Summitul “Tranziție verde și corectă” în Republica Moldova: un pas spre viitorul durabil

În zilele de 12-13 martie 2025, la Chișinău s-a desfășurat Summitul „Tranziție verde și corectă“, care a reunit peste 100 de organizații ale societății civile din domeniul mediului, tineretului, culturii, drepturilor omului, pieței muncii, precum și mass-media. Evenimentul a devenit o platformă pentru schimb de experiență, discuții despre angajamentele Republicii Moldova în domeniul dezvoltării durabile, crearea parteneriatelor și atragerea surselor de finanțare pentru inițiative din domeniul mediului. Summitul a fost organizat de New Democracy Fund. 

Participanții la eveniment au avut parte de interacțiuni intense, dezbateri și discuții. Prima zi s-a axat pe politica privind clima Republicii Moldova, implicarea societății civile, creșterea gradului de conștientizare și formarea opiniei publice cu privire la acțiunile climatice. În cea de-a doua zi, participanții summitului au dezvoltat idei de proiecte și au inițiat noi parteneriate între sectoare.Prezent la eveniment, Ambasadorul Regatului Danemarcei Søren Jensen a menționat: “Pe măsură ce Republica Moldova se îndreaptă spre aderarea la Uniunea Europeană, alinierea la standardele de durabilitate a mediului, eficiență energetică și creștere ecologică este esențială. Acest proces contribuie, de asemenea, la tranziția Republicii Moldova către tehnologii mai curate și mai eficiente, care vor reduce consumul de energie, costurile energiei electrice pentru întreprinderi și gospodării, precum și emisiile de dioxid de carbon. Astfel, investind în energia regenerabilă, cum ar fi energia eoliană, solară, biomasa și îmbunătățind eficiența energetică, Moldova își poate reduce dependența de importurile de energie străină și își poate spori independența și securitatea energetică, reducând vulnerabilitatea în lumina provocărilor geopolitice actuale cu care ne confruntăm.”

Discuțiile la summit au fost organizate în cadrul a cinci sesiuni tematice: Abordarea Republicii Moldova privind tranziția verde și corectă. Prima sesiune a summitului a fost dedicată analizei situației actuale, progresului și provocările în domeniul tranziției verzi și corecte a Republicii Moldova cu accent pe anumite contribuții naționale. Potrivit lui Grigore Stratulat, Secretar de stat la Ministerul Mediului a Republicii Moldova, obiectivul Moldovei până în anul 2030 este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 71% față de 1990, iar până în 2035, cu 75%. Cel mai ambițios obiectiv al statului este atingerea neutralității climatice până în anul 2050, ceea ce necesită investiții considerabile, două treimi dintre acestea urmând să provină din sectorul privat.

Participanții au obținut o imagine clară a stării actuale și a priorităților țării, dar și s-au informat despre proiectele actuale implementate și planificate la nivel guvernamental, bilateral și multilateral. Carolina Novac, Secretar de stat la Ministerul Energiei a Republicii Moldova, a vorbit despre lansarea Fondului pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial, primul mecanism financiar de acest tip din Moldova, care oferă soluții concrete pentru renovarea și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale, inclusiv blocuri locative și case individuale. Acest fond este un exemplu de finanțare mixtă, care combină granturi și împrumuturi, pentru a sprijini cetățenii în tranziția către energie mai eficientă și mai sustenabilă.

Angajamente climatice și rolul inițiativelor civice. În cadrul sesiunii participanții au analizat angajamentele naționale și internaționale ale Republicii Moldova, proiectele actuale și planificate, precum și principalele provocări și oportunități. O atenție deosebită a fost acordată Contribuțiilor Naționale Determinate (CND) actualizate ale Moldovei și conformitatea acestora cu Acordul de la Paris. De asemenea, s-a pus accent pe educație, pregătirea specialiștilor în domeniu inclusiv în domeniul ecologic, ca o prioritate guvernamentală. Reprezentanții Ministerului Mediului a Republicii Moldova au prezentat prioritățile strategice și au discutat mecanismele de implicare a societății civile în implementarea politicilor climatice, accentuând despre conștientizarea fiecăruia în vedea schimbărilor climatice. De asemenea, a fost abordat rolul mass-media în promovarea agendei de mediu, inclusiv cele mai bune practici ale jurnalismului de investigație și necesitatea desfășurării campaniilor de informare în domeniu.  

Rolul parteneriatelor în agenda de mediu. Unul dintre subiectele importante în asigurarea dezvoltării durabile au fost parteneriatele public-privat-social și colaborarea între diverse sectoare și organizații, care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de mediu, reducerea emisiilor și protejarea biodiversității. Participanții la sesiune au remarcat că doar prin eforturi comune și înțelegerea intereselor reciproce se pot fi găsite soluții sustenabile pentru viitor.

Rolul dialogului social și alianțelor în dezvoltarea durabilă. Sesiunea a patra s-a axat pe experiența sindicatelor în asigurarea justiției sociale în tranziții, inclusiv în tranziția verde protejând lucrătorii prin recalificare, perfecționare și protecție socială. O atenție deosebită a fost acordată experienței sindicale daneză și internațională, modul în care companiile își pot îmbunătăți eficiența și reduce deșeurile în procesele lor de producție, importanța implicării lucrătorilor, a optimizării proceselor de producție și a găsirii unor modalități de minimizare a deșeurilor și maximizare a câștigurilor, cât și necesitatea întreprinderilor de a adapta metodele de lucru la schimbările din industria modernă.

În ultima sesiune – Susținerea noilor inițiative de protecție a mediului, experții au discutat despre proiectele educaționale, culturale și de informare la nivel local și internațional care vizează sensibilizarea cu privire la dezvoltarea durabilă. Experții au discutat despre modul în care gândirea critică și dialogul sunt direct corelate cu schimbările societății și despre cum pot deveni vectori ai culturii. Educația adaptată, proiectele practice, campanii de informare în rândul tinerilor și colaborarea între generații sunt esențiale pentru sensibilizarea și schimbarea durabilă. Consiliul Național al Tineretului din Moldova a prezentat campania „Tineret pentru Planetă” pentru a crește gradul de conștientizare și gândirea critică a tinerilor în promovarea dezvoltării durabile în comunitățile lor, vizând tinerii cu privire la schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă. Tinerii au participat, de asemenea, la un concurs de fotografie, care a avut ca rezultat o expoziție ce evidențiază problemele de mediu și interacțiunea între generații.

A doua zi a Summitului “Tranziție verde și corectă”  s-a centrat pe propunerile de proiecte, crearea relațiilor de parteneriat și cooperarea pentru dezvoltarea durabilă. Participanții au luat parte la întâlniri rapide de networking, discuții tematice și lucru în grup pe idei de proiecte, inclusiv un atelier pentru tineri despre inițiative legate de climă. De asemenea, în cadrul evenimentului, Fundația NDF a lansat o solicitare de susținere a inițiativelor care promovează tranziția verde și corectă în țară.Despre New Democracy Fund:  New Democracy Fund (NDF) a fost înființat în 2020 de către Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca ca răspuns la provocările democratice din țările din vecinătatea estică. De atunci, NDF a acționat pentru a consolida dezvoltarea democratică în regiune, oferind părților interesate ale societății civile instrumente, metodologii, sprijin și cunoștințe pentru a consolida reziliența și a răspunde la condițiile locale diverse aflate în schimbare rapidă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gaidarji părăsește PACE. Partidul lui Cavcaliuc nu poate participa nici la alegerile pentru bașcanul Găgăuziei

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a anunțat pe 4 septembrie că părăsește Partidul „PACE”, condus de politicianul fugar și fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. Decizia vine în aceeași zi în care Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat lista formațiunilor politice care au dreptul să participe la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie. PACE nu se regăsește pe listă.

„Astăzi, am depus cererea de retragere din Partidul Politic PACE și am renunțat la funcția de vicepreședinte al acestui partid. Este o decizie foarte dureroasă. Sunt unul dintre cofondatorii acestui partid, creat de patrioți și profesioniști, în care am crezut și continui să cred că poate aduce beneficii Moldovei și cetățenilor săi”, a declarat Gaidarji.

Președintele APG susține că plecarea sa din partid nu are legătură cu schimbarea convingerilor politice, ci cu decizia CEC.

„Fac acest pas din cauza circumstanțelor create în mod artificial de instituțiile statului. CEC a exclus partidul PACE din lista formațiunilor care au dreptul să participe la alegerile din Găgăuzia. Am motive serioase să consider că această excludere a fost făcută intenționat, cu scopul de a-mi bloca participarea la alegeri sau de a mă atrage într-o capcană – astfel încât, dacă aș fi candidat pe listele partidului, ulterior să fiu exclus cu ajutorul unor mecanisme camuflate”, a mai declarat Gaidarji.

Președintele APG a declarat din nou că vicepreședintele CEC, Pavel Postica, l-ar fi sunat pe 1 septembrie și i-ar fi cerut să părăsească PACE pentru a putea candida în calitate de independent la alegerile din Găgăuzia.

Precizăm în acest context că, pe 1 septembrie, după ședința în care CEC a stabilit data alegerilor pentru funcția de bașcan, în condițiile în care cea de-a doua tentativă a APG de a stabili scrutinul a eșuat, Pavel Postica a confirmat public că a avut în acea zi o discuție telefonică cu Gaidarji.

Vicepreședintele CEC a declarat atunci că a încercat să clarifice „aspectul privind data alegerilor pentru funcția de guvernator al Găgăuziei”.

Contactat de NewsMaker pentru o reacție după ce Gaidarji și-a repetat acuzațiile pe 4 septembrie, Pavel Postica a declarat că nu are nimic de adăugat la declarația făcută pe 1 septembrie.

Tot pe 4 septembrie, CEC a aprobat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile pentru funcția de guvernator (bașcan) al Găgăuziei din 15 noiembrie 2026.

În total, pe listă se regăsesc 37 de formațiuni, între care Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor, Partidul Nostru, Partidul Acțiune și Solidaritate, Democrația Acasă, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Mișcarea Alternativa Națională și alte formațiuni. Partidul PACE nu figurează pe lista aprobată de CEC.

De altfel, PACE nu se regăsește nici în lista partidelor politice care pot participa la alegerile pentru APG, care vor fi organizate în aceeași zi cu scrutinul pentru bașcan – pe 15 noiembrie. Cavcaliuc a anunțat deja că va contesta decizia în instanță. „Este dreptul lor”, a declarat, în reacție, Postica pentru NewsMaker.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Cât vor costa alegerile din Găgăuzia? CEC a aprobat devizul estimativ de cheltuieli

Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor costa 13 milioane 608 mii 490 de lei. Pe 4 septembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat devizul estimativ de cheltuieli pentru scrutinele din 15 noiembrie 2026.

Potrivit CEC, finanțarea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se realizează din bugetul de stat, din mijloacele prevăzute pentru alegeri. Totodată, acele cheltuieli care sunt legate de organizarea și desfășurarea alegerilor regionale se suportă de la bugetul de stat în limita alocațiilor aprobate prin legea bugetar-anuală pentru CEC.

„Noi, în legea anuală, nu am avut deviz de cheltuieli pentru alegeri regionale, dar, odată ce eram în proceduri de consultare împreună cu Ministerul Finanțelor a modificărilor la legea bugetului de stat, am avut o corespondență cu entitatea respectivă”, s-a anunțat la ședința CEC.

Potrivit instituției electorale, Ministerul Finanțelor a informat că prin legea bugetului de stat sunt alocate Comisiei Electorale Centrale 6.355.000 de lei pentru cheltuieli de personal și indemnizații pentru cei care activează în organele electorale.

Având în vedere identificarea sumei de 7 253,49 mii lei, CEC a aprobat redistribuirea acestor alocații bugetare de la activitatea „Realizarea politicilor electorale” către activitatea „Alegeri regionale”, pentru asigurarea resurselor financiare necesare alegerilor din Găgăuzia.

Astfel, CEC a aprobat devizul estimativ de cheltuieli pentru aceste alegeri în sumă totală de 13 608,49 mii lei.

***

În Găgăuzia, pe 15 noiembrie, vor avea loc două scrutine: pentru alegerea deputaților Adunării Populare și a bașcanului. La Comrat, data alegerilor nu a putut fi stabilită timp de aproape un an, iar Chișinăul a „ajutat” ca ambele scrutine să fie organizate în aceeași zi. Astfel, conducerea autonomiei s-ar putea schimba în totalitate. Despre modul în care a fost soluționată criza electorală din Găgăuzia, rolul pe care îl va avea Chișinăul în organizarea alegerilor și semnificația acestora pentru Comrat – NewsMaker a scris AICI.

Ion Creangă, fostul funcționar din Parlament acuzat de trădare de patrie, cere recuzarea judecătorului care-i examinează dosarul

Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie, a cerut recuzarea judecătorului Veaceslav Cernalev, care examinează cauza penală. Creangă a acuzat magistratul de atitudine subiectivă și a susținut că nu i-ar permite să-și prezinte cererile și să-și exercite pe deplin dreptul la apărare, transmite IPN.

În cadrul ședinței de joi, instanța a prezentat mai multe cereri formulate de Creangă, inclusiv cu privire la claritatea învinuirii și la unele aspecte din rechizitoriu. Instanța a dispus anexarea acestora la materialele cauzei, urmând să fie analizate ulterior. Nemulțumit de modul în care s-a desfășurat examinarea, inculpatul a solicitat recuzarea judecătorului, invocând încălcarea dreptului la apărare.

Cauza este examinată în procedură generală, iar în cadrul ședinței a continuat cercetarea probelor acuzării. Procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță, a prezentat materiale care vizează presupusele întâlniri și discuții dintre Ion Creangă și Dmitri Chelov, precum și informațiile și documentele pe care Creangă i le-ar fi transmis acestuia. Procurorul susține că fostul funcționar ar fi transmis și informații privind UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană, precum și mai multe documente ce țineau de domeniul apărării.

Printre materialele despre care acuzarea susține că ar fi fost transmise se numără proiecte de legi și acte din domeniul apărării și securității statului, documente bugetar-fiscale și materiale legate de procesul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, procurorii susțin că, în cadrul unor întâlniri conspirative, ar fi fost transmis inclusiv proiectul de hotărâre a executivului cu privire la strategia națională de apărare pentru perioada 2024-2034.

Acuzarea a solicitat apoi amânarea ședinței pentru a asigura prezența martorilor care urmează să fie audiați, iar instanța a admis cererea. Procurorul nu a făcut publice numele persoanelor care urmează să fie audiate, dar a precizat că printre martorii acuzării se numără angajați ai Parlamentului și alte persoane, inclusiv persoane publice.

***

Amintim că Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024, într-un dosar pentru trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Potrivit acuzării, în perioada 2023-2024, Creangă ar fi furnizat asistentului atașatului militar al ambasadei Federației Ruse la Chișinău de la acea vreme informații pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, contra cost. Acesta a fost reținut în flagrant, atunci când primea de la diplomatul rus 500 de dolari. PCCOCS a transmis cauza penală în instanță în noiembrie 2024.

În dosar mai sunt vizați un polițist de frontieră și soția acestuia. Polițistul de frontieră, care a fost suspendat din funcție, ar fi avut întâlniri conspirative repetate cu același angajat al misiunii diplomatice ruse, iar soția lui ar fi facilitat întrevederile celor doi.

Pe 2 august 2024, Ion Creangă a fost plasat în arest preventiv, iar în februarie 2025 a fost transferat în arest la domiciliu. Începând cu 12 august 2025, fostul funcționar a fost eliberat din arest la domiciliu și se află sub control judiciar, fără drept de a părăsi municipiul Chișinău.

Ex-funcționarul parlamentar pledează nevinovat.

Facebook/Vasile Tofan

Nivelul apei în Nistru și Prut continuă să scadă. Hajder: „Situația rămâne complicată”

Situația hidrologică de pe Nistru și Prut rămâne complicată. Nivelul apei din lacurile de acumulare Novodnestrovsk și Stânca-Costești a continuat să scadă în ultima săptămână, din cauza debitelor reduse și a lipsei precipitațiilor. Precizările au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, vineri, 4 septembrie, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, în perioada 28 august – 3 septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk, din Ucraina, au intrat, în medie, doar 33 de metri cubi de apă pe secundă. În același timp, deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, conform deciziei Comisiei Nistrene.

Astfel, nivelul apei din lac a scăzut cu încă 25 de centimetri, ajungând la cota de 111,72 metri, considerată critică. Principala cauză este lipsa precipitațiilor în partea superioară a bazinului hidrografic al Nistrului.

O situație similară se înregistrează și pe râul Prut. În lacul de acumulare Stânca-Costești, aportul mediu de apă a fost de 14 metri cubi pe secundă, în timp ce deversările au ajuns la 26 de metri cubi pe secundă.

În consecință, nivelul apei din lac a scăzut cu 28 de centimetri, până la cota de 83,38 metri.

Având în vedere că situația rămâne complicată, reiterăm apelul nostru de a utiliza apa rațional și responsabil, până la depășirea riscurilor hidrologice pe termen scurt și mediu”, a transmis Gheorghe Hajder.

Totodată, ministrul a menționat că, în paralel, autoritățile identifică și înlătură barajele și construcțiile ilegale care blochează cursurile de apă. De asemenea, continuă lucrările de curățare și decolmatare a albiilor râurilor, consolidarea infrastructurii hidrotehnice a lacurilor de importanță națională și actualizarea datelor privind sursele alternative de apă de suprafață și subterană.

screenshot

Premierul a povestit cum a încercat să vândă țigări în Olanda: „Au înțeles că nu sunt contrabandist, dar student amărât”

Premierul Vasile Tofan a povestit cum, în perioada studenției în Olanda, a încercat să vândă țigări pentru a câștiga bani din diferența de preț dintre R. Moldova și Rotterdam. El a povestit acest lucru la ceremonia aniversară dedicată celor 35 de ani de la fondarea Serviciului Vamal al R. Moldova, menționând că a fost o experiență din care a avut de învățat. În același discurs, oficialul s-a referit la o experiență legată de Serviciul Vamal din R. Moldova. Totodată, în contextul apelurilor sale de la începutul mandatului de a reduce cheltuielile bugetare, a mulțumit instituției pentru că a ales să facă ceremonia modest.

La începutul discursului său, premierul a mulțumit Serviciului Vamal „pentru faptul că a răspuns apelului din partea Guvernului de a ține aceste manifestări într-o manieră respectuoasă, care pune accent pe celebrare, dar, în același timp, cu modestie”. „Poate inițial era o idee să facem o manifestare mai pompoasă, într-un palat mai mare, și domnul Vrabie și-a dorit să o facă mai corespunzătoare la cei 35 de ani, dar îi sunt foarte recunoscător că dumnealui a arătat deschidere și a făcut-o mai modest. Pentru că mi se pare, acest cadru, lângă biroul Serviciului, sub acești copaci, cu copiii care strigă alături, nu neapărat este mai prost, pentru că focusul trebuie să fie nu pe măreția palatului, știți, și bogăția fourchette-ului”, a adăugat Tofan.

Ulterior, Tofan a povestit cum a încercat să vândă țigări în Olanda.

„Eram student sărac în Olanda, dar foarte sărac. Și ca fiecare student sărac, încerci să găsești să faci niște bani. (…) M-am uitat care e prețul țigărilor la Rotterdam, prețul țigărilor în Moldova. Am cumpărat două cartușe, le-am pus pe un site de anunțuri în Olanda. Două zile mai târziu, am fost contactat de biroul vamal. Au venit la mine acasă, m-au întrebat ce-i cu anunțul meu, m-au întrebat dacă am un depozit undeva, m-au rugat să vadă subsolul casei. Era o cameră de cămin, nici nu avea subsol. Au stat de vorbă cu mine 10 minute. Au înțeles că nu sunt eu contrabandist, dar sunt student amărât care a încercat și el să câștige 10 euro și m-au lăsat să plec”, a relatat premierul.

Tofan a spus că această experiență a fost una din care a avut de învățat.

„Experiența asta a rămas cu mine, pentru că mi-am spus: uite, totuși, cât de exigent, dar și respectuos poate să fie un serviciu public. Nu au insistat să-mi dea o amendă. Au înțeles că, mă rog, e un student care a călcat puțin pe alături. (…) Pentru mine e un învățământ important, pentru că eu cred că asta-i scopul unui serviciu public, mai ales al unui serviciu de control: acolo unde este risc mare, unde este abuz – să intervii. Acolo unde sunt mici greșeli – să fii mai tolerant. Și cred că e provocarea asta inclusiv pentru noi, să ne focusăm nu atât de mult, maniacal focusat, pe procedură, dar să ne focusăm în primul rând pe riscuri. Resursele mici pe care le avem noi să le canalizăm acolo unde riscurile sunt mai mari și unde abuzurile sunt mai mari”, a comunicat premierul.

Ulterior, Tofan a povestit despre un alt caz legat de vamă, care a avut loc în 2022.

„Țineți minte perioada asta când erau tiruri interminabile la frontieră? (…) Erau bătăi între șoferi, erau oameni aduși la disperare după 5-6 zile stat acolo, nedormit, nespălat, nemâncat. (…) Lucram pentru un vinificator atunci și aveam câteva tiruri blocate și ne ardeau contractele acolo, cu marele retail românesc. Am avut tentația să sun pe cineva și chiar am obținut telefonul domnului Talmazan de atunci. Nu-l cunoșteam. Știți, și m-am gândit să sun, să nu sun. Am principiul acesta, totuși, să nu intervin, să nu sun. N-am sunat. Din fericire, situația s-a rezolvat. (…) Rugămintea mea e să ajungem la un sistem care să nu necesite sunete”, a comunicat Tofan.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: