Ilan Șor

Ședința de judecată în dosarul lui Ilan Șor, amânată pentru ianuarie. Avocații deputatului fugar s-au ales cu amendă

Procuratura Anticorupție informează că, în cadrul ședinței de judecată din data de 16 decembrie 2022, care a avut loc la Curtea de Apel Chișinău, avocații lui Ilan Șor au depus 3 cereri de amânare a ședinței pe motive de implicare în alte ședințe și stare de sănătate. Următoarele ședințe au fost programate pentru ianuarie 2023. De asemenea, avocații lui Șor au fost amendați cu 1500 de lei.

Acuzatorul de stat analizând motivele invocate de către apărători, a solicitat instanței aplicarea amenzilor în privința avocaților pentru lipsa fără just temei de la ședință și informarea Uniunii Avocaților cu privire la tergiversarea intenționată a ședințelor.

Suplimentar, acuzatorul a solicitat și citarea în ședință a avocatului desemnat din oficiu. În rezultat, cererile acuzatorului au fost admise, fiindu-le aplicată avocaților măsura coercitivă – amendă a câte 30 u.c ceea ce constituie 1500 lei, precum și anunțarea avocatului din oficiu, cu obligarea ultimului de a lua cunoștință cu materialele ale cauzei până la următoarea ședință.

Atragem atenția că, ședințele anterioare din data de 02 noiembrie 2022, 21 noiembrie 2022, 23 noiembrie 2022, 07 decembrie 2022 și 14 decembrie 2022, de asemenea, au fost amânate în baza cererilor avocaților lui Ilan Șor. În acest sens constatându-se tergiversarea intenționată a examinării cauzei din partea ultimilor. Totodată, menționăm că, în ședința din 28 octombrie 2022, partea acuzării și-a susținut apelul pe dosar și a finalizat invocarea probelor în susținerea acuzării”, a menționat Procuratura Anticorupție.

În aceeași ședință, instanța a admis cererea avocaților privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională. La moment, cauza se află la etapa susținerii apelului din partea apărării, avocații continuând să depună cereri de amânare.

Următoarele ședințe au fost fixate pentru data de 18 și 20 ianuarie 2023.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat la 7,5 ani de închisoare de prima instanță de judecată în dosarul „frauda bancară” cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii. Cât privește recuperarea prejudiciului provocat de Ilan Șor, în sentință se precizează doar că „se admite în principiu acțiunea civilă înaintată de BEM, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile”. Procurorii au cerut anterior o pedeapsă de 19 ani de privare de libertate pentru controversatul businessman.

La Curtea de Apel Cahul, dosarul se află pe rol din septembrie 2018. Mai mulți judecători de la Curtea de Apel Chișinău au invocat anterior diferite motive pentru a se abține de la examinarea dosarului.

Ilan Șor nu a mai fost văzut în R. Moldova din 2019, după ce Partidul Democrat a fost nevoit să plece de la guvernare. Pe 7 decembrie 2022, Șor s-a adresat președintelui Maia Sandu cu solicitareade a demite guvernul condus de Natalia Gavrilița și de a-l numit pe el în funcție de prim-ministru.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Minodora Calistru - Prisacu

Cine este Minodora? Persoana reală din spatele paginii care a provocat controverse

În spatele contului de Facebook cu pseudonimul Minodora Calistru-Prisacu, care a făcut dezvăluiri în cazul morții Ludmilei Vartic, se află Rodica Calistru, scrie portalul „Evenimentul Zilei” într-un articol semnat de jurnalista Julieta Savițchi. Potrivit sursei citate, Rodica Calistru este o fostă polițistă, care, în urmă cu aproape zece ani, s-a stabilit cu traiul într-o țară din Uniunea Europeană.

Potrivit sursei citate, inițial, trei conturi anonime de pe Facebook au menționat că persoana care a semnat cu pseudonimul Minodora Calistru-Prisacu se numește Rodica Calistru. De pe aceste trei conturi a pornit un atac împotriva Rodicăi Calistru, fiind învinuită de manipulare și dezinformare.

Pentru Evenimentul Zilei, persoana din spatele pseudonimului Minodora Calistru-Prisacu a recunoscut că numele său real este Rodica Calistru. Potrivit sursei citate, o discuție în acest sens a avut loc prin Messenger, apelul fiind înregistrat de pe profilul Minodora Calistru-Prisacu.

Conform Evenimentul Zilei, Rodica Calistru este o fostă polițistă, care a lucrat la Inspectoratul Național de Investigaţii. Pentru Evenimentul Zilei, aceasta a spus că a absolvit mai întâi facultatea de filologie, după care a urmat studii de licenţă şi de masterat în drept. Este căsătorită cu un fost polițist. În urmă cu aproape zece ani s-a stabilit cu traiul într-o ţară din Uniunea Europeană. Ea a spus că a fost nevoită să renunţe la cariera din poliţie din cauza unor probleme pe care le-ar fi avut cu Gheorghe Cavcaliuc, fost şef-adjunct al Inspectoratului General de Poliţie în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc.

Persoana a declarat pentru sursa citată că a înregistrat profilul pe Facebook în urmă cu mai bine de zece ani pentru a face dezvăluiri şi a publica articole critice despre anumiţi exponenţi ai guvernării lui Plahotniuc. Ulterior, a avut postări critice şi despre guvernările ulterioare.

„Mulţi dintre foştii colegi din poliţie ştiau că eu sunt Minodora Calistru-Prisacu. Am decis să-mi iau un pseudonim pentru a-mi proteja familia. Totuşi, nu m-am ascuns prea tare. O parte din numele indicat în profil este real. Şi fotografia de profil este reală. Doar că făcut-o alb-negru. Era amuzant când vedeam câtă lume se chinuie să afle cine este Minodora Calistru-Prisacu. La aşa zisa deconspirare a mea a contribuit o persoană apropiată mie. Nu ştiu de ce o fi făcut-o. Bănuiesc că nu s-a trecut fără implicarea lui Dumitru Vartic”, a declarat aceasta pentru sursa citată.

Persoana a spus că nu este din Hînceşti şi nu a cunoscut niciodată familia Vartic. Ea a menționat că a aflat despre tragedie de la foştii colegi din poliţie. Ulterior, a contactat mai multă lume din anturajul Ludmilei şi a lui Dumitru Vartic.

Pentru sursa citată, persoana a menționat că, după ce a fost deconspirată, a început să fie atacată pe Facebook, primind amenințări. Totodată, potrivit ei, pe lângă faptul că s-au scris lucruri care nu corespund realității, au fost făcute publice și date cu caracter personal. Ea a precizat că a scris plângeri, inclusiv către autoritățile de la Chişinău, despre ce i se întâmplă.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale. Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit.

Pe 17 martie, Dumitru Vartic a anunțat că a depus o plângere la poliție, în legătură cu „răspândirea repetată și pe scară largă a multiplelor informații false și defăimătoare” în adresa sa. „Din informațiile preliminare, inclusiv din surse apropiate organelor de poliție, rezultă că nu a fost identificată o persoană reală cu numele Minodora Calistru-Prisacu, ceea ce ridică suspiciuni rezonabile că ar putea fi vorba despre un cont fals, similar altora care răspândesc informații neadevărate în acest caz. Există indicii privind o activitate coordonată de utilizare a conturilor false și a boților în rețelele sociale pentru diseminarea de falsuri”, adăuga acesta.

Mai precizăm că, pe 22 aprilie, persoana sub numele de Minodora Calistru-Prisacu a participat, de la distanță, la o emisiune televizată, fapt care a stârnit critici privind prezența unei persoane anonime.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: