rcmm.ru

Se vor scumpi locuințele din Moldova? Prognozele agenților și dezvoltatorilor imobiliari pentru anul 2020

În anul 2019, prețurile imobilelor în Moldova au rămas stabile, în pofida numărului în creștere al tranzacțiilor. Experții motivează acest lucru prin accesibilitatea creditului ipotecar, stabilitatea monedei naționale și lipsa alternativelor pentru investiții. NM a analizat, împreună cu agenții și dezvoltatorii imobiliari, ce se va întâmpla anul acesta cu prețurile locuințelor și de ce pe piața primară și cea secundară s-au creat situații diferite.

Chișinău

Agenții imobiliari apreciază situația actuală privind prețurile la imobile în Chișinău ca fiind stabilă și prielnică pentru cumpărători – piața crește, iar prețurile aproape că au înghețat.

Directorul Agenției „Nika Imobil”, Petru Oleinic a menționat pentru NM că în ultimii ani, numărul de tranzacții cu locuințe este în creștere, în timp ce prețurile nu se majorează. „Creșterea cererii este influențată de majorarea volumului remitențelor, ofertele ipotecare accesibile (în prezent, băncile propun credite ipotecare cu 7%-10% anual. – NM), stabilizarea cursului leului”, a menționat Oleinic. Totodată, apare întrebarea: de ce, în acest caz, nu crește prețul, a adăugat el.

În opinia lui Oleinic, este din cauza creșterii permanente a ofertei ce ține de construcția unui număr impunător de blocuri locative noi și de plecarea populației peste hotare. „Boom-ul în construcții nu permite creșterea prețurilor pe piața primară, iar datorită migranților, se eliberează spațiu locativ și pe piața secundară. De asemenea, chișinăuienii își schimbă locuințele din blocurile vechi pe apartamente în blocurile noi”, a precizat agentul imobiliar.

Potrivit afirmațiilor sale, prețul unui metru pătrat pe piața secundară este de aproximativ 500-550 de euro. Prețul depinde de suprafața apartamentului: o garsonieră poate fi vândută cu 600-650 de euro m.p., iar un apartament cu patru camere – cu 400 de euro m.p.

Iar în blocurile noi, prețurile apartamentelor depind de categoria acestora:

  • în blocurile noi, categoria econom (bloc cu 12-16 etaje, cu cel puțin șase apartamente pe un etaj și lipsa parcărilor), un metru pătrat costă 500-550 de euro.
  • în blocurile de categoria confort (9-11 etaje, 4-5 apartamente pe etaj și suprafață mare a locuințelor) – 600-650 de euro pentru un metru pătrat.
  • locuințele de lux (blocuri cu înălțimea de câteva etaje, cu 2-3 apartamente pe un etaj) costă 800-1000 de euro pentru un metru pătrat.

Și Ilia Sopivnic, președintele Uniunii Agențiilor Imobiliare, fondatorul „Imobilus Grup”, s-a referit la stabilitatea prețurilor la apartamentele din capitală și creșterea cererii și a ofertei acestora. „Faptele vorbesc de la sine: când blocurile noi sunt date în exploatare, apartamente libere ar putea să nu mai fie în ele. În multe complexe locative, locuințele se vând la etapa de construcție a etajului șapte sau opt”, a precizat Sopivnic. El a mai spus că, deși pare că se construiește mult spațiu locativ, alegerea acestuia continuă să fie mică.

El a motivat cererea în creștere și prin faptul că datorită prețurilor mici comparativ cu cele din UE, migranții moldoveni cumpără locuințe anume în Moldova. „Adunând 30-40 de mii de euro, poți cumpăra un apartament aici, în timp ce în statele UE, această sumă va fi doar o primă rată pentru un credit ipotecar”,a menționat Sopivnic.

Potrivit afirmațiilor sale, o locuință „variantă albă” este cea mai ieftină la Ciocana – 550-650 de euro m.p. La Telecentru și Botanica – 600-700 de euro m.p., la Buiucani – 600-750 euro m.p., la Râșcani – 650-750 de euro m.p., în Centru – de la 750 până la 900 de euro m.p. El a mai adăugat că pe piața secundară, locuințele sunt de aproape două ori mai ieftine, indiferent de suprafață. De exemplu, un apartament cu două camere, cu reparație bună, poate costa pe piața secundară aproape 35 de mii de euro, iar într-un bloc nou – aproape 60 de mii de euro.

Cei de la Agenția imobiliară „Pro Imobil” consideră că dimpotrivă, anul trecut, prețurile s-au majorat cu 6-9%, însă doar în blocurile noi. Conform datelor lui Vlad Musteață, fondatorul companiei, în prezent, prețurile locuințelor din blocurile noi variază de la 580 până la 700 de euro pentru un metru pătrat, în funcție de sectorul orașului. Cele mai ieftine locuințe sunt la Buiucani – 580 de euro m.p., cele mai scumpe – în Centru: 700 de euro m.p. La Botanica și Ciocana, prețul unui metru pătrat este de 620 de euro, iar la Râșcani – 610 euro.

În opinia lui Musteață, cererea a crescut datorită creditării ipotecare accesibile și a reducerii dobânzilor la credite. În clădirile vechi, construite în anii 60 ai secolului trecut, locuințele costă de la 27 de mii de euro până la 32 de mii de euro, iar în cele noi – 35-36 de mii de euro.

Regiuni

Piotr Oleinic susține că în regiuni, oferta de locuințe în blocurile noi este limitată – dezvoltatorii imobiliari nu sunt atât de mulți ca și cumpărătorii. Prețurile din raioane sunt mai mici decât la Chișinău: la Orhei și Hâncești, un metru pătrat de spațiu locativ costă aproximativ 400 de euro, iar la Ungheni – aproape 350 de euro.

Prognoze

Cei mai mulți agenți și dezvoltatori imobiliari presupun că anul acesta, prețurile de pe piața primară vor crește puțin, iar cele de pe piața secundară – se vor micșora. În opinia fondatorului agenței „Pro Imobil” Vlad Musteață, prețurile locuințelor din blocurile vechi se vor micșora cu aproximativ 8-10%, iar în cele noi se vor majora nesemnificativ: cu 8-10% în blocurile care sunt în proces de construcție și cu 10-15% în cele date deja în exploatare.

Și președintele Uniunii Agențiilor Imobiliare, fondatorul „Imobilus”, Ilia Sopivnic presupune că anul acesta, prețurile locuințelor din blocurile noi ar putea crește cu 5-10%.

Iurie Dârda, fondatorul companiei de construcții „Dansicons”, prognozează o creștere cu 6-7% a prețurilor la locuințele noi. „Acest lucru este cauzat de faptul că în oraș nu mai sunt locuri pentru construcții. Conform legii, construcțiile în curțile blocurilor sunt interzise. În consecință, pe terenurile care au rămas, prețul va crește. Respectiv, se vor scumpi locuințele. Prețurile de pe piața secundară vor scădea – oamenii preferă locuințele noi”, a spus Dârda pentru NM.

Piotr Oleinic este de părere că în anul 2020, situația de pe piața imobiliară va rămâne aproape neschimbată: vânzările vor rămâne cel puțin la nivelul precedent și e prea puțin probabil că prețurile se vor majora. „Ar putea fi o oarecare ajustare a prețurilor în sensul majorării din cauza aprecierii leului. De exemplu, dacă o persoană a avut 400 de mii de lei, ceea ce însemnau aproape 20 de mii de euro, acum, la cursul de 19 lei/1 euro, aceleași 400 de mii de lei constituie 21 de mii de euro și vânzătorii ar putea cere anume această sumă, deși în lei, vor fi aceiași bani”, a menționat Oleinic.

El consideră că menținerea cererii este cauzată de dobânzile atractive ale creditelor ipotecare, precum și de lipsa alternativelor pentru investiții. „La noi, nu ai unde investi bani, iar o locuință este pentru mulți o investiție clară. Dacă e să cumperi un apartament și să-l dai în arendă, obții, în esență, 5% anual. Să cumperi prin speculă și să vinzi mai scump este dificil. Există o categorie de oameni care cumpără apartamente „variantă albă” ori la etapa de construcție, fac reparație și le vând cu adaos. Asemenea locuințe sunt solicitate de cumpărătorii care le cumpără prin credit ipotecar”, a remarcat Oleinic.

El a mai spus că cei care iau credite ipotecare nu-și pot permite efetuarea reparației și caută apartamente reparate deja. „În plus, de obicei, acești cumpărători închiriază apartamente și ei trebuie să se multe imediat din locuința închiriată în cea nouă”, a mai spus agentul imobiliar.

Expertul economic Veaceslav Ioniță a menționat că anul trecut ar putea deveni unul record pentru piața imobiliară. „S-au vândut aproape 25 de mii de locuințe, dintre care aproape 10 mii – prin ipotecă. Volumul pieței ipotecare a depășit 6 miliarde de lei. Pentru creșterea ipotecară sunt trei motive: au crescut veniturile reale ale populației, băncilor le este convenabil să ofere creditele ipotecare, pentru că au bani cu care nu au ce face, iar ratele s-au micșorat”, a precizat Ioniță.

Referindu-se la creșterea accesibilității locuințelor, el a remarcat că dacă mai devreme, pentru a cumpăra o locuință cu suprafața de 70 m.p., un locuitor al Moldovei trebuia să lucreze în medie 36 de ani (costul locuinței împărțit la salariul mediu), în anul 2017 – 11 ani, iar în 2019 – opt ani.

Expertul mai consideră că pe piață mai este potențial de creștere. „Noi credem că se construiește prea mult spațiu locativ, dar nu-i adevărat. Problema constă în faptul că în loc să se extindă orașul, locuințele se încadrează brutal în granițele orașului. În consecință, pe aceeași suprafață a Chișinăului, numărul de apartamente s-a majorat de la 200 de mii până la 250 de mii”, a menționat Ioniță.

Totodată, a subliniat el, ritmurile construcțiilor de astăzi sunt departe de cele care au fost în anii 80 ai secolului trecut: „În România, de exemplu, se construiește acum de două ori mai mult spațiu locativ”.

Ioniță consideră că nici migrația nu va influența negativ asupra pieței imobiliare, pentru că oamenii pleacă din Moldova, dar nu din Chișinău. „În plus, s-a schimbat structura familiei. Actualmente, tinerii preferă să se căsătorească mai târziu și mulți, încă până la căsătorie, se mută din casa părintească în locuințe aparte. [Și aceasta contribuie la creșterea cererii]”, a concluzionat expertul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: