ru.euronews.com

Președinta Georgiei contestă rezultatul alegerilor și cheamă la protest: „Suntem victimele unei noi forme de operațiune specială rusă”

Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat în seara zilei de 27 octombrie că alegerile parlamentare din țara sa „au fost total falsificate”. Ea a chemat populația la o „acțiune simbolică de protest”, totodată s-a adresat Occidentului – „să sprijine poporul Georgiei și să nu recunoască rezultatele alegerilor”. Zurabișvili a adăugat că alegerile au fost falsificate cu implicarea noilor tehnologii care ar face parte din metodologiile rusești. „Recunoașterea acestor alegeri este același lucru ca recunoașterea subordonării Georgiei față de Rusia”, a comunicat președinta Georgiei, relatează jam-news

Precizările Salome Zurabișvili

Președinta Salome Zurabișvili a spus că nu recunoaște rezultatele și a cerut tuturor să se adune pe 28 octombrie, la ora 19:00 – la clădirea Parlamentului, la o „acțiune simbolică de protest: ca să spunem lumii întregi despre nelegimitatea noului parlament ales”.

Salome Zurabișvili a declarat că alegerile au fost falsificate, fiind implicate noile tehnologii ale metodologiilor rusești. Declarația a fost făcută de Zurabișvili după ce a avut consultări cu patru actori din opoziție care au intrat în noul parlament.

„A fost o falsificare totală. (…) Am asistat la ceva foarte neobișnuit. Autoritățile au folosit tehnologia pentru a vărui falsul. Acest lucru nu sa întâmplat niciodată înainte. Suntem martorii și victimele, de fapt, a unei noi forme de operațiune specială rusă, a unui război hibrid, care a fost purtat împotriva poporului nostru. Recunoașterea acestor alegeri este același lucru ca recunoașterea subordonării Georgiei față de Rusia. Aceasta este o nouă formă de cucerire a Rusiei. Nu vom accepta acest lucru, este imposibil ca cineva să ia viitorul european al Georgiei”, a spus Zurabișvili. 

Ea a cerut Occidentului „să sprijine poporul Georgiei și să nu recunoască rezultatele alegerilor, pentru că acestea nu au avut loc, sunt nelegitime și nimic nu poate face aceste alegeri legitime”.

Rezultatele scrutinului 

Alegerile parlamentare din 26 octombrie erau considerate cele mai importante din istoria țării, pentru a determina dacă Georgia se va îndrepta spre Occident sau va rămâne în sfera de influență a Rusiei. În decembrie 2023, Georgia a obținut statutul de țară candidat la Uniunea Europeană, însă procesul a fost înghețat câteva luni mai târziu, după ce Parlamentul a adoptat așa-numita „lege privind transparența influenței străine”, care obligă instituțiile să se înregistreze ca „agenți străini” dacă primesc peste 20% din finanțare din străinătate. Legea, care a fost elaborată de „Visul Georgian” – formațiune considerată pro-rusă, este asemănătoarea cu cea care este în vigoare în Rusia.

La scrutinul parlamentar, populația a ales între partidul de guvernământ „Visul Georgian”, considerat pro-rus, și opoziția pro-occidentală.

Potrivit instituției electorale a țării, „Visul Georgian” a câștigat alegerile cu 53,056% din voturi. În parlament au intrat încă patru entități politice din opoziție: „Coaliția pentru Schimbare” – 11,17%, „Unitatea – Mișcarea Națională” – 9,85%, „Georgia Puternică” – 8,99%, partidul fostului prim-ministru Giorgi Gakharia „Pentru Georgia” – 8,22%.

Toți membrii opoziției care au intrat în parlament au raportat falsificări în procesul electoral și au declarat că nu vor accepta mandatele și pregătesc un protest permanent în stradă.

Reacția SUA și UE

Între timp, autoritățile SUA și UE au cerut o anchetă pentru a investiga încălcările comise în timpul alegerilor parlamentare din Georgia. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat că observatorii internaționali și locali „nu au recunoscut rezultatele alegerilor ca fiind libere și corecte”. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a citat constatările Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, una dintre instituțiile OSCE. Potrivit Oficiului, ziua alegerilor „a fost caracterizată de un mediu tensionat, încălcări frecvente ale secretului de vot și o serie de inconsecvențe procedurale, precum și rapoarte de intimidare și presiune asupra alegătorilor”, relatează Meduza


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: