Parlamentul Republicii Moldova

Premierul desemnat Igor Grosu prezintă programul de guvernare în Parlament (LIVE)

Igor Grosu, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru prezintă pe 25 martie, în plenul Parlamentului, programul de guvernare și echipa cabinetului de miniștri. 

 

Deputații fracțiunii PSRM și cei din Platforma „Pentru Moldova” au anunțat că nu îl vor susține pe Igor Grosu.

Programul de guvernare al guvernului în frunte cu Igor Grosu se numește „Moldova sănătoasă”. Printre prevederi se numără solicitarea Parlamentului de a declara stare de urgență pe o perioadă de cel puțin 30 zile, conform deciziei și recomandării Consiliului Suprem de Securitate din 13 martie 2021.

Din echipa de miniștri propusă de Igor Grosu fac parte: Natalia Gavrilița (ministru al Finanțelor), Viorel Cibotaru (viceprim-ministru pentru Reintegrare), Mihai Popșoi (viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe),  Andrei Spînu (ministru al Economiei și Infrastructurii), Anatalie Nosatîi (ministru al Apărării), Anatolie Topală (ministru al Educației, Culturii și Cercetării), Ala Nemerenco (ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale), Ana Revenco (ministru de Interne), Sergiu Litvinenco (ministrul Justiției), Vladimir Bolea (ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului).

Este a doua tentativă a legislativului de a învesti un guvern după demisia fostului prim-ministru Ion Chicu. În februarie, președinta țării Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de premier, însă aceasta nu a fost susținută de către deputați. Pe 24 martie, PSRM a atacat la Curtea Constituțională decretul prin care a fost desemnată Natalia Gavrilița.

Potrivit Constituției, după două tentative eșuate de învestire a unui nou legislativ, este dizolvat parlamentului și sunt organizate alegeri legislative anticipate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

cnmc.gov.md

De la stare de urgență la stare de alertă? Centrul de Management al Crizelor: „Nivelul riscurilor nu permite renunțarea imediată”

Nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență. Moldova este în continuare vulnerabilă, întrucât depinde integral de importurile de carburanți. Totodată, deși linia Isaccea-Vulcănești este funcțională, se află într-o perioadă critică de verificări. Încetarea stării de urgență poate fi luată în considerație doar în condițiile asigurării depline a securității energetice a R. Moldova. Informațiile au fost comunicate pe 3 aprilie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), din subordinea Guvernului, care a anunțat identificarea unor direcții de acțiune, printre care pregătirea unei tranziții sigure, inclusiv analizarea posibilității de a institui o stare de alertă în sectorul energetic.

Potrivit Centrului, pe 2 aprilie, reprezentanții a 12 instituții au evaluat situația din sectorul energetic și posibilul impact în cazul încetării stării de urgență. Ședința a avut loc la indicația premierului, pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, a precizat sursa citată.

„Nivelul riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență”

„În cadrul discuțiilor s-a subliniat că deși în ultima perioadă se observă unele îmbunătățiri, situația rămâne fragilă. Republica Moldova este în continuare vulnerabilă întrucât depinde integral de importurile de carburanți, iar contextul regional marcat de războiul rus din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu – continuă să afecteze livrările. În aceste condiții, unele state din regiune au introdus restricții la export pentru a-și proteja propriile piețe”, a declarat Centrul.

Totodată, potrivit Centrului, deși Linia Isaccea-Vulcănești este funcțională, se află într-o perioadă critică de verificări și ajustări ale stabilității. „Mai mult, în fiecare an, conform datelor, perioada aprilie-mai este una dintre cele mai dificile, deoarece debranșarea capacităților de cogenerare ale CET-urilor, reduce producția internă de energie electrică cu aproximativ 50% (circa 200 MW), crescând dependența de importuri și riscul utilizării energiei de avarie la costuri mari”, a adăugat sursa citată.

Conform Centrului, „instituțiile responsabile de sectorul energetic subliniază că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență”. „O eventuală reducere a termenului stabilit de Parlament prin încetarea acestui mecanism poate fi luată în considerație doar în condițiile asigurării depline a securității energetice a Republicii Moldova. Totodată, chiar și în cazul încetării stării de urgență, va fi necesară reactivarea stării de alertă pentru a menține instrumentele de intervenție care să prevină exportul stocurilor de motorină și benzină din țară și pentru a evita lipsa de carburanți la pompă”, a declarat instituția.

Direcții de acțiune

Centrul a menționat că au fost identificate câteva direcții de acțiune: pregătirea unei tranziții sigure, inclusiv analizarea posibilității de a institui o stare de alertă în sectorul energetic, pentru a păstra mecanismele necesare de intervenție; asigurarea coordonării între instituții, astfel încât orice decizie să nu creeze întreruperi în gestionarea situației, mai ales în perioada sărbătorilor, când consumul crește; monitorizarea zilnică a stocurilor și a fluxurilor de aprovizionare, precum și identificarea soluțiilor pentru a evita blocajele financiare în sector; actualizarea planurilor de intervenție pentru a preveni eventuale probleme în aprovizionarea cu carburanți și pentru a asigura necesarul în perioada agricolă.

***

Reamintim că R. Moldova se află în stare de urgență în domeniul energetic din 25 martie, instituită pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în contextul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au dus la deconectarea liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești. Pe 28 martie, linia electrică a fost repusă în funcțiune, după ce a fost reparată.

Pe 29 martie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a cerut anularea stării de urgență în domeniul energetic. O solicitare similară a fost enunțată și de primarul municipiului Chișinău. În reacție, reprezentanții Guvernului au declarat că măsura rămâne necesară până la stabilizarea completă a sistemului energetic. Pe 30 martie, șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a spus că țara ar putea reveni la starea de alertă în sectorul energetic, iar starea de urgență ar putea fi ridicată înainte de termen.

Pe 1 aprilie, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că intenționează să meargă săptămâna viitoare la Parlament pentru a propune abrogarea stării de urgență în sectorul energetic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: