Acordul cu Rusia despre creditul de 200 milioane de euro s-a transformat pentru Moldova într-un motiv de scandal grandios. După ratificarea acordului în parlament, Curtea Constituțională a suspendat acțiunea acestuia, iar opoziția și experții au explicat, de ce îl consideră periculos pentru țara noastră. În esență, acordul respectiv se deosebește de altele de acest gen prin câteva puncte, însă acestea afectează foarte mult reputația sa. NM a analizat, de ce aceste puncte îi deranjează pe toți și cât de justificată este critica.
Ce s-a întâmplat?
Parlamentul a ratificat la 23 aprilie acordul dintre Moldova și Rusia despre un credit pentru țara noastră în valoare de 200 milioane de euro, sau 4,16 miliarde de lei. Acesta se acordă pentru o perioadă de 11 ani cu dobândă anuală de 2% și o perioadă de grație de un an.
Președintele Moldovei Igor Dodon a declarat, la una dintre emisiunile televizate din 23 aprilie, că dacă Rusia nu ar fi acordat Moldovei creditul, țara noastră nu ar fi primit credite de la FMI și UE, „pentru că acesta a fost un semnal pentru toți”.
Potrivit afirmațiilor prim-ministrului Ion Chicu, care a prezentat acordul de creditare, creditul este necesar Moldovei pentru a acoperi deficitul bugetului de stat, care constituie 16 miliarde de lei. Mijloacele împrumutate urmează să fie direcționate către „cheltuielile prioritare ale bugetului”.
Prima tranșă urmează să ajungă pe parcursul lunii următoare. „Dacă acordul nu va fi ratificat, deja în lunile mai-iunie noi nu vom putea achita pensiile și salariile”, încerca premierul să convingă deputații.
El susținea că acordul nu presupune riscuri financiare și politice. „Tot ce se cere din partea Moldovei e să ramburseze banii în termen, continua Chicu. Potrivit afirmațiilor sale, dacă autoritățile vor găsi condiții de creditare mai avantajoase, vor întoarce imediat creditul rusesc și vor lua altul mult mai ieftin, fără niciun fel de sancțiuni.
Însă premierul nu a reușit să convingă opoziția care nu a votat pentru ratificarea acordului. La rândul său, CC a suspendat în aceeași seară acțiunea documentului, după sesizarea depusă de către deputații din Grupul „Pro Moldova”.
Momentele controversate
1. Cum s-au desfășurat negocierile cu privire la creditul rusesc și cine le-a organizat?
Chicu a declarat că guvernul a negociat, iar documentul a fost semnat de Ambasadorul Moldovei în Rusia Andrei Neguța. El a primit împuterniciri speciale din partea guvernului, printr-o hotărâre specială.
Cu o zi mai devreme, aceeași întrebare i-a fost adresată și ministrului finanțelor, Sergiu Pușcuța, însă și el a evitat să dea un răspuns concret și nu a dezvăluit niciun nume, cu excepția lui Neguța.
Solicitat de NM să vorbească despre echipa de negociatori, Neguța nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. El a precizat că din partea Rusiei, documentul a fost semnat de viceministrul finanțelor Timur Maximov.
NM s-a adresat și către președintele Igor Dodon cu rugămintea de a oferi detalii despre echipa de negociatori. Însă președintele așa și nu a mai răspuns la mesajul jurnalistului.
Experții menționează că lipsa transparenței informației referitoare la negocierile despre credit și faptul că acesta a fost semnat de un diplomat, provoacă mai multe semne de întrebare. „Cine va răspunde dacă se va ajunge până la vreun proces și pretenții reciproce cu Rusia? Ambasadorul?”, se întreabă un fost colaborator al MAEIE, care cunoaște procesul de elaborare a acordurilor internaționale și care a insistat să nu-i dezvăluim identitatea.
Iar Andrei Popov, președintele Institutului pentru Inițiative Strategice, a menționat că până la mijlocul anilor 2000, guvernul trebuia să acorde mandat pentru astfel de semnări, însă ulterior, procedura a fost simplificată. „Cred că e ceva normal în condiții de carantină. „Cu siguranță, MAEIE i-a oferit împuterniciri și instrucțiuni”, a subliniat Popov.
2. De ce în acord este introdus un punct despre atragerea companiilor rusești în participarea la proiecte comune și asigurarea condițiilor egale pentru participarea lor la licitații?
Prim-ministrul a răspuns simplu la această întrebare: Moldova și Rusia au relații comercial-economice mai vechi. Acordul de creditare a fost alcătuit ținându-se cont de aceste relații. Mai ales că este vorba despre condiții egale.
Justificând acest punct, unii deputați ai Partidului Socialiștilor susțineau că astfel de condiții sunt în numeroase acorduri de acest gen, încheiate între Moldova și alte țări sau organizații financiare internaționale.
NM a studiat cel puțin 10 astfel de acorduri bilaterale de creditare. Un punct asemănător a fost doar în unul dintre ele – în cel cu privire la acordarea unui credit comercial tehnic în valoare de 100 de milioane de euro din partea guvernului Poloniei pentru modernizarea agriculturii. În condițiile de creditare era indicat faptul că tehnica și utilajul agricol, pentru procurarea cărora fermierilor le erau acordate credite preferențiale, trebuiau să fie achiziționate de la anumiți producători polonezi. Reamintim că, până la urmă, acest acord așa și nu a mai fost realizat pe deplin și în anul 2017 el a fost înghețat.
Experții Transparency International Moldova au menționat că în Moldova nu sunt niciun fel de restricții pentru participarea companiilor rusești sau a altora la licitațiile publice și indicarea acestui lucru într-un acord de creditare este stranie.
Expertul economic Veaceslav Ioniță a specificat că sunt două tipuri de credite: suverane și comerciale. „Cele suverane se acordă pentru necesitățile statului și, de obicei, nu se limitează la costuri-țintă stricte. Iar cele comerciale au întotdeauna un scop bine determinat – de a promova propriul produs ori serviciile companiilor proprii. Multe țări sunt dispuse să ofere astfel de credite: China, Polonia, Cehia ș.a. În condițiile unor asemenea credite este indicată întotdeauna obligațiunea de a cumpăra servicii și mărfuri de la firme concrete.
Potrivit afirmațiilor sale, în acest caz, creditul rusesc este unul hibrid. „Rușii au evitat să oblige în mod direct partea moldovenească să atragă în lucrări exclusiv companii din Rusia, de aceea au și inventat o asemenea formulare”, a subliniat expertul. Ioniță a adăugat că dacă ar fi fost vorba despre o țară cu relații economice transparente și fără corupție, nimeni nu ar fi fost deranjat. „În așa caz însă mi-i teamă că ne așteaptă prețuri exagerat de mari la achiziția mărfurilor și serviciilor”, a concluzionat el.
Sergiu Gaibu, expert al Centrului Expert-Grup, a subliniat faptul că acest punct înseamnă că Rusia va obține un avantaj dublu, pentru că banii se vor întoarce de două ori în Federația Rusă: mai întâi, sub formă de lucru sau materiale ale companiilor de construcții, apoi ca rambursare a mijloacelor împrumutate de către Moldova. „S-ar părea că acest credit este pentru Moldova, dar în realitate, sunt mijloace circulante pentru companiile rusești”, a remarcat Gaibu.
3. De ce statul trebuie să-și asume plățile unor companii private din Moldova către băncile rusești?
În acordul de creditare cu Rusia există art. 7, p. 2. În acesta se menționează că dacă datoria restantă și dobânda acesteia pentru creditele de stat ale Moldovei sau pentru creditele companiilor moldovenești, care au fost coordonate cu Moldova, față de băncile rusești, care mai sunt și asigurate prin garanția de stat a Federației Ruse, depășește termenul de 180 de zile, Rusia poate să consolideze atât datoria publică, cât și datoriile private și să le anunțe urgente pentru rambursare. Anume despre acest punct au disputat opoziția și guvernarea.
Opoziția a declarat din start că acest punct va permite unor persoane dubioase să scoată din țară miliarde de dolari, dar ne vom răsplăti noi.
Unii au declarat că astfel, datoria „Moldovagaz” față de „Gazprom”, inclusiv partea regiunii transnistrene, vor s-o transforme în datorie publică. Și deputatul PDM Pavel Filip a acordat această întrebare premierului, la ședința parlamentului.
„Am dori să audă toți: dvs. puteți garanta că așa ceva nu se va întâmpla?”, s-a adresat Filip către premier.
Chicu a respins astfel de presupuneri. „Eu pot spune cu certitudine că nu există un asemenea risc pentru gaze, mărfuri și alte obligațiuni, doar cele care sunt indicate în acord. Acolo e scris despre împrumuturile de stat. […] Sau despre creditele acordate de către băncile rusești cu acordul părții moldovenești. Așa că este vorba despre bani și nu despre gaze sau altceva. […] Nu există necesitatea de a expune presupuneri cu sens politic. Nu este un asemenea risc și eu declar cu certitudine că este vorba doar despre împrumuri de stat și credite rusești”, a declarat Chicu.
El a adăugat că guvernul nu poate oferi de sine stătător garanții unui debitor privat și că este necesar doar acordul parlamentului.
Însă Chicu așa și nu a răspuns la întrebarea, de ce acest punct figurează în acord, de ce în general în acordul despre un credit suveran a fost abordat subiectul privind datoriile private. Nici Dodon nu a răspuns la această întrebare. Ambii susțineau că riscuri nu-s, iar garanțiile vor fi oferite de parlament.
„Dacă parlamentul va hotărî să ofere o asemenea garanție, înseamnă că aceasta este voia poporului”, a declarat premierul.
Pentru a atenua efectul neplăcut al punctului cu pricina, socialiștii au fost nevoiți să voteze amendamentului deputatului democrat Dumitru Diacov. În aceasta se menționează că poate fi vorba doar despre datorii noi, adică cele care s-au adunat după ratificarea acordului, în plus, doar parlamentul își va oferi acordul sub formă de garanții de stat pentru creditele celor privați.
Însă această modificare a provocat nedumerirea unor experți. Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, se întreabă, cum puteau deputații să voteze un amendament la un acord internațional. „Din astea încă nu am văzut. Parcă am învățat dreptul internațional și am o modestă experiență diplomatică și în serviciul public de peste 11 ani. Nu a fost cineva din secretariatul parlamentului sau din guvern să le spună deputaților inventivi că nu poți să modifici un acord semnat prin parlament și tot atunci să îl ratifici?”, a scris Groza pe Facebook.
Același lucru l-a menționat și Sergiu Litvinenco, deputatul Partidului „Acțiune și Solidaritate”. El a propus să fie aprobate așa-numitele „rezerve” la acord, însă majoritatea parlamentară a respins propunerea sa.
La rândul său, Veaceslav Ioniță a presupus că Ministerul Finanțelor din Moldova „a scăpat” această formulare în acord. „Dacă nu, cu siguranță, aici e o corupție”, a spus expertul. El a menționat că până în anul 1998, Moldova oferea garanții de stat companiilor private pentru credite în bănci străine și atunci, corupția o lua razna.
„La început, căutam un scop nobil în acest punct. De exemplu, pentru lucrările de reparație a drumurilor, pentru care, la fel, trebuie să fie alocate mijloace din creditul rusesc, se plătește, de obicei, un avans de 10%, iar restul banilor – până la finisarea lucrărilor. Probabil, companiile din Moldova, care ar fi câștigat licitația, nu ar fi avut suficiente mijloace financiare pentru executarea lucrărilor, ele ar fi accesat credite într-o bancă rusească… Însă în realitate, aceasta e o prostie. Companiile trebuie să se descurce singure, iar pentru scopuri de acest gen nu se acordă garanții de stat”, precizează expertul.
„În plus, autoritățile tac. Dacă ele ar fi venit cu vreo explicație, de ce este inclus acest punct în contract, s-ar fi putut crede în neprofesionalismul negociatorilor, dar în situația dată – doar îndoieli”, a concluzionat expertul.
El a adăugat că guvernul s-a pomenit într-o „situație proastă”. În buget există deja o gaură de 19 miliarde de lei. E vorba de cheltuieli acoperite de credite și granturi și nu de venituri. „Mai devreme, așa ceva nu a fost. Mărimea maximă a mijloacelor împrumutate a constituit 6 miliarde, a menționat Ioniță. Ne așteaptă datorii nebune”.
Menționăm că un asemenea punct nu există în vreunul dintre ultimele 10 acorduri internaționale despre creditele de stat dintre Rusia și alte țări.
***
Reamintim că în luna noiembrie 2019, Dodon a comunicat în cadrul unei emisiuni televizate că după negocierile de la Moscova, delegația moldovenească, condusă de premierul Chicu, a obținut „acordul principial” al părții ruse de a deschide o linie de credit pentru Moldova pentru suma de 500 milioane de dolari. Președintele a promis atunci că va transforma Moldova într-un șantier de construcții.
„Banii vor fi distribuiți pentru proiecte investiționale”, a spus Chicu, adăugând că în timpul apropiat, Ministerele Finanțelor din cele două țări vor coordona condițiile creditului. Totodată, el a subliniat că guvernul va lua acest credit „doar dacă vor fi condiții potrivite pentru Moldova”.
O săptămână mai târziu, suma creditului a fost inclusă în buget.
În luna februarie, prim-ministrul a declarat că s-a obținut o înțelegere cu privire la suma de 200 milioane de euro cu dobânda anuală de 2%. Chicu a promis atunci că banii vor ajunge până la sfârșitul lunii martie.
La jumătatea lunii martie, Dodon a anunțat că banii vor ajunge în aprilie. „Săptămâna aceasta, s-au încheiat negocierile asupra Acordului de creditare cu Federația Rusă și intenționăm deja săptămâna viitoare să semnăm actele de obținere a celor 200 milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor. Am subliniat faptul că aceste mijloace vor permite suplimentar lansarea reconstrucției capitale a peste 340 km de drumuri naționale, inclusiv a două segmente ale șoselei de ocolire, ceea ce va oferi posibilitatea de a fluidiza traficul din capitală”, a scris el pe pagina sa de Facebook, la 13 martie.
Despre semnarea Acordului de creditare cu Federația Rusă, Dodon a anunțat la 17 aprilie, publicând și textul documentului.
