Colaj NM

Sandu explică de ce nu l-a primit încă pe ambasadorul numit de Putin acum 7 luni: „Tot Rusia creează aceste probleme”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, o să vadă în următoarele săptămâni cum procedează cu Oleg Ozerov, desemnat de Moscova încă în septembrie 2024 în calitate de ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova. Șefa statului a explicat că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”. „E clar că nu ambasadorul e cel care creează aceste probleme, e clar că este politica statului rus”, a adăugat Maia Sandu.

La emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Maia Sandu a fost întrebată cum va proceda în continuare în privința lui Oleg Ozerov.

„Din păcate, Federația Rusă este cea care tot creează aceste probleme și tot vine cu acțiuni care să dăuneze oricărei normalități. (…) Cu declarațiile pe care le fac cei de la Moscova, lipsite de respect pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova, cu cazul pe care l-am avut atunci când ei l-au scos pe Nesterovschi în regiunea transnistreană… deci avem sentimentul că aceste lucruri se fac intenționat, pentru ca să dăuneze și mai mult relației dintre țările noastre. Nu am acceptat să primesc acele scrisori în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră. O să vedem, o să analizăm în continuare. E clar că nu ambasadorul e cel care creează aceste probleme, e clar că este politica statului rus. O să vedem în următoarele săptămâni cum procedăm”, a comunicat Maia Sandu.

***

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă. Scrisorile de acreditare reprezintă documentul formal emis de statul trimițător, prin care persoana desemnată este recunoscută ca ambasador și își poate începe în mod oficial activitatea diplomatică. Până la acest moment, persoana desemnată poate fi doar un șef al misiunii diplomatice în așteptare, fără statut deplin de ambasador. Fără depunerea scrisorilor de acreditare, această persoană nu are dreptul să reprezinte oficial statul său în relațiile diplomatice cu autoritățile țării gazdă sau să acționeze ca ambasador în sensul deplin al funcției.

Amintim, în septembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat pe Oleg Ozerov în funcția de ambasador în țara noastră. Detalii AICI. Câteva zile mai târziu, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a declarat că instituțiile statului l-au verificat timp de câteva luni pe Oleg Ozerov și nu au găsit informații despre el care să indice că ar putea afecta Republica Moldova. Tot atunci, Popșoi a spus de ce autoritățile de la Chișinău nu resping candidatura lui Ozerov. Detalii AICI.

Deși nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare, Ozerov a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În noiembrie 2024 i-a fost înmânată o notă de protest cu privire la implicarea Federației Ruse în procesul electoral din țară. Detalii AICI. Iar în februarie 2025 i s-au prezentat fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul țării, totodată a fost anunțat că în semn de „răspuns la aceste provocări” va fi denunțat „unilateral Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998”. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: