Ilan Șor

Ședința de judecată în dosarul lui Ilan Șor, amânată pentru ianuarie. Avocații deputatului fugar s-au ales cu amendă

Procuratura Anticorupție informează că, în cadrul ședinței de judecată din data de 16 decembrie 2022, care a avut loc la Curtea de Apel Chișinău, avocații lui Ilan Șor au depus 3 cereri de amânare a ședinței pe motive de implicare în alte ședințe și stare de sănătate. Următoarele ședințe au fost programate pentru ianuarie 2023. De asemenea, avocații lui Șor au fost amendați cu 1500 de lei.

Acuzatorul de stat analizând motivele invocate de către apărători, a solicitat instanței aplicarea amenzilor în privința avocaților pentru lipsa fără just temei de la ședință și informarea Uniunii Avocaților cu privire la tergiversarea intenționată a ședințelor.

Suplimentar, acuzatorul a solicitat și citarea în ședință a avocatului desemnat din oficiu. În rezultat, cererile acuzatorului au fost admise, fiindu-le aplicată avocaților măsura coercitivă – amendă a câte 30 u.c ceea ce constituie 1500 lei, precum și anunțarea avocatului din oficiu, cu obligarea ultimului de a lua cunoștință cu materialele ale cauzei până la următoarea ședință.

Atragem atenția că, ședințele anterioare din data de 02 noiembrie 2022, 21 noiembrie 2022, 23 noiembrie 2022, 07 decembrie 2022 și 14 decembrie 2022, de asemenea, au fost amânate în baza cererilor avocaților lui Ilan Șor. În acest sens constatându-se tergiversarea intenționată a examinării cauzei din partea ultimilor. Totodată, menționăm că, în ședința din 28 octombrie 2022, partea acuzării și-a susținut apelul pe dosar și a finalizat invocarea probelor în susținerea acuzării”, a menționat Procuratura Anticorupție.

În aceeași ședință, instanța a admis cererea avocaților privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională. La moment, cauza se află la etapa susținerii apelului din partea apărării, avocații continuând să depună cereri de amânare.

Următoarele ședințe au fost fixate pentru data de 18 și 20 ianuarie 2023.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat la 7,5 ani de închisoare de prima instanță de judecată în dosarul „frauda bancară” cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii. Cât privește recuperarea prejudiciului provocat de Ilan Șor, în sentință se precizează doar că „se admite în principiu acțiunea civilă înaintată de BEM, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile”. Procurorii au cerut anterior o pedeapsă de 19 ani de privare de libertate pentru controversatul businessman.

La Curtea de Apel Cahul, dosarul se află pe rol din septembrie 2018. Mai mulți judecători de la Curtea de Apel Chișinău au invocat anterior diferite motive pentru a se abține de la examinarea dosarului.

Ilan Șor nu a mai fost văzut în R. Moldova din 2019, după ce Partidul Democrat a fost nevoit să plece de la guvernare. Pe 7 decembrie 2022, Șor s-a adresat președintelui Maia Sandu cu solicitareade a demite guvernul condus de Natalia Gavrilița și de a-l numit pe el în funcție de prim-ministru.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: