Primul PC de la ASUS cu Copilot+: trei scenarii de utilizare a unui laptop cu IA

Compania ASUS a lansat primul său laptop special adaptat pentru lucrul cu inteligența artificială – Vivobook S 15. Acest laptop poate fi considerat un nou standard pentru PC-uri, comparabil cu începutul erei smartphone-urilor. Este adevărat că și în 2024 poți folosi un telefon cu butoane, dar eficiența lucrului cu un smartphone este semnificativ mai mare – un adevăr greu de contestat. Pentru a vă arăta capacitățile noului laptop cu IA, vă propunem trei scenarii de utilizare a acestuia în viața de zi cu zi și la muncă.

Crearea de conținut și design

Lucrul creativ, în special crearea de conținut vizual, necesită resurse computaționale semnificative. Pentru a satisface aceste cerințe, ASUS Vivobook S 15 a fost echipat cu un procesor Qualcomm Snapdragon X Elite, care este cu 18% mai rapid în modul multitasking decât procesorul Apple M3 și este ideal pentru lucrul cu IA. Acest procesor are o performanță totală de 75 de trilioane de operații (Tops), iar procesorul neuronal integrat Qualcomm AI Engine va prelua sarcinile de bază în lucrul cu IA.

Pentru designeri, este important să vadă culori exacte pentru a evita discrepanța culorilor în cazul  produsului final. Rezoluția mare și ecranul generos permit designerilor să observe detalii fine și să lucreze cu mai multe ferestre simultan. Vivobook S 15 este echipat cu un ecran OLED de 15 inch cu rezoluție 3K și rată de reînnoire de 120 Hz, oferind o redare exactă a culorilor și o luminozitate ridicată.

Utilizatorii Vivobook S 15 au acces la aplicațiile IA ale ASUS, care îmbunătățesc productivitatea și securitatea. StoryCube simplifică gestionarea fotografiilor și videoclipurilor, organizând eficient conținutul. Camera web AiSense cu IA și obturatorul de intimitate deconectează camera, prevenind urmărirea, și susține întunecarea adaptivă a ecranului, reducând oboseala ochilor. Sistemul de anulare a zgomotului ASUS AI Noise Cancelation cu o rețea de microfoane asigură o calitate excepțională a sunetului în timpul apelurilor și conferințelor video, eliminând zgomotele de fond și îmbunătățind comunicarea, ceea ce este deosebit de important pentru munca la distanță.

Dezvoltare de software

Performanța ridicată permite dezvoltatorilor să creeze și să ruleze modele IA mai complexe și consumatoare de resurse direct pe dispozitiv, eliminând necesitatea trimiterii datelor pe servere externe. Acest lucru este deosebit de important pentru aplicațiile care necesită reținere scăzută și viteză mare de procesare a datelor, cum ar fi realitatea augmentată, procesarea imaginilor și videoclipurilor, precum și sistemele de recunoaștere a vocii.

Posibilitatea de a folosi algoritmi IA local pe dispozitiv reduce frânarea și crește viteza de procesare, ceea ce este crucial pentru aplicațiile care funcționează în timp real sau în condiții de acces limitat la internet. Procesarea locală a datelor îmbunătățește, de asemenea, confidențialitatea și securitatea, deoarece nu este necesar să se transmită datele prin rețea, ceea ce reduce riscul de scurgeri și atacuri.

Dezvoltatorii lucrează adesea în afara biroului și au nevoie de o durată lungă de viață a bateriei dispozitivului lor. Datorită procesorului eficient energetic, durata de viață a bateriei a fost extinsă până la 18 ore. De asemenea, există posibilitatea de încărcare rapidă prin USB-C de la 0 la 60% în 49 de minute. Acest lucru permite celor care dețin laptopul să lucreze mai mult timp fără a încărca dispozitivul, ceea ce este deosebit de util în sesiuni de programare prelungite sau în condiții de acces limitat la sursele de alimentare. Tasta specială Copilot de pe tastatură permite accesarea instantanee a asistentului IA, reducând timpul necesar pentru găsirea și lansarea aplicațiilor sau funcțiilor necesare. Copilot poate răspunde rapid la întrebări și ajuta în căutarea informațiilor, ceea ce va fi util tuturor utilizatorilor. În special, acest lucru le poate fi de ajutor programatorilor care vor avea nevoie de acces rapid la documente, exemple de cod și alte resurse. Asistentul IA poate fi, de asemenea, o sursă de inspirație și sprijin în proiectele creative, ajutând la generarea noilor abordări și soluții.

Lucrul la distanță și urmărirea proceselor de afaceri

ASUS Vivobook S 15 este echipat cu un modul wireless de standardul WiFi 7, care oferă o viteză de aproape cinci ori mai mare comparativ cu generația anterioară. Acest lucru permite descărcarea și transferul rapid al fișierelor mari, participarea la videoconferințe fără întârzieri și lucrul eficient în aplicații cloud.

Aplicația IA StoryCube, despre care am mai menționat, ajută la organizarea fotografiilor și videoclipurilor, ceea ce va fi util și pentru cei care creează prezentări, materiale de marketing sau rapoarte. Acest lucru economisește timp și crește eficiența muncii. Principalul avantaj al utilizării pe scară largă a IA este că aceasta preia sarcinile de rutină și cele mecanice, eliberând timp pentru sarcini creative.

Astfel, un laptop cu acest gen de caracteristici oferă instrumente puternice pentru asigurarea unei conexiuni fiabile și rapide la internet, îmbunătățirea calității videoconferințelor, creșterea securității și organizarea conținutului media. Acest lucru ajută la creșterea productivității și eficienței muncii.

ASUS Vivobook S 15 va fi o alegere excelentă pentru cei care caută un laptop nu doar cu un design minimalist, dimensiuni și greutate compacte, dar și cu o performanță ridicată și multe funcționalități.

Material de parteneriat 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/Alexandru Oprea

Alexandru Oprea a demisionat de la conducerea IGSU. Cine preia funcția?

Șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Alexandru Oprea, a fost eliberat din funcție în baza cererii de demisie. În locul lui a fost numit Aurel Baciu, pe un termen de cinci ani. Deciziile au fost aprobate pe 17 septembrie de Guvernul Republicii Moldova.

La ședința Guvernului, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a propus eliberarea lui Alexandru Oprea din funcția de șef al IGSU, începând cu 17 septembrie 2025, în baza cererii de demisie. Totodată, a propus numirea lui Aurel Baciu în funcția de șef al IGSU, începând cu 18 septembrie 2025, pe un termen de 5 ani.

„Domnul Baciu vine cu o experiență vastă în cadrul sistemului afacerilor interne, perioadă în care a înregistrat realizări notabile în evaluarea capacității de reacție, în aplicarea planurilor situaționale și fortificarea mecanismelor naționale de protecție și reacționare la amenințările de securitate, atât prin contribuția la transpunerea în legislația națională a directivei Consiliului Uniunii Europene privind protecția infrastructurii critice, cât și prin coordonarea activităților temeinice în cadrul centrului de gestionare a crizelor din subordinea prim-ministrului Republicii Moldova”, a declarat ministra Afacerilor Interne.

Alexandru Oprea fusese numit în funcția de șef al IGSU în ianuarie 2022, pe un termen de 5 ani. Nu se cunoaște motivul demisiei acestuia de la șefia Inspectoratului.

Aurel Baciu a ocupat funcția de șef al Direcției de evaluare operațională și control organizațional din cadrul Inspectoratului de Management Operațional al MAI.

președinte.md

SUA investește $130 mln în Moldova, pentru construcția unei noi linii electrice de interconectare cu România (VIDEO)

Republica Moldova își va mai crea o linie electrică de înaltă tensiune, care va fi construită pe segmentul Strășeni-Gutinaș. Aceasta va fi construită printr-o investiție din partea Guvernului SUA, în valoare de 130 de milioane de dolari. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Dorin Recean într-un videoclip publicat pe 17 septembrie.

Datorită parteneriatului pentru investiții cu Statele Unite ale Americii, vom construi linia Strășeni-Gutinaș – o nouă conexiune care înseamnă eliminarea șantajului energetic și garanția energiei electrice. Cu o investiție în valoare de 130 de milioane de dolari a Guvernului Statelor Unite ale Americii, vom construi linia de înaltă tensiune Strășeni-Gutinaș”, a comunicat prim-ministrul.

Dorin Recean a precizat că această line va avea o lungime de 190 de km și va conecta direct Republica Moldova de România și de rețeaua europeană.

Mulțumim Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru această investiție în viitorul european al Republicii Moldova”, a adăugat el.

Precizăm că, astfel, Republica Moldova va avea trei conexiuni de înaltă tensiune: linia Chișinău-Vulcănești, care se află în construcție și este preconizată a fi finalizată în acest an; linia Bălți-Suceava, aflată în etapa de proiectare; și linia Strășeni-Gutinaș.

Guvernul României

Bolojan, în discuții cu BERD: România, interesată de Portul de la Giurgiulești

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a discutat cu o delegație a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) despre Portul Giurgiulești din Republica Moldova, „aflat într-un proces de achiziție internațională”. Potrivit serviciului de presă al Guvernului României, partea română și-a exprimat interesul de a se implica în acest demers, în coordonare cu Republica Moldova, pentru a „sprijini dezvoltarea regională și conectivitatea pe Dunăre și la Marea Neagră”.

Pe 16 septembrie, Ilie Bolojan a discutat la Palatul Victoria cu o delegație BERD, condusă de Charlotte Ruhe, director general pentru Europa Centrală și de Sud-Est.

Potrivit Guvernului României, un subiect abordat „a vizat Portul Giurgiulești din Republica Moldova, aflat într-un proces de achiziție internațională inițiat de BERD”.

„Partea română a exprimat interesul pentru implicarea în acest demers, în coordonare cu Republica Moldova, cu obiectivul comun de a sprijini dezvoltarea regională și conectivitatea pe Dunăre și la Marea Neagră”, se arată într-un comunicat al Guvernului de la București.

***

Complexul portuar Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova cu acces direct la căile navigabile internaționale și la Marea Neagră. Acesta este compus din Portul Internațional Liber Giurgiulești, gestionat de compania Danube Logistics (deținută de BERD), și Portul de mărfuri și pasageri Giurgiulești, administrat de întreprinderea de stat Portul Fluvial Ungheni.

În aprilie 2025, BERD, proprietarul Portului Internațional Giurgiulești, a anunțat lansarea unei licitații internaționale pentru identificarea unui nou investitor.

Ulterior, tot în aprilie, Economedia a scris că o companie de stat din România – „Administrația Porturilor Maritime Constanța” – ar putea participa la licitația organizată de BERD. Se menționa că instituția, aflată în subordinea Ministerului român al Transporturilor, a scos la licitație un contract de circa 400.000 de euro pentru achiziția de servicii de consultanță în vederea achiziționării firmei Danube Logistics.

În iulie, Guvernul de la Chișinău a dat undă verde companiei din Constanța, care intenționează să investească 24 de milioane de euro în infrastructura Portului Internațional Liber Giurgiulești. Planul de investiții propus vizează dezvoltarea unui terminal cu rampe, amenajarea unui terminal pentru containere, modernizarea căii ferate, extinderea spațiilor de depozitare, digitalizarea activităților din port și implementarea de soluții pentru eficiență energetică și tranziție verde. Suplimentar, Guvernul a avizat pozitiv investițiile propuse de 13 companii care activează în domeniile comunicațiilor electronice, energiei, telecomunicațiilor și agriculturii.

tsn.ua

Administrația Trump a aprobat primele ajutoare militare pentru Ucraina? Surse Reuters: „Este exact ceea au cerut”

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, a aprobat primele pachete de ajutor militar pentru Ucraina în cadrul mecanismului Priority Ukraine Requirements List (lista necesităților prioritare ale Ucrainei). Informația a fost raportată pe 16 septembrie de agenția de presă Reuters, care face trimitere la două surse familiarizate cu situația.

Noul mecanism prevede ca Washingtonul să trimită Ucrainei ajutor militar din rezervele Pentagonului, costurile fiind acoperite de aliații din NATO.

Subsecretarul pentru politica de apărare al SUA, Elbridge Colby, ar fi aprobat două livrări în valoare de câte 500 de milioane de dolari fiecare.

Sursele Reuters au refuzat să indice lista exactă a armamentului care va fi transmis Kievului, dar au precizat că în acest pachet se află sisteme de apărare antiaeriană, de care Ucraina are nevoie urgentă din cauza creșterii bruște a numărului de lovituri rusești.

„Este exact ceea ce au cerut. E foarte mult. Anume acest flux le va permite să stabilizeze situația în acest moment”, a spus un interlocutor al agenției.

Potrivit Настоящее Время, Departamentul de Stat al SUA a aprobat anterior o posibilă vânzare către Ucraina a 3 350 de rachete cu rază extinsă de acțiune Extended Range Attack Munition (ERAM). Valoarea totală a rachetelor și a echipamentelor este de 825 de milioane de dolari. Această sumă va fi achitată din fondurile Danemarcei, Țărilor de Jos și Norvegiei, precum și din finanțarea militară externă a SUA. „Vânzarea propusă va spori capacitatea Ucrainei de a face față amenințărilor actuale și viitoare, oferindu-i mijloace suplimentare pentru îndeplinirea sarcinilor de autoapărare și asigurarea securității regionale”, au declarat reprezentanții instituției.

Imagine simbol/președinte.md

„Comportamentul inautentic” din presă și online, în vizorul Centrului pentru combaterea dezinformării. Maia Sandu a semnat

Șefa statului, Maia Sandu, a semnat un decret prezidențial care stabilește structura Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM), instituție care, în luna august, a trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției. Potrivit documentului, în structura centrului va exista o direcție responsabilă de „analiza comportamentului inautentic în spațiul informațional”.

Pe 16 septembrie, Maia Sandu a semnat un decret „privind aprobarea structurii și a efectivului-limită al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării”.

Documentul prevede ca STRATCOM să aibă maximum 29 de angajați. Directorul instituției va stabili lista angajaților centrului în termen de o lună.

Potrivit decretului, structura STRATCOM va include un director, două direcții, secția administrativă, serviciul financiar și serviciul juridic.

Una dintre direcții – Direcția conștientizare situațională și previziune – va avea două secții: Secția analiză a spațiului informațional și Secția analiză a comportamentului inautentic în spațiul informațional.

A doua direcție – Direcția consolidarea rezilienței – va include Secția capacitare interinstituțională și orientare strategică și Secția cercetare și sensibilizare societală.

Decretul a intrat în vigoare la data semnării, 16 septembrie.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Amintim că, în 2023, președinta Maia Sandu a anunțat că în Republica Moldova va fi creată o instituție care să lupte împotriva propagandei și dezinformării. Ulterior, s-a anunțat că instituția se va numi Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Între timp, inițiativa legislativă venită din partea președintei Maia Sandu a fost adoptată de Parlament. Se menționa că Parlamentul, prin intermediul comisiilor parlamentare de profil, va exercita controlul parlamentar asupra activității Centrului.

Începând cu luna august 2025, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției, ca urmare a unui proiect de lege elaborat de PAS. Conform proiectului, Consiliul consultativ de pe lângă Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării va avea un rol strict consultativ, iar deciziile sale vor reprezenta doar recomandări. Centrul nu va mai prezenta rapoarte Consiliului Centrului, ci Consiliului Suprem de Securitate. Obligația de a prezenta rapoarte Parlamentului și președintelui Republicii Moldova rămâne neschimbată.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: