Sortarea și reciclarea deșeurilor – primul pas către un mediu ambiant curat

Invalda INVL este un grup de gestionare a investițiilor din Lituania și Letonia. Companiile grupului Invalda INVL au peste 300.000 de clienți și administrează 1,7 miliarde de euro în diferite clase de active. Din 2018, Invalda INVL este unul dintre acționarii maib, iar din 2021, Invalda INVL investește activ în proiecte de reciclare a deșeurilor în Lituania și Letonia. Am vorbit cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al Consiliului maib, despre tendințele din acest sector și despre modul în care Moldova poate rezolva problema acumulării deșeurilor folosind exemplul Lituaniei.

– Lituania este o țară foarte verde, cu aproximativ 760 de râuri care trec prin teritoriul său. Datorită dezvoltării și finanțării companiilor locale de reciclare și evacuare a deșeurilor, în prezent emisiile nocive au scăzut serios față de perioada precedentă. Povestiți-ne puțin despre situația actuală din regiune.

– Aveți dreptate, Lituania și, probabil, toate statele baltice au făcut progrese mari în această chestiune. Cantitatea de deșeuri care sunt reciclate a crescut. Acum reciclăm aproximativ jumătate din fluxul de deșeuri menajere. De menționat că în Lituania, în 2016, a început să funcționeze un sistem de depozit pentru colectarea sticlelor sau recipientelor. Pe termen lung, aceste deșeuri ajung în râuri, mări și sol dacă nu sunt reciclate. Deci, putem spune că progresul este semnificativ. În ultimele decenii, emisiile noastre de CO2 au scăzut cu aproximativ 20% și aceasta este, de asemenea, o tendință foarte bună. Există mai multe motive pentru aceasta: unul dintre ele sunt programele educaționale implementate de stat. Cetăţenilor li se spune de ce ar trebui să-şi sorteze deșeurile, iar acest lucru începe din băncile școlii şi este susţinut de toată mass-media. Rețeaua de containere pentru sortare este foarte mare și convenabilă, aceste containere sunt disponibile în aproape toate zonele. Și atunci când există stimulente financiare, sigur că oamenii devin mai interesați. Dacă o persoană aruncă gunoiul nesortat, ea plătește pentru acest container, iar dacă sortează gunoiul, atunci serviciul de evacuare este gratuit. Astfel, fiecare are de făcut o alegere și este stimulat să facă o faptă bună. Pentru persoanele juridice, statul a introdus un sistem electronic în care puteți urmări traseul oricăror deșeuri. Dacă transportați deșeuri dintr-un loc în altul, atunci trebuie să completați toate aceste formulare în format electronic, iar acest gunoi nu poate ajunge într-un loc necorespunzător, pentru că fiecare dintre cei care preiau acest flux de deșeuri trebuie să se înregistreze în acest sistem. Deși toate aceste acțiuni sunt încurajate și foarte transparente, mai sunt multe de făcut în acest domeniu. Nu avem suficiente companii de reciclare, ar putea fi mai multe, pentru că unele fluxuri de deșeuri trebuie duse în alte țări, iar transportul gunoiului creează la rândul său emisii de CO2, așa că trebuie să dezvoltăm industrii locale de reciclare. O persoană, în medie, creează mai mult de 1 kg de gunoi pe zi – aceasta este statistica pentru țările baltice. În Europa de Vest, această cifră este și mai mare, deoarece cu cât țara este mai bogată, cu atât produce mai multe deșeuri. Nici în domeniul râurilor și lacurilor noastre nu este totul perfect. Mai există probleme, mai ales în acele regiuni în care oamenii practică agricultura. Potrivit statisticilor, tocmai în aceste regiuni sunt cele mai poluate râuri, deoarece unii fermieri nu sunt încă pe deplin conștienți de necesitatea menținerii râurilor curate.

– Reciclarea deșeurilor este o parte importantă a ecologiei planetei noastre. Care este părerea dumneavoastră personală referitor la această afirmație?

– Sunt de acord că aceasta este o problemă foarte importantă, deoarece reciclarea îmbunătățește mediul și, de asemenea, ajută la economisirea resurselor, ceea ce este foarte important în prezent. Noi am avut o problemă cu gunoiștile supraaglomerate, și era imposibil să creăm altele noi, pentru că era vorba de zone rezidențiale și oamenii nu vor să locuiască lângă gunoiști. Reciclarea permite depozitelor vechi să fie folosite mai mult timp, deoarece nu mai sunt atât de încărcate. Reciclarea creează și noi locuri de muncă, pentru că foarte multe chestii pot fi reciclate. În industria textilă, de exemplu, multe branduri creează deja noi colecții din articole reciclate, iar această tendință este prezentă în toate industriile. Chiar dacă în legislația țării nu există o astfel de lege care să oblige oamenii să sorteze gunoiul, mulți o fac deja în mod voluntar. Pe deoparte, cumpărătorii sunt mai loiali produselor reciclate, pe de altă parte, companiile, în special cele internaționale, devin tot mai interesate de acest lucru, deoarece au o politică internă responsabilă față de mediul înconjurător, așa-numita ESG.

– Povestiți-ne despre cel mai mare grup de protecție a mediului și de gestionare a deșeurilor din Țările Baltice Eco Baltia. Ce planuri pentru viitor are Eco Baltia?

– În iunie 2020, am investit în Eco Baltia, o companie care activează în trei domenii: unul dintre ele este reciclarea plasticului. Compania are o uzină în Letonia care procesează 60.000 de tone de sticle PET și aproximativ 12.000 de tone de alte materiale plastice, ceea ce reprezintă un volum destul de mare. O altă direcție este colectarea, transportul și prelucrarea gunoiului. A treia direcție este Green Dot (punctul verde), o companie care ajută importatorii și producătorii să treacă la un nivel de producție mai sustenabil. UE are un sistem prin care, dacă o companie produce sau importă ceva ce conține ambalaje sau componente electronice, aceasta trebuie să ia înapoi o anumită cantitate din produs și să o recicleze. De exemplu, atunci când importați 100 de televizoare în țară, trebuie să colectați 70 în locul lor și să le dați pentru procesare. Aceste servicii sunt gestionate de Green Dot. Companiilor le este greu să facă asta desinestătător, pentru că au nevoie de spații și containere speciale. Când am investit în Eco Baltia în 2020, compania avea o cifră de afaceri anuală de circa 70 de milioane de euro. Acum, cu ajutorul investițiilor noastre, compania a crescut simțitor. În 2021 cifra de afaceri a fost de 150 de milioane de euro. Acum trei luni am cumpărat o uzină în Cehia care produce fibră de plastic. Uzina din Letonia, care prelucrează plasticul, produce granule din deșeuri de plastic, iar aceste granule sunt deja folosite pentru a face fibră, din care apoi sunt fabricate produsele finale. În 2023, ne propunem să ajungem la o cifră de afaceri de circa 200 de milioane de euro pentru Eco Baltia. În acest moment, compania are deja peste 2.000 de angajați. Am reușit să creștem semnificativ din două motive: unul dintre ele este că continuăm să cumpărăm noi companii – acest lucru întotdeauna ajută, iar celălalt este că există o tendință către o economie sustenabilă în toată Europa, iar aceste servicii sunt la mare căutare. Am investit într-un segment bun care crește în fiecare an.

– Care sunt obiectivele strategice de dezvoltare ale Eco Baltia și Ecoservice?

– Diferența dintre Ecoservice și Eco Baltia este că majoritatea veniturilor Ecoservice provin din sectorul comercial. În Letonia dorim să oferim mai multe servicii companiilor comerciale, dar contractele municipale încă domină acolo. Reciclarea reprezintă 100% bani privați, fără contracte de stat. Ecoservice este compania numărul 1 din Lituania cu 1.000 de angajați și este mai concentrată pe sectorul comercial. Pe lângă colectarea gunoiului, există și alte domenii precum: curățarea străzilor, întreținerea trotuarelor și a parcurilor, sau, de exemplu, în Vilnius, firma deservește toate cimitirele, are grijă de gazoane, de colectarea frunzelor, etc. La fel, oferim și servicii de instalare a toaletelor ecologice, suntem compania numărul 2 pe acest segment în Lituania. Anterior, dacă cineva construia o casă, constructorii erau nevoiți să lucreze în condiții necorespunzătoare – aceștia nu aveau toalete disponibile. În prezent totul s-a schimbat. De exemplu, oamenii plănuiesc o petrecere mare la vilă, unde va fi multă lume, și comandă un serviciu suplimentar de toalete ecologice. Ecoservice creează, de asemenea, cea mai mare rețea de colectare a textilelor din țară. La noi încă nu există o reglementare cu privire la acest domeniu, dar sunt sigur că în 2-3 ani vor apărea o serie de acte regulatorii. Am început deja să implementăm acest proiect prin instalarea de containere pentru colectarea hainelor. După ce vom acumula un volum mare, ne vom gândi la crearea unei uzini de procesare. Intenționăm să devenim compania numărul 1 din statele baltice în acest domeniu.

– Continuând tema reciclării, dorim să aflăm mai multe despre PET Baltia, care este cel mai mare procesator de polietilen tereftalat (PET) din Europa de Nord.

– La PET Baltia modelul de afacere constă în cumpărarea deșeurilor în formă de cuburi presate din sticle PET. Cea mai bună calitate a acestui material provine din sistemul de depozitare, deoarece plasticul este curat acolo. Iar dacă vorbim despre plasticul colectat din păduri sau gunoiști, atunci acesta nu mai este atât de curat. În acest caz, procesul devine puțin mai complicat, deoarece materialul colectat trebuie spălat, sortat și abia apoi trimis pentru prelucrare. Problema constă în faptul că recipientele nu sunt create doar dintr-un tip de plastic, sticla în sine reprezintă un tip, dopul – altul, iar eticheta, de obicei, este realizată din alt tip de plastic, iar toate acestea trebuie separate unele de altele, deoarece fiecare tip este reciclat în felul său. Dacă acest lucru nu se face, atunci acest plastic nu poate fi folosit mai târziu. Toate acestea sunt procesate și fluxul este împărțit în două categorii, una dintre ele sunt granulele pentru producția de sticle. Acesta este considerat cel mai înalt nivel, deoarece acest material va putea intra din nou în contact cu produsele alimentare, așa că cerințele sunt foarte stricte, aproape ca într-o fabrică farmaceutică. Totul trebuie să fie curat și steril. Cealaltă categorie este folosită în construcții, în industria textilă și alte industrii care nu au legătură cu industria alimentară. PET Baltic se dezvoltă. În prezent construim o nouă uzină în Letonia, care va produce plastic pentru industria alimentară. Se numește RPET. Există o cerere foarte mare pentru aceste produse la moment, deoarece directiva UE recomandă ca în 2025 30% din sticle să fie fabricate din plastic reciclat. Giganții precum Coca-Cola, Pepsi, Danone au declarat că ei înșiși, în mod voluntar, vor implementa acest model în producție la nivelul de 50% sau mai mult. Cererea pentru acest material este foarte mare. Reciclarea plasticului este o industrie atractivă pentru că salvează mediul și aduce profit în același timp. Aceasta este o investiție foarte bună.

– Ce măsuri trebuie să întreprindă Moldova pentru a face progrese în sfera ecologiei și a protejării mediului?

– Dacă e să analizăm graficul emisiilor de CO2, atunci în Moldova totul pare stabil în comparație cu alte țări, adică nu este chiar atât de rău. Probabil că unul dintre factori este chiar nivelul economiei și dezvoltarea acesteia. Însă în domeniul deșeurilor în Moldova situația este destul de proastă. În țările baltice, de exemplu, jumătate din deșeuri sunt reciclate, în unele industrii chiar mai mult. Ei bine, în Moldova, aproximativ 10% din deșeuri sunt reciclate. Este un indicator foarte mic. Guvernul ar trebui să creeze condiții și să se gândească la incineratoare de gunoaie care pot produce și energie. Există două instalații de incinerare a deșeurilor în Lituania, acestea sunt deținute de stat. Vara, aceste centrale produc energie electrică, iar iarna căldură și electricitate. În present, energia este una dintre prioritățile de top în Moldova, așa că acest tip de investiție va rezolva simultan două probleme: veți avea mai puține deșeuri și veți obține energie. M-aș gândi serios la asta, pentru că astfel de proiecte de infrastructură ar atrage investitori. Dacă statul ar vrea să facă asta desinestătător, cred că organizațiile internaționale ar fi bucuroase să crediteze o astfel de inițiativă, pentru că astfel de proiecte sunt foarte bune pentru țară. Moldova începe integrarea în UE și toate țările au inițiative, una într-un sector, alta în altul, iar Moldova are șansa unică de a alege cele mai bune exemple din aceste 27 de țări UE. Iar statutul de candidat oferă multe lucruri pozitive, schimbul de experți și așa mai departe. Poate că trebuie să vă gândiți la sistemul de depozitare a deșeurilor, deoarece acesta funcționează foarte bine în toate țările. Dar, desigur, este necesar ca cetățenii să se implice în aceste procese, statul să susțină inițiativele, iar afacerile să investească în acest domeniu. Personal am cea mai mare încredere în inițiativele private. Statul realizează procesele îndelungat, la costuri mari, și nu este vorba doar despre Moldova, situația e la fel în orice țară. Există foarte puține exemple în care banii publici sunt cheltuiți în mod eficient. Părerea mea este că Moldova trebuie să înceapă de la educația copiilor, este necesar să le vorbim despre sortarea gunoiului de la grădiniță, și despre cât de rău afectează gunoiul și plasticul mediul ambiant. În paralel, guvernul ar trebui să pregătească un teren atractiv și fertil pentru ca investitorii străini să implementeze aceste proiecte în țara dumneavoastră.

www.invaldainvl.md

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Nota 6-7″. Cum apreciază unul dintre donatorii PAS activitatea guvernării în domeniul economic

Vasile Tofan, partener senior al fondului de investiții private „Horizon Capital” și unul dintre donatorii Partidului  Acțiune și Solidaritate (PAS), se declarată dezamăgit de partidul de guvernare „în anumite privințe”. În cadrul emisiunii NM „Есть вопросы”, omul de afaceri a apreciat politicile în domeniul economic cu notele 6-7. De asemenea, Tofan a recunoscut că, de-a lungul timpului, i s-a propus de mai multe ori să ocupe funcții publice.

„Nu ascund că am simpatie pentru această generație de lideri și politicieni care încearcă să schimbe ceva. În același timp, sunt critic la adresa lor și, ca mulți alții, sunt dezamăgit în anumite privințe. Dar apreciez faptul că, în general, ei sunt oameni cinstiți. Spre deosebire de mulți care finanțează opoziția cu saci întregi de bani, ei abordează acest lucru transparent”, a declarat Tofan.

Întrebat cum apreciază politica economică a guvernării din ultimii patru ani, investitorul a fost rezervat în nota acordată.

„Le-aș da un 6–7 din 10. Au intenții bune, sincere, dar, ca mulți politicieni, le lipsește curajul pentru a implementa reforme cu adevărat eficiente”, a spus el.

În contextul stagnării economice, Tofan consideră că situația este cauzată de o combinație de factori interni și externi.

„E o prostie să negi influența războiului, secetei sau crizei din industria auto europeană. Hai să trecem rapid prin factorii principali. În primul rând, războiul — un factor evident pentru toată lumea, investițiile nu vin. În al doilea rând, seceta: sectorul agricol reprezenta înainte cam 12% din PIB, acum este în jur de 5%, deci o pierdere de circa 7%.

Al treilea — componentele auto, care de mulți ani sunt cel mai mare articol de export al Moldovei: aproape 20% din exporturi. Industria auto germană este acum într-o criză profundă.

Al patrulea factor — demografic. Creșterea economică este numărul de persoane care muncesc, înmulțit cu productivitatea lor. Dacă populația scade, asta afectează economia direct”, a menționat el.

Omul de afaceri a atras atenția că multe dintre problemele cu care se confruntă țara nu pot fi puse exclusiv în cârca PAS.

„Am enumerat patru factori principali, dar provocările sunt mult mai multe. Acestea sunt dificultăți reale, externe și interne, pentru care PAS nu poate fi considerat responsabil. Deși mulți afirmă că exodul populației a fost cauzat de guvernarea PAS, realitatea este că demografia urmează un trend global, care nu se schimbă pe termen scurt”, a punctat Tofan.

De asemenea, Tofan a recunoscut că, de-a lungul timpului, i s-a propus de mai multe ori să ocupe funcții publice.

„Nu sunt politician. Sunt prea rațional și, în același timp, prea emoțional pentru asta. Resimt o repulsie față de politicieni. Când aud ce spun unii dintre ei, mă întreb: chiar cred în ceea ce spun sau doar mint pentru a obține puterea? Nu știu ce e mai grav”, a subliniat acesta.

Ce ar însemna pentru Moldova cumpărarea acțiunilor Purcari de către grupul polonez Maspex: „Este important”

În luna mai, a devenit public faptul că grupul polonez Maspex intenționează să cumpere pachetul majoritar de acțiuni al companiei Purcari (în prezent, grupul include fabricile Purcari, Bostavan, Bardar din Moldova, două crame în România și una în Bulgaria – NM). Într-un interviu pentru NM, Vasile Tofan, partener senior al fondului de investiţii private „Horizon Capital”, a explicat ce implică această tranzacție și ce impact poate avea pentru Republica Moldova.

Tofan a subliniat că Maspex este unul dintre cei mai mari jucători regionali în industria alimentară, cu venituri anuale de aproximativ 3,5 miliarde de euro, și că intrarea acestuia în acționariatul Purcari ar aduce beneficii importante. „A fost evident că un investitor strategic de talia Maspex ar aduce o altă forță în acționariat. Maspex deține branduri precum ‘Żubrówka’, cea mai vândută vodcă din Europa de Est, și Carlo Rossi, cel mai vândut vin din Polonia”, a explicat omul de afaceri.

El consideră că această tranzacție este o oportunitate majoră pentru Moldova, mai ales în ceea ce privește accesul pe piețe internaționale. „Este important pentru noi și pentru Moldova, deoarece avem un vin cu adevărat bun — poate cel mai bun din punct de vedere al raportului calitate-preț. Totuși, ne-a lipsit forța comercială necesară pentru a pătrunde în marile lanțuri de magazine — precum Tesco, Auchan, Biedronka (lanț polonez de retail) și altele. Pentru a concura cu asemenea retaileri și a ajunge pe rafturi, este nevoie de sprijin puternic”, a explicat Tofan.

În opinia sa, prezența Maspex va consolida poziția Purcari pe piața internațională și va contribui la creșterea exporturilor moldovenești: „Eu sunt convins că parteneriatul cu Maspex ne va oferi o forță comercială mult mai mare. La o cifră de afaceri de 100 de milioane de dolari a grupului Purcari și la dimensiunea Maspex, poziția noastră va fi mult mai solidă. Pentru Moldova, aceasta înseamnă o creștere semnificativă a exporturilor”.

Totodată, Tofan a menționat că Maspex are deja relații comerciale cu Moldova, prin intermediul brandului său Tymbark: „Ei deja cumpără cireșe, vișine, concentrat de mere. Cred că investițiile în această zonă se vor accelera”.

Referindu-se la detaliile tranzacției, omul de afaceri a precizat că, în prezent, nu poate oferi informații exacte despre cine va vinde acțiunile: „În prezent, o parte din acțiuni aparțin fondului Horizon Capital, o parte fondatorului companiei, Victor Bostan, iar o parte sunt tranzacționate liber la bursă și pot fi cumpărate de orice doritor. Deocamdată nu pot spune exact de la cine vor cumpăra acțiuni cei de la Maspex, pentru că, sincer, nici eu nu știu. Din informațiile publice, se știe că fondatorul Victor Bostan va păstra circa 75% din acțiunile sale — deci va vinde doar o parte și va rămâne la conducerea companiei. Restul investitorilor vor decide individual”, a subliniat Vasile Tofan.

În ceea ce privește prețul oferit de Maspex, Tofan a explicat că oferta include o primă generoasă față de cotațiile actuale: „aspex a oferit 21 RON pe acțiune, în timp ce anterior acțiunile se tranzacționau în jur de 14 RON. Este o primă de aproximativ 50% față de prețul de piață. Fiecare investitor decide singur dacă acceptă oferta. Ca să înțelegeți, avem aproximativ 70 de fonduri-investitor și circa 11.000 de investitori de retail — adică oameni simpli, care au cumpărat acțiuni”.

Întrebat de ce ar vinde cineva o companie profitabilă, omul de afaceri a explicat că astfel de decizii depind exclusiv de perspectiva fiecărui investitor: „Oferta presupune o primă de 50% față de prețul actual al pieței. Fiecare investitor își va face propria evaluare. Dacă mă întrebați personal, eu consider că este un preț bun”, a menționat partener senior al fondului de investiţii private „Horizon Capital”.

Recean, în dialog cu activiști, antreprenori și tineri din Găgăuzia și Taraclia: „Unitatea e puterea noastră”

Prim-ministrul Dorin Recean a avut o întrevedere cu mai mulți activiști civici, antreprenori, tineri, dar și reprezentanți ai sectoarelor de educație, cultură și mass-media din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. Potrivit unui comunicat al Executivului, discuțiile s-au concentrat pe importanța implicării minorităților naționale în procesele de luare a deciziilor.

Dorin Recean a evidențiat faptul că în sudul țării se investește activ, în special, în infrastructură. Printre cele mai mari proiecte se numără construcția drumului de ocolire Vulcănești, un proiect de 28 de milioane de euro, susținut din fonduri europene. Totodată, în UTA Găgăuzia, sunt în desfășurare 15 proiecte finanțate prin programul guvernamental „Satul European”, în valoare totală de 73 de milioane de lei.

De asemenea, premierul a menționat lansarea programului de formare profesională pentru cadrele didactice care predau limba găgăuză în grădinițele din autonomie. Programul este organizat de Universitatea de Stat din Comrat, sub egida Ministerului Educației, și este destinat pentru 74 de cadre didactice din 56 de grădinițe din autonomie. 

Tinerii prezenți la întrevedere au abordat subiecte privind integrarea europeană și măsurile de combatere a dezinformării.

„Unitatea e puterea noastră și doar împreună vom reuși să dezvoltăm comunitățile locale și să asigurăm un nivel de trai mai bun”, a precizat șeful Guvernului. 

(VIDEO) Drumurile Moldovei și Ucrainei spre UE se vor separa/ Aerul din Chișinău este nociv/ Râul Bâc a secat

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— PNM cere autorităților să interzică participarea la alegeri a blocului „Victorie”
— Calitatea aerului s-a înrăutățit la Chișinău și Bălți din cauza caniculei
— Șapte partide ar putea să nu participe la parlamentare
— Bîc – râul care „dispare” vara
— Canicula nu cedează: Cod Galben în sudul țării
— Căldură mare și la zoo: animalele stau la umbră sau fac duș rece
— Moldova șI Ucraina, pe drumuri separate în negocierile de aderare la UE
— Trei lideri de partide acuză autoritățile de subordonarea sistemului „Alegeri”
— Partidul „Inima Moldovei” a protestat la sediul CA: „Aici ar fi putut fi adevărul”
— PL cere anchetă pentru declarațiile lui Șor de la Moscova
— PSDE propune crearea „Alianței Moldova Europeană”
— Risc de corupere a alegătorilor. Recean: democrația nu-i de vânzare
— Până la 400 milioane euro pentru securitatea energetică a Moldovei
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Sandu, mesaj de la Varșovia: „Moldova este mândră să fie alături de Polonia”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, efectuează o vizită oficială la Varșovia, unde a susținut marți, 8 iulie, un discurs în cadrul conferinței comune cu omologul său polonez, Andrzej Duda. În declarațiile sale, șefa statului a evidențiat relațiile strânse dintre cele două țări, „bazate pe încredere, solidaritate și obiective comune”, menționând că parteneriatul moldo-polonez este „mai solid ca niciodată”.

Maia Sandu a apreciat sprijinul Poloniei pentru Republica Moldova în momentele de criză, precum pandemia, criza energetică și valul de refugiați, dar și susținerea oferită în parcursul european al țării.

„Polonia a fost de mult timp o sursă de inspirație pentru Moldova — prin transformarea sa democratică, modernizarea economică și parcursul său de succes către integrarea europeană”, a subliniat președinta.

Președinta a remarcat că Polonia a devenit recent a 20-a cea mai mare economie a lumii și a apreciat că „familiile poloneze nu au trăit niciodată mai bine — pentru că s-a investit în reforme și s-a construit un stat ancorat în valorile europene”.

Președinta Moldovei a amintit sprijinul oferit de Polonia în momente-cheie pentru țara sa, inclusiv în crizele pandemiei, energetice și în gestionarea refugiaților.

„În 2021, când Rusia a transformat gazul într-o armă, Moldova a făcut prima achiziție de gaz de pe piața liberă — și am apelat la o companie poloneză. Asistența poloneză face o diferență reală în comunitățile din întreaga Moldovă — modernizând școlile noastre, spitalele și instituțiile locale. Ne-ați ajutat să dotăm forțele noastre de ordine cu expertiză și echipamente pentru a rămâne reziliente într-un mediu de securitate din ce în ce mai complex. Ați sprijinit antreprenorii moldoveni — inclusiv prin finanțare din partea Băncii de Dezvoltare Poloneze  pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a subliniat Sandu.

Șefa statului a vorbit și despre cooperarea economică, menționând că „asistența poloneză face o diferență reală în comunitățile din întreaga Moldovă — modernizând școlile noastre, spitalele și instituțiile locale”. Ea a amintit investițiile poloneze, inclusiv achiziția Purcari de către Grupul Maspex: „Acest parteneriat oferă produselor moldovenești acces la o rețea regională de distribuție puternică, un impuls important pentru exporturile noastre — și transmite un mesaj clar că Moldova este deschisă pentru afaceri”.

Președinta a încurajat firmele poloneze să investească în Moldova.

„Moldova oferă o bază eficientă din punct de vedere al costurilor și prietenoasă cu mediul de afaceri pentru acces pe piețe românească și ucraineană. Având o piață internă mai mică, suntem obligați, ca țară, să construim cea mai competitivă platformă de export din regiune și dorim ca firme poloneze ambițioase să valorifice acest potențial”, a mai menționat șefa statului.

Sandu a mai menționat și legăturile culturale și umane dintre cele două popoare: „În Moldova, o comunitate mică, dar mândră, de etnie poloneză continuă să-și păstreze patrimoniul cultural — o moștenire a istoriei noastre comune. Iar în Polonia, diaspora moldovenească construiește noi punți între popoarele noastre — prin muncă, studii și viață comunitară, contribuind la economiile ambelor țări”.

Președinta a elogiat vocea Poloniei în UE și a reiterat sprijinul Moldovei pentru Ucraina: „Suntem profund recunoscători Poloniei pentru sprijinul ferm acordat Ucrainei — pentru că, sprijinind Ucraina, contribuiți la protejarea Moldovei. Țineți acest război — și imperiul din spatele lui — departe de granițele noastre, departe de casele noastre. Ucraina poartă greul acestui război — iar curajul ei apără întreaga Europă. Onorăm această jertfă”.

Maia Sandu a reafirmat angajamentul pentru integrarea europeană: „Nu cerem scurtături. Ne facem temele — pentru că credem în acest proiect. Și pentru că vrem să contribuim la el”. Ea a transmis că Moldova este pregătită să întărească Uniunea Europeană „pentru regiunea noastră, pentru securitatea granițelor și pentru viitorul Europei”.

„Moldova este mândră să fie alături de Polonia. Și împreună, suntem hotărâți să construim o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită”, a încheiat Maia Sandu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: