Sortarea și reciclarea deșeurilor – primul pas către un mediu ambiant curat

Invalda INVL este un grup de gestionare a investițiilor din Lituania și Letonia. Companiile grupului Invalda INVL au peste 300.000 de clienți și administrează 1,7 miliarde de euro în diferite clase de active. Din 2018, Invalda INVL este unul dintre acționarii maib, iar din 2021, Invalda INVL investește activ în proiecte de reciclare a deșeurilor în Lituania și Letonia. Am vorbit cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al Consiliului maib, despre tendințele din acest sector și despre modul în care Moldova poate rezolva problema acumulării deșeurilor folosind exemplul Lituaniei.

– Lituania este o țară foarte verde, cu aproximativ 760 de râuri care trec prin teritoriul său. Datorită dezvoltării și finanțării companiilor locale de reciclare și evacuare a deșeurilor, în prezent emisiile nocive au scăzut serios față de perioada precedentă. Povestiți-ne puțin despre situația actuală din regiune.

– Aveți dreptate, Lituania și, probabil, toate statele baltice au făcut progrese mari în această chestiune. Cantitatea de deșeuri care sunt reciclate a crescut. Acum reciclăm aproximativ jumătate din fluxul de deșeuri menajere. De menționat că în Lituania, în 2016, a început să funcționeze un sistem de depozit pentru colectarea sticlelor sau recipientelor. Pe termen lung, aceste deșeuri ajung în râuri, mări și sol dacă nu sunt reciclate. Deci, putem spune că progresul este semnificativ. În ultimele decenii, emisiile noastre de CO2 au scăzut cu aproximativ 20% și aceasta este, de asemenea, o tendință foarte bună. Există mai multe motive pentru aceasta: unul dintre ele sunt programele educaționale implementate de stat. Cetăţenilor li se spune de ce ar trebui să-şi sorteze deșeurile, iar acest lucru începe din băncile școlii şi este susţinut de toată mass-media. Rețeaua de containere pentru sortare este foarte mare și convenabilă, aceste containere sunt disponibile în aproape toate zonele. Și atunci când există stimulente financiare, sigur că oamenii devin mai interesați. Dacă o persoană aruncă gunoiul nesortat, ea plătește pentru acest container, iar dacă sortează gunoiul, atunci serviciul de evacuare este gratuit. Astfel, fiecare are de făcut o alegere și este stimulat să facă o faptă bună. Pentru persoanele juridice, statul a introdus un sistem electronic în care puteți urmări traseul oricăror deșeuri. Dacă transportați deșeuri dintr-un loc în altul, atunci trebuie să completați toate aceste formulare în format electronic, iar acest gunoi nu poate ajunge într-un loc necorespunzător, pentru că fiecare dintre cei care preiau acest flux de deșeuri trebuie să se înregistreze în acest sistem. Deși toate aceste acțiuni sunt încurajate și foarte transparente, mai sunt multe de făcut în acest domeniu. Nu avem suficiente companii de reciclare, ar putea fi mai multe, pentru că unele fluxuri de deșeuri trebuie duse în alte țări, iar transportul gunoiului creează la rândul său emisii de CO2, așa că trebuie să dezvoltăm industrii locale de reciclare. O persoană, în medie, creează mai mult de 1 kg de gunoi pe zi – aceasta este statistica pentru țările baltice. În Europa de Vest, această cifră este și mai mare, deoarece cu cât țara este mai bogată, cu atât produce mai multe deșeuri. Nici în domeniul râurilor și lacurilor noastre nu este totul perfect. Mai există probleme, mai ales în acele regiuni în care oamenii practică agricultura. Potrivit statisticilor, tocmai în aceste regiuni sunt cele mai poluate râuri, deoarece unii fermieri nu sunt încă pe deplin conștienți de necesitatea menținerii râurilor curate.

– Reciclarea deșeurilor este o parte importantă a ecologiei planetei noastre. Care este părerea dumneavoastră personală referitor la această afirmație?

– Sunt de acord că aceasta este o problemă foarte importantă, deoarece reciclarea îmbunătățește mediul și, de asemenea, ajută la economisirea resurselor, ceea ce este foarte important în prezent. Noi am avut o problemă cu gunoiștile supraaglomerate, și era imposibil să creăm altele noi, pentru că era vorba de zone rezidențiale și oamenii nu vor să locuiască lângă gunoiști. Reciclarea permite depozitelor vechi să fie folosite mai mult timp, deoarece nu mai sunt atât de încărcate. Reciclarea creează și noi locuri de muncă, pentru că foarte multe chestii pot fi reciclate. În industria textilă, de exemplu, multe branduri creează deja noi colecții din articole reciclate, iar această tendință este prezentă în toate industriile. Chiar dacă în legislația țării nu există o astfel de lege care să oblige oamenii să sorteze gunoiul, mulți o fac deja în mod voluntar. Pe deoparte, cumpărătorii sunt mai loiali produselor reciclate, pe de altă parte, companiile, în special cele internaționale, devin tot mai interesate de acest lucru, deoarece au o politică internă responsabilă față de mediul înconjurător, așa-numita ESG.

– Povestiți-ne despre cel mai mare grup de protecție a mediului și de gestionare a deșeurilor din Țările Baltice Eco Baltia. Ce planuri pentru viitor are Eco Baltia?

– În iunie 2020, am investit în Eco Baltia, o companie care activează în trei domenii: unul dintre ele este reciclarea plasticului. Compania are o uzină în Letonia care procesează 60.000 de tone de sticle PET și aproximativ 12.000 de tone de alte materiale plastice, ceea ce reprezintă un volum destul de mare. O altă direcție este colectarea, transportul și prelucrarea gunoiului. A treia direcție este Green Dot (punctul verde), o companie care ajută importatorii și producătorii să treacă la un nivel de producție mai sustenabil. UE are un sistem prin care, dacă o companie produce sau importă ceva ce conține ambalaje sau componente electronice, aceasta trebuie să ia înapoi o anumită cantitate din produs și să o recicleze. De exemplu, atunci când importați 100 de televizoare în țară, trebuie să colectați 70 în locul lor și să le dați pentru procesare. Aceste servicii sunt gestionate de Green Dot. Companiilor le este greu să facă asta desinestătător, pentru că au nevoie de spații și containere speciale. Când am investit în Eco Baltia în 2020, compania avea o cifră de afaceri anuală de circa 70 de milioane de euro. Acum, cu ajutorul investițiilor noastre, compania a crescut simțitor. În 2021 cifra de afaceri a fost de 150 de milioane de euro. Acum trei luni am cumpărat o uzină în Cehia care produce fibră de plastic. Uzina din Letonia, care prelucrează plasticul, produce granule din deșeuri de plastic, iar aceste granule sunt deja folosite pentru a face fibră, din care apoi sunt fabricate produsele finale. În 2023, ne propunem să ajungem la o cifră de afaceri de circa 200 de milioane de euro pentru Eco Baltia. În acest moment, compania are deja peste 2.000 de angajați. Am reușit să creștem semnificativ din două motive: unul dintre ele este că continuăm să cumpărăm noi companii – acest lucru întotdeauna ajută, iar celălalt este că există o tendință către o economie sustenabilă în toată Europa, iar aceste servicii sunt la mare căutare. Am investit într-un segment bun care crește în fiecare an.

– Care sunt obiectivele strategice de dezvoltare ale Eco Baltia și Ecoservice?

– Diferența dintre Ecoservice și Eco Baltia este că majoritatea veniturilor Ecoservice provin din sectorul comercial. În Letonia dorim să oferim mai multe servicii companiilor comerciale, dar contractele municipale încă domină acolo. Reciclarea reprezintă 100% bani privați, fără contracte de stat. Ecoservice este compania numărul 1 din Lituania cu 1.000 de angajați și este mai concentrată pe sectorul comercial. Pe lângă colectarea gunoiului, există și alte domenii precum: curățarea străzilor, întreținerea trotuarelor și a parcurilor, sau, de exemplu, în Vilnius, firma deservește toate cimitirele, are grijă de gazoane, de colectarea frunzelor, etc. La fel, oferim și servicii de instalare a toaletelor ecologice, suntem compania numărul 2 pe acest segment în Lituania. Anterior, dacă cineva construia o casă, constructorii erau nevoiți să lucreze în condiții necorespunzătoare – aceștia nu aveau toalete disponibile. În prezent totul s-a schimbat. De exemplu, oamenii plănuiesc o petrecere mare la vilă, unde va fi multă lume, și comandă un serviciu suplimentar de toalete ecologice. Ecoservice creează, de asemenea, cea mai mare rețea de colectare a textilelor din țară. La noi încă nu există o reglementare cu privire la acest domeniu, dar sunt sigur că în 2-3 ani vor apărea o serie de acte regulatorii. Am început deja să implementăm acest proiect prin instalarea de containere pentru colectarea hainelor. După ce vom acumula un volum mare, ne vom gândi la crearea unei uzini de procesare. Intenționăm să devenim compania numărul 1 din statele baltice în acest domeniu.

– Continuând tema reciclării, dorim să aflăm mai multe despre PET Baltia, care este cel mai mare procesator de polietilen tereftalat (PET) din Europa de Nord.

– La PET Baltia modelul de afacere constă în cumpărarea deșeurilor în formă de cuburi presate din sticle PET. Cea mai bună calitate a acestui material provine din sistemul de depozitare, deoarece plasticul este curat acolo. Iar dacă vorbim despre plasticul colectat din păduri sau gunoiști, atunci acesta nu mai este atât de curat. În acest caz, procesul devine puțin mai complicat, deoarece materialul colectat trebuie spălat, sortat și abia apoi trimis pentru prelucrare. Problema constă în faptul că recipientele nu sunt create doar dintr-un tip de plastic, sticla în sine reprezintă un tip, dopul – altul, iar eticheta, de obicei, este realizată din alt tip de plastic, iar toate acestea trebuie separate unele de altele, deoarece fiecare tip este reciclat în felul său. Dacă acest lucru nu se face, atunci acest plastic nu poate fi folosit mai târziu. Toate acestea sunt procesate și fluxul este împărțit în două categorii, una dintre ele sunt granulele pentru producția de sticle. Acesta este considerat cel mai înalt nivel, deoarece acest material va putea intra din nou în contact cu produsele alimentare, așa că cerințele sunt foarte stricte, aproape ca într-o fabrică farmaceutică. Totul trebuie să fie curat și steril. Cealaltă categorie este folosită în construcții, în industria textilă și alte industrii care nu au legătură cu industria alimentară. PET Baltic se dezvoltă. În prezent construim o nouă uzină în Letonia, care va produce plastic pentru industria alimentară. Se numește RPET. Există o cerere foarte mare pentru aceste produse la moment, deoarece directiva UE recomandă ca în 2025 30% din sticle să fie fabricate din plastic reciclat. Giganții precum Coca-Cola, Pepsi, Danone au declarat că ei înșiși, în mod voluntar, vor implementa acest model în producție la nivelul de 50% sau mai mult. Cererea pentru acest material este foarte mare. Reciclarea plasticului este o industrie atractivă pentru că salvează mediul și aduce profit în același timp. Aceasta este o investiție foarte bună.

– Ce măsuri trebuie să întreprindă Moldova pentru a face progrese în sfera ecologiei și a protejării mediului?

– Dacă e să analizăm graficul emisiilor de CO2, atunci în Moldova totul pare stabil în comparație cu alte țări, adică nu este chiar atât de rău. Probabil că unul dintre factori este chiar nivelul economiei și dezvoltarea acesteia. Însă în domeniul deșeurilor în Moldova situația este destul de proastă. În țările baltice, de exemplu, jumătate din deșeuri sunt reciclate, în unele industrii chiar mai mult. Ei bine, în Moldova, aproximativ 10% din deșeuri sunt reciclate. Este un indicator foarte mic. Guvernul ar trebui să creeze condiții și să se gândească la incineratoare de gunoaie care pot produce și energie. Există două instalații de incinerare a deșeurilor în Lituania, acestea sunt deținute de stat. Vara, aceste centrale produc energie electrică, iar iarna căldură și electricitate. În present, energia este una dintre prioritățile de top în Moldova, așa că acest tip de investiție va rezolva simultan două probleme: veți avea mai puține deșeuri și veți obține energie. M-aș gândi serios la asta, pentru că astfel de proiecte de infrastructură ar atrage investitori. Dacă statul ar vrea să facă asta desinestătător, cred că organizațiile internaționale ar fi bucuroase să crediteze o astfel de inițiativă, pentru că astfel de proiecte sunt foarte bune pentru țară. Moldova începe integrarea în UE și toate țările au inițiative, una într-un sector, alta în altul, iar Moldova are șansa unică de a alege cele mai bune exemple din aceste 27 de țări UE. Iar statutul de candidat oferă multe lucruri pozitive, schimbul de experți și așa mai departe. Poate că trebuie să vă gândiți la sistemul de depozitare a deșeurilor, deoarece acesta funcționează foarte bine în toate țările. Dar, desigur, este necesar ca cetățenii să se implice în aceste procese, statul să susțină inițiativele, iar afacerile să investească în acest domeniu. Personal am cea mai mare încredere în inițiativele private. Statul realizează procesele îndelungat, la costuri mari, și nu este vorba doar despre Moldova, situația e la fel în orice țară. Există foarte puține exemple în care banii publici sunt cheltuiți în mod eficient. Părerea mea este că Moldova trebuie să înceapă de la educația copiilor, este necesar să le vorbim despre sortarea gunoiului de la grădiniță, și despre cât de rău afectează gunoiul și plasticul mediul ambiant. În paralel, guvernul ar trebui să pregătească un teren atractiv și fertil pentru ca investitorii străini să implementeze aceste proiecte în țara dumneavoastră.

www.invaldainvl.md

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Cea mai mare pictură pe apă din lume – realizată la Chișinău. O pictoriță a intrat în Cartea Recordurilor Guinness

Ludmila Cuptor, pictoriță din Republica Moldova, a stabilit un record mondial, realizând cea mai mare lucrare din lume în tehnica Ebru – pictura pe apă. Performanța sa a fost recunoscută oficial de o adjudecătoare Guinness World Records, venită din Regatul Unit pentru validarea rezultatului. Evenimentul a fost găzduit de un centru comercial din capitală, transmite IPN.

Ludmila Cuptor a menționat că acest moment marchează împlinirea unui vis. „Este rezultatul unor ani de căutări interioare, de muncă, efort, ezitări, speranțe și curaj. Este inspirată din tehnica clasică turcă – Ebru, pictura pe apă, o artă pe care am descoperit-o în 2019, în Italia. A fost dragoste la prima vedere”, a relatat artista.

Pictorița a explicat faptul că lucrarea este realizată pe apă, iar apoi este imprimată pe o pânză specială. Potrivit ei, cele șapte culori ale curcubeului care sunt utilizate în tablou simbolizează 70 de ani ai Cărții Recordului Guinness, dar și reprezintă un simbol al speranței și unității.

Autoarea lucrării a adăugat că pictura surprinde o câmpie din Moldova, plină de verdeață și flori, în toiul primăverii, care emană o senzație de liniște și aduce satisfacție sufletească.

Procesul de realizare a picturii a fost urmărit de adjudecătoarea Guinness World Records, Paulina Sapinska. În urma unei evaluări, aceasta a recunoscut oficial performanța. Paulina Sapinska a declarat că autoarea lucrării a respectat toate criteriile stabilite de Guinness World Records și aproape a dublat dimensiunea recordului anterior, care era de 20,86 metri pătrați.

Această lucrare are 39,97 metri pătrați. Așadar, este o încercare foarte impresionantă și un nou titlu Guinness World Records”, a notat adjudecătoarea Paulina Sapinska.

Angela Cutasevici, viceprimar al capitalei, afirmă că acest eveniment marchează curajul, inteligența și creativitatea. „Este foarte frumos că în fața publicului, a chișinăuienilor, se scrie istoria cu artista Ludmila Cuptor. Ceea ce văd este într-adevăr foarte frumos, inclusiv jocul de culoare, și mesajul artistic pe care îl transmite pictorița este impresionant”, a mai spus Angela Cutasevici.

Atunci când organizatorii au venit cu solicitarea de a fi parteneri ai acestui eveniment, noi, cei de la Primăria Chișinău, am spus din start că vom fi alături, fiindcă astfel de inițiative ne fac să fim mândri, atât ca oraș, cât și ca țară. Este un lucru care ne face pe noi, cei care educăm tânăra generație, să-i insuflăm mândria față de valorile cultivate aici”, a spus șeful adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport, Andrei Pavaloi.

La finalul evenimentului, autoarea tabloului a primit un certificat oficial care atestă noul record Guinness pentru cea mai mare pictură Ebru din lume. Tabloul va fi expus în următoarele săptămâni la Port Mall, iar ulterior va deveni o piesă muzeală.

IPN
IPN
screenshot

Ilan Șor, condamnat la închisoare și fugit din țară, la Moscova: „Singura salvare pentru R. Moldova este uniunea cu Rusia” (VIDEO)

Un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă.

Congresul Blocului „Victorie” a reunit în capitala rusă zeci de politicieni afiliați lui Șor, printre care primarul Taracliei, Veaceslav Lupov, primarul Orheiului, Tatiana Cociu, și parlamentarul Vasile Bolea. De asemenea, la eveniment au participat și oficiali ruși, deputatul Dumei de Stat Leonid Sluțki.

Speakerii evenimentului au adus mai multe acuzații la adresa actuala formațiune de guvernământ a Republicii Moldova, PAS, și președintei Maia Sandu. Aceștia au transmis că forțele politice controlate oligarhului fugar, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, vor putea dezvolta țara și au pledat pentru restabilirea relațiilor cu Federația Rusă, care s-au deteriorat din cauza invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei și atacurilor hibride la adresa Republicii Moldova.

Poziția mea politică constă în faptul că singura salvare pentru Republica Moldova – mai bine spus oameni, pentru că într-un final fiecare țară înseamnă simpli cetățeni – este uniunea cu Federația Rusă. (…) Această uniune trebuie să strânsă, de încredere și veșnic. Pentru că avem tradiții comune, istorii comune, o înțelegere comună a vieții”, a declarat Ilan Șor în timpul discursului său.

El a mai menționat că, săptămână viitoare” Blocul „Victorie” va depune la Comisia Electorală Centrală documentele pentru înregistrarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit lui, prima persoană de pe lista electorală a formațiunii va fi bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, Aceasta este cercetată penal în două dosare și se află în prezent în arest la domiciliu.

Amintim că Blocul „Victorie”, controlat de Ilan Șor, a fost creat pe 21 aprilie 2024, la Moscova. Acesta este format din Partidul „Renaștere”, Partidul „Șansă”, Partidul „Victorie” și „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei”.

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Donald Trump

Președintele SUA, întrebat dacă este sigur că va putea opri invazia rusă din Ucraina. Trump: „Nu știu”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a spus că nu este sigur că va putea pune capăt invaziei ruse la scară largă din Ucraina. Declarația a fost făcut pentru presă, pe 5 iulie.

Nu știu. Nu pot să vă spun dacă acest lucru se va întâmpla sau nu”, a declarat Donald Trump, după ce a fost întrebat dacă este sigur că va putea pune capăt războiului din Ucraina.

La întrebarea dacă consideră că încheierea războiului este o prioritate, liderul american a spus: „Da. Mi-aș dori să se întâmple”.

Amintim că Donald Trump, în timpul campaniei electorale, a spus de mai multe ori că intenționează să pună capăt conflictului militar din Ucraina în prima zi în care va deveni președinte. Mai târziu, el a numit aceste afirmații o exagerare. După preluarea mandatului, Trump a încercat să joace rolul de mediator în soluționarea conflictului, dar a amenințat că se va retrage din procesul de pace din cauza continuării luptelor, notează Meduza.

Săptămâna aceasta, Trump a avut conversații telefonice cu omologul său rus, Vladimir Putin, și cel ucrainea, Vladimir Zelenski. După apelul telefonic cu Putin, liderul liderul de la Casa Albă a declarat că a rămas nemulțumit de conversație, deoarece nu a obținut „niciun progres” în discuțiile cu acesta.

AFP

Inundațiile devastatoare din Texas: bilanțul deceselor a ajuns la 51 de oameni

Bilanțul deceselor în urma inundațiilor din centrul statului american Texas a crescut la 51. Printre victime se numără 15 copii. Informațiile au fost confirmate de autoritățile locale.

Șeriful comitatului Kerr, Larry Leitha, a comunicat în cadrul unei conferințe din seara de 5 iulie că în comitat au fost depistate 43 de trupuri neînsuflețite. „Dintre acestea, 28 sunt adulți și 15 sunt copii”, a declarat Leitha. Iar autoritățile din comitatele Burnet și Travis au raportat alte șapte decese, potrivit BBC.

Salvatorii continuă căutările a 27 de fete care sunt date dispărute. Toate se aflau într-o tabără de vară pentru fete — Camp Mystic, în zona Hunt. Părinții a patru dintre fete au confirmat pentru presă că fiicele lor au murit.

Șeriful Leitha a precizat că echipele de salvare au evacuat aproximativ 850 de persoane, inclusiv personalul taberei. Potrivit acestuia, majoritatea celor aproximativ 750 de fete aflate în tabără au fost salvate.

Președintele Donald Trump a promis că va sprijini solicitarea guvernatorului statului Texas, Greg Abbott, și va declara stare de urgență, pentru a asigura ajutorul necesar statului.

Amintim că, pe 4 iulie, în partea centrală a statului Texas, SUA, a avut loc o inundație majoră provocată de ploi torențiale. „Râul Guadalupe, în zona Hunt, continuă să crească rapid și a atins al doilea cel mai înalt nivel din întreaga istorie a măsurătorilor, depășind inundația din 1987”, a transmis Serviciul Național de Meteorologie al SUA.

Guvernatorul Texasului, Greg Abbott, a calificat cele întâmplate drept o catastrofă și a semnat o declarație de urgență, oferind salvatorilor acces la toate resursele necesare. Guvernatorul a promis, de asemenea, că operațiunile de căutare a persoanelor dispărute vor continua fără întrerupere. Pentru salvarea și evacuarea locuitorilor au fost mobilizate elicoptere și vehicule militare tactice.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: