zile, vor emite un aviz pe marginea documentului.

„Urmează și o avizare repetată dacă vor fi multe recomandări. Fiecare pe domeniul său de activitate va veni cu recomandări și propuneri către Ministerul Apărării pentru a alinia acest proiect de lege la cerințele legislației naționale. Ulterior, vor fi audieri în comisiile parlamentare. (…) Procesul de avizare cu instituțiile statului va aduce anumite modificări la acest proiect, iar, în paralel, are loc consultația publică. Este consultație publică în care noi primim direct la Minister recomandările și, totodată, sunt organizate și ședințe de audieri publice. Deci, este un proces larg care durează mai mult de o lună ca ulterior să ne apropiem de varianta finală”, a adăugat el.

Amintim că proiectul de lege care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară, a fost examinat de secretarii de stat ai Guvernului pe 2 noiembrie.

Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Inițiativa a stârnit un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Totodată, Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă” și deputat, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului de lege. Documentul critică inclusiv prevederea potrivit căreia moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare. La momentul publicării acestei știri, petiția a adunat 4 585 semnături.

De asemenea, liderul PSRM, Igor Dodon, a solicitat retragerea proiectului de lege. Politicianul susține că cetățenii țării percep inițiativa drept o pregătire pentru un pretins conflict armat și că ar fi fost contactat de „zeci” de persoane care ar fi îngrijorări cu privire la acest document.

Pe fondul criticilor și acuzațiilor din partea opoziției, prim-ministrul Vasile Tofan i-a îndemnat să nu creeze „isterie pe loc gol”. Șeful Guvernului a subliniat că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Desculț prin casă, fără grija facturilor: confortul unui inverter GREE 

Odată cu majorarea tarifului la gaz în prag de iarnă, schimbarea radicală a sistemului de încălzire nu mai este o opțiune realistă. Alternativa rapidă și accesibilă este climatizorul inverter. Se instalează într-o singură zi, nu cere racordări la rețeaua de gaz și funcționează imediat ca sursă principală sau suplimentară de căldură.

De ce încălzește mai ieftin? 

Spre deosebire de un calorifer electric (care transformă direct curentul în căldură la un raport de doar 1 la 1), climatizorul inverter funcționează ca o pompă de căldură: preia energia termică din aerul de afară și o transferă în casă. 

● Randament multiplicat: Pentru fiecare 1 kWh de curent consumat din priză, generează în medie 4 kWh de căldură. 

● Consum reglat automat: Compresorul își ajustează continuu puterea exact cât să mențină temperatura setată și să prevină uzura pieselor.

● Pregătit pentru iarnă: Climatizoarele inverter extrag căldură chiar și din aerul înghețat, funcționând fără întreruperi la temperaturi negative. 

Climatizor sau gaz? 

La tarifele actuale, încălzirea cu un climatizor inverter eficient (SCOP 4) iese mai rentabilă. Totuși, trebuie luați în calcul câțiva factori: izolația locuinței, temperatura de afară, dimensionarea corectă. 

Cum alegi un model capabil pentru iarnă? 

Iată ce trebuie să verifici în fișa tehnică: 

● SCOP (randamentul sezonier pe căldură): Cu cât cifra e mai mare, cu atât e factura mai mică. 

● Limita termică: Caută modele certificate să funcționeze stabil între -15°C și -25°C 

● Capacitatea potrivită: 9.000 BTU/oră pentru dormitoare (până la 25 m2), 12.000 BTU/oră pentru livinguri (25–35 m2) și 18.000-24.000 BTU/oră pentru spații locative mai mari. 

Ghid rapid: Ce model GREE să alegi?

Gama GREE LINK este alegerea perfectă pentru a trece de iarnă în confort deplin, ținând facturile sub control. Vorbim despre cel mai mare producător mondial din domeniu, cu peste 12 000 de ingineri și 1 000 de laboratoare dedicate inovațiilor. 

● GREE Airy — campion la eficiență pe ger extrem 

SCOP 4,6 – 4,8 (Clasa A++), funcționează până la -25°C. Recomandat pentru încălzire intensivă cu cel mai mic consum de curent posibil. 

● GREE Clivia — confort, design modern și aer curat 

SCOP 4,0 – 4,2 (Clasa A+), funcționează până la -25°C. Controlează umiditatea, sterilizează aerul și are aspect mat elegant. Recomandat celor atenți la designul interior și la calitatea aerului. 

● GREE G-Time — smart, rapid și silențios 

SCOP 4,0 – 4,1 (Clasa A+), funcționează până la -25°C. Oferă încălzire ultra-rapidă, funcționare silențioasă și monitorizare exactă a consumului de energie electrică. Recomandat pasionaților de tehnologie, care vor un aparat discret pentru ierni urbane obișnuite. 

Specialiștii GREE Moldova te așteaptă în magazinele din toată țara: LINK

NewsMaker

Gaz avem. Dar bani pentru facturi? De ce încălzirea îi costă din nou scump pe moldoveni (ANALIZĂ)

Moldova intră în această iarnă cu prețuri la energie aproape record. NewsMaker explică ce se știe despre acest sezon de încălzire.

Cum intră Moldova în acest sezon de încălzire?

Sezonul de încălzire din acest an a început în Moldova cu prețuri la energie aproape de nivelurile record. Un metru cub de gaz costă 26,14 lei, iar o gigacalorie de energie termică — 3.277 de lei în Chișinău și 3.374 de lei în Bălți. În perioada următoare s-ar putea scumpi și energia electrică. Premier Energy a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifului de la 3,56 la 4,64 lei pentru un kWh.

Deși ANRE aprobă, de regulă, majorări mai mici decât cele solicitate de furnizori, energia electrică se va scumpi, cel mai probabil.

Tarifele au fost mai mari decât cele din acest an doar în sezonul de încălzire 2022–2023. Atunci, un metru cub de gaz costa până la 29,27 lei, un kWh de energie electrică pentru clienții Premier Energy — până la 4,77 lei, iar o gigacalorie de energie termică — până la 3.577 de lei.

Cum se împletește energia cu politica?

În ultimii ani, energia a devenit unul dintre cele mai importante și discutate subiecte din Moldova. Tema a căpătat amploare în 2021, când tarifele la gaz s-au dublat, apoi au continuat să crească în 2022. Astfel, în doar doi ani, prețul plătit de consumatori pentru un metru cub de gaz a urcat de la puțin peste 4 lei la aproape 30 de lei.

În aceeași perioadă, malul drept al Republicii Moldova a renunțat la gazul cumpărat de la compania rusă Gazprom și a început să se aprovizioneze din alte surse. Întregul volum de gaz rusesc a fost redirecționat către regiunea transnistreană.

Tot atunci a izbucnit și primul scandal privind achizițiile de gaz. Andrei Spînu, pe atunci vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a fost acuzat în repetate rânduri că a cumpărat prea mult gaz la prețuri mari. El a respins acuzațiile, susținând că Moldova trebuia să-și asigure independența energetică față de Rusia și să cumpere suficient gaz pentru a trece iarna în orice condiții.

Tariful la gaz a fost redus abia spre vara anului 2023 — până la aproximativ 18 lei, în condițiile în care prețul de achiziție inclus în tarif era atunci de două ori mai mare decât cel de pe piață.

Al doilea mare scandal legat de gaz a izbucnit în 2024. Moldova a ratat ocazia de a cumpăra gaz la prețuri mici la începutul anului și a făcut achizițiile pentru iarnă mai târziu, când prețurile crescuseră semnificativ. Drept urmare, tariful a fost majorat cu 27% înaintea sezonului de încălzire. Ministerul Energiei, Energocom și Moldovagaz își pasau responsabilitatea, fiecare susținând că a făcut tot posibilul pentru pregătirea de iarnă.

Cum a fost cumpărat gazul în acest an?

Al treilea scandal de amploare a izbucnit în acest an, când conflictul din Orientul Mijlociu a scumpit resursele energetice la nivel mondial. În Moldova, tariful la gaz a crescut de la aproximativ 14 la 20 de lei pentru un metru cub în septembrie, apoi la 26 de lei în octombrie.

Scumpirile au fost însoțite de proteste ale opoziției. Participanții au cerut eliminarea TVA la gaz și au criticat cheltuielile și salariile mari ale conducerii Energocom. Autoritățile au susținut însă că acestea au un impact nesemnificativ asupra tarifului.

Totuși, premierul Vasile Tofan a recunoscut că există probleme în mecanismul de achiziții al Energocom. El consideră că un model mai stabil este combinarea achizițiilor în baza contractelor pe termen mediu și lung cu procurarea gazului de la bursă. În opinia premierului, o parte din volume ar trebui cumpărate în baza contractelor pe termen mediu și lung.

„Acum nu ne putem permite contracte pe termen lung. Ne interesează cel puțin contracte pe termen mediu — pe trei sau cinci ani — pentru a fixa prețul. Și aici ne asumăm un anumit risc”, spunea Tofan.

Ca răspuns, fostul președinte, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, declara că ar fi convenit asupra livrărilor de gaz de la Gazprom la prețul de 350 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Guvernul nu a comentat declarația lui Igor Dodon, însă expertul în energetică Sergiu Tofilat consideră că acest lucru este nerealist din punct de vedere tehnic. „Ei nu pot livra gaz pe malul stâng, nu au posibilități tehnice. În primul rând, nu există loc în conducta «TurkStream», iar în al doilea rând, din septembrie 2027 intră în vigoare sancțiunile UE asupra gazului rusesc”, spunea expertul.

Deocamdată, Chișinăul a cumpărat 2 milioane de metri cubi de gaz din Ucraina la un preț cu aproximativ 10 euro pentru 1 MWh sub cel de pe piață (pentru comparație: prețul mediu în noiembrie a fost de circa 87 de euro pentru 1 MWh). Vasile Tofan declara că următoarea etapă prevede extinderea achizițiilor de pe piața ucraineană și căutarea unor oferte care să permită reducerea costurilor de aprovizionare.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a comunicat că Energocom negociază cu mai mulți furnizori de gaz din Ucraina. Volumele achizițiilor vor depinde de cantitatea de combustibil pe care o vor putea oferi companiile și de preț. „În funcție de contractele care vor fi semnate, poate fi vorba despre volume între 10 și 50 de milioane de metri cubi. Multe depind de disponibilitatea gazului, dar, în cele din urmă, și de formula de preț convenită”, a menționat Junghietu.

Dar în regiunea transnistreană?

Situația energetică din regiunea transnistreană pare să se fi stabilizat după criza de proporții din 2025. Reprezentanții Chișinăului, Tiraspolului și Moscovei s-au arătat optimiști în privința sezonului de încălzire din regiune, iar în această săptămână, în orașele de pe malul stâng a fost pornită încălzirea centralizată.

Astfel, vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri a declarat, într-un interviu pentru publicația „Most”, că există angajamente potrivit cărora livrările vor continua până la sfârșitul anului. „Și există anumite semnale că acest lucru se va întâmpla și pe întreaga perioadă rece, pe toată iarna. Adică, din acest punct de vedere, dacă, să spunem așa, politica de sancțiuni a Uniunii Europene nu va afecta livrările de gaz, probabil că vom trece această perioadă rece de iarnă fără zguduiri”, a declarat Chiveri.

Negociatorul din partea Tiraspolului, Vitali Ignatiev, de asemenea, în octombrie anul acesta, într-un interviu pentru RIA Novosti, a declarat că livrările de gaz vor continua. „Există motive să pornim de la ideea că livrările în perioada de toamnă-iarnă care urmează vor continua, asigurând necesitățile populației și, în măsura posibilităților, ale agenților economici”, a spus Vitali Ignatiev.

Apoi, ambasadorul desemnat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, aflat la Tiraspol, a declarat că Rusia va continua să ajute regiunea transnistreană cu livrările de gaz.

De la începutul anului viitor, tarifele la energie în regiune vor crește cu câteva procente. Un metru cub de gaz va costa 1,75 ruble locale (circa 1,96 lei), un kWh de energie electrică — 1,59 ruble (circa 1,78 lei), iar o gigacalorie de energie termică — între 691 și 754 de ruble (775–846 de lei).

Cum poate Moldova să facă față mai bine crizelor energetice?

Expertul în energetică Sergiu Tofilat consideră că, din punctul de vedere al aprovizionării cu gaz și energie electrică, Moldova s-a pregătit bine. „Dar la noi intensitatea energetică, adică câți bani se cheltuiesc pentru PIB sau pentru încălzirea unui metru pătrat de locuință, este de trei ori mai mare decât media UE. Mai rău este doar în Bulgaria. Într-o asemenea situație, nicio reducere la gaz nu va ajuta. Trebuie să ne ocupăm de problema eficienței energetice”, a menționat expertul.

Potrivit expertului, autoritățile trebuie să se ocupe de strategia de achiziție a gazului. „Cel mai ușor este să cumperi gaz de la bursă la cotațiile pentru luna următoare. Nu există niciun risc nici pentru cumpărător, nici pentru vânzător. Doar pentru consumator — prețurile pot crește. Și nimeni nu vrea [să schimbe] și să-și asume responsabilitatea. Toată strategia este — să cumpere Energocom, iar noi vom sta și vom critica”, a explicat Tofilat.

Expertul consideră că legislația trebuie modificată astfel încât să fie prevăzute în ea sursele de aprovizionare: o parte din volume să fie cumpărate și păstrate în depozite de gaze, o parte să fie cumpărate de pe piață, dar cu acoperirea riscurilor, iar achizițiile la prețurile bursiere să fie folosite suplimentar în perioadele de consum maxim.

Totodată, Tofilat a criticat ideea contractelor pe termen lung. „În ultimul contract cu Gazprom, prețul depindea, de asemenea, de prețurile bursiere. În același timp, ești obligat să cumperi anumite volume de gaz sau să plătești o amendă. Dacă însă prețul este fix, apare un alt risc. Contractul prevede sancțiuni de 5% pentru neexecutare. Ce înseamnă acest lucru în practică? Dacă prețurile cresc mult, furnizorului îi este mai ușor să plătească penalitatea de 5% și să nu livreze gazul”, a spus expertul.

Expertul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță, la rândul său, consideră că, după renunțarea la Gazprom, Moldova nu a reușit să compenseze acest lucru din punctul de vedere al prețurilor de achiziție.

„Lucrăm în baza unor contracte pe termen scurt. Prețul nostru de achiziție în anii 2023–2026 a fost mai mare decât media europeană. Avem o piață concurențială foarte slabă”, spune Ioniță. În opinia sa, în acest an, companiile mici ar fi putut cumpăra gaz mai ieftin decât Energocom.

Totodată, în opinia sa, Moldova a început să lucreze la îmbunătățirea situației. „Este nevoie de funcționarea bursei, de o piață concurențială, de contracte pe termen lung, despre care a vorbit premierul [Vasile Tofan]”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Nouă persoane reținute în Moldova, într-o schemă cu investiții false în criptomonede. Victimele – cetățeni străini VIDEO

Nouă persoane au fost reținute în Republica Moldova, într-o schemă de escrocherie în care ar fi fost estorcați bani de la cetățeni din mai multe țări. Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), banii ar fi fost obținuți sub pretextul unor investiții care promiteau venituri rapide și considerabile.

Conform IGP, gruparea utiliza publicitatea online pentru a atrage potențiali investitori, în special persoane în etate, cărora le propunea să investească în acțiuni sau criptomonede prin intermediul unor platforme de investiții și tranzacționare create în prealabil. Victimele erau cetățeni din mai multe țări, cărora li se promiteau, potrivit IGP, investiții cu venituri rapide și considerabile.

„Gruparea ar fi activat sub paravanul unei companii cu o denumire credibilă, prezentându-se drept o echipă de experți financiari. Mai mult, persoanele recrutate pentru a activa în cadrul grupării ar fi fost supuse testării la poligraf, pentru ca organizatorii să se asigure că acestea nu vor divulga informații despre schema infracțională”, a comunicat Inspectoratul.

În seara zilei de 5 noiembrie au fost efectuate percheziții la centrul de apel utilizat de grupare. În urma acțiunilor, nouă persoane cu vârste cuprinse între 22 și 43 de ani, inclusiv presupusul lider al grupării, au fost reținute. Majoritatea persoanelor vizate sunt originare din Republica Moldova, inclusiv din Chișinău, raionul Cimișlia și regiunea transnistreană, iar celelalte sunt din România și Ucraina.

Potrivit IGP, urmează să fie formulate învinuirile, iar procurorii vor decide asupra măsurilor preventive care se impun.

Tudor Mardei | NewsMaker

Ozerov, despre interdicția de cinci ani pentru Krasnoselski, după ce a fost decorat de Putin: „Și Sandu a fost distinsă cu ordinele altor state”

Ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a catalogat drept „vehementă” reacția Chișinăului, după ce liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a fost decorat cu Ordinul de Onoare la Moscova. Diplomatul a afirmat că distincția nu ar avea o „conotație ideologică”, ci ar fi o „recunoaștere a meritelor” lui Krasnoselski. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 noiembrie.

„Sincer să fiu, nu am înțeles reacția atât de vehement în acest caz. Este un eveniment cât se poate de obișnuit. (…) De altfel, și Maia Sandu a fost distinsă cu ordinele altor state, dacă nu greșesc. (…) Tocmai de aceea, de ce a provocat o asemenea reacție emoțională puternică decorarea lui Vadim Krasnoselski cu un ordin rusesc… Cu atât mai mult că acest ordin nu are nicio conotație ideologică. Este Ordinul de Onoare, adică o recunoaștere a meritelor unei persoane pentru ceea ce a făcut”, a declarat Oleg Ozerov.

Amintim că, pe 4 noiembrie, la Moscova, Vadim Krasnoselski a primit „Ordinul de Onoare” din partea președintelui rus Vladimir Putin. În cadrul ceremoniei, Putin a declarat că distincția i-a fost acordată pentru „consolidarea legăturilor” cu Rusia și dezvoltarea regiunii „în condițiile unor presiuni externe”.

Pe 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare a anunțat că, la revenirea de la Moscova, liderului de facto al regiunii transnistrene îi vor fi aplicate măsuri restrictive, inclusiv interdicția de a părăsi Republica Moldova timp de cinci ani. Instituția a precizat că „plecarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii”.

În aceeași zi, premierul Vasile Tofan a declarat că Krasnoselski poate reveni la Tiraspol, însă nu va putea folosi Aeroportul Chișinău timp de cinci ani. Întrebat de NewsMaker despre temeiul juridic al măsurii, premierul a spus că nu va intra într-o discuție „tehnico-juridică”, întrucât relația cu regiunea transnistreană este una politică. El a dat însă asigurări că autoritățile au instrumentele necesare pentru a pune în aplicare interdicția.

Tofan nu a exclus ca liderul de facto ar putea să rămână în Rusia, țară a cărei cetățenie o deține. Premierul a confirmat, totodată, că Krasnoselski nu este cetățean al Republicii Moldova.

***

În urma conflictului armat de pe Nistru din 1992, regiunea transnistreană a rămas în afara controlului constituțional al Republicii Moldova, fiind administrată de un regim separatist susținut de Federația Rusă.

Cu toate acestea, Moscova participă la procesul de reglementare a conflictului, în cadrul formatului de negocieri „5+2”, în calitate de mediator și garant. Totodată, Rusia menține trupe militare pe teritoriul regiunii, inclusiv Grupul Operativ al Trupelor Ruse și contingentul rus din cadrul forțelor de menținere a păcii. La summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Federația Rusă s-a angajat să-și retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova până la sfârșitul anului 2002. Ulterior, termenul a fost prelungit până la 31 decembrie 2003, însă angajamentul nu a fost îndeplinit. GOTR continuă să fie dislocat în regiunea transnistreană.

La nivel oficial, Federația Rusă nu recunoaște independența Transnistriei și continuă să considere regiunea parte a Republicii Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: