Summitul “Tranziție verde și corectă” în Republica Moldova: un pas spre viitorul durabil

În zilele de 12-13 martie 2025, la Chișinău s-a desfășurat Summitul „Tranziție verde și corectă“, care a reunit peste 100 de organizații ale societății civile din domeniul mediului, tineretului, culturii, drepturilor omului, pieței muncii, precum și mass-media. Evenimentul a devenit o platformă pentru schimb de experiență, discuții despre angajamentele Republicii Moldova în domeniul dezvoltării durabile, crearea parteneriatelor și atragerea surselor de finanțare pentru inițiative din domeniul mediului. Summitul a fost organizat de New Democracy Fund. 

Participanții la eveniment au avut parte de interacțiuni intense, dezbateri și discuții. Prima zi s-a axat pe politica privind clima Republicii Moldova, implicarea societății civile, creșterea gradului de conștientizare și formarea opiniei publice cu privire la acțiunile climatice. În cea de-a doua zi, participanții summitului au dezvoltat idei de proiecte și au inițiat noi parteneriate între sectoare.Prezent la eveniment, Ambasadorul Regatului Danemarcei Søren Jensen a menționat: “Pe măsură ce Republica Moldova se îndreaptă spre aderarea la Uniunea Europeană, alinierea la standardele de durabilitate a mediului, eficiență energetică și creștere ecologică este esențială. Acest proces contribuie, de asemenea, la tranziția Republicii Moldova către tehnologii mai curate și mai eficiente, care vor reduce consumul de energie, costurile energiei electrice pentru întreprinderi și gospodării, precum și emisiile de dioxid de carbon. Astfel, investind în energia regenerabilă, cum ar fi energia eoliană, solară, biomasa și îmbunătățind eficiența energetică, Moldova își poate reduce dependența de importurile de energie străină și își poate spori independența și securitatea energetică, reducând vulnerabilitatea în lumina provocărilor geopolitice actuale cu care ne confruntăm.”

Discuțiile la summit au fost organizate în cadrul a cinci sesiuni tematice: Abordarea Republicii Moldova privind tranziția verde și corectă. Prima sesiune a summitului a fost dedicată analizei situației actuale, progresului și provocările în domeniul tranziției verzi și corecte a Republicii Moldova cu accent pe anumite contribuții naționale. Potrivit lui Grigore Stratulat, Secretar de stat la Ministerul Mediului a Republicii Moldova, obiectivul Moldovei până în anul 2030 este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 71% față de 1990, iar până în 2035, cu 75%. Cel mai ambițios obiectiv al statului este atingerea neutralității climatice până în anul 2050, ceea ce necesită investiții considerabile, două treimi dintre acestea urmând să provină din sectorul privat.

Participanții au obținut o imagine clară a stării actuale și a priorităților țării, dar și s-au informat despre proiectele actuale implementate și planificate la nivel guvernamental, bilateral și multilateral. Carolina Novac, Secretar de stat la Ministerul Energiei a Republicii Moldova, a vorbit despre lansarea Fondului pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial, primul mecanism financiar de acest tip din Moldova, care oferă soluții concrete pentru renovarea și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale, inclusiv blocuri locative și case individuale. Acest fond este un exemplu de finanțare mixtă, care combină granturi și împrumuturi, pentru a sprijini cetățenii în tranziția către energie mai eficientă și mai sustenabilă.

Angajamente climatice și rolul inițiativelor civice. În cadrul sesiunii participanții au analizat angajamentele naționale și internaționale ale Republicii Moldova, proiectele actuale și planificate, precum și principalele provocări și oportunități. O atenție deosebită a fost acordată Contribuțiilor Naționale Determinate (CND) actualizate ale Moldovei și conformitatea acestora cu Acordul de la Paris. De asemenea, s-a pus accent pe educație, pregătirea specialiștilor în domeniu inclusiv în domeniul ecologic, ca o prioritate guvernamentală. Reprezentanții Ministerului Mediului a Republicii Moldova au prezentat prioritățile strategice și au discutat mecanismele de implicare a societății civile în implementarea politicilor climatice, accentuând despre conștientizarea fiecăruia în vedea schimbărilor climatice. De asemenea, a fost abordat rolul mass-media în promovarea agendei de mediu, inclusiv cele mai bune practici ale jurnalismului de investigație și necesitatea desfășurării campaniilor de informare în domeniu.  

Rolul parteneriatelor în agenda de mediu. Unul dintre subiectele importante în asigurarea dezvoltării durabile au fost parteneriatele public-privat-social și colaborarea între diverse sectoare și organizații, care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de mediu, reducerea emisiilor și protejarea biodiversității. Participanții la sesiune au remarcat că doar prin eforturi comune și înțelegerea intereselor reciproce se pot fi găsite soluții sustenabile pentru viitor.

Rolul dialogului social și alianțelor în dezvoltarea durabilă. Sesiunea a patra s-a axat pe experiența sindicatelor în asigurarea justiției sociale în tranziții, inclusiv în tranziția verde protejând lucrătorii prin recalificare, perfecționare și protecție socială. O atenție deosebită a fost acordată experienței sindicale daneză și internațională, modul în care companiile își pot îmbunătăți eficiența și reduce deșeurile în procesele lor de producție, importanța implicării lucrătorilor, a optimizării proceselor de producție și a găsirii unor modalități de minimizare a deșeurilor și maximizare a câștigurilor, cât și necesitatea întreprinderilor de a adapta metodele de lucru la schimbările din industria modernă.

În ultima sesiune – Susținerea noilor inițiative de protecție a mediului, experții au discutat despre proiectele educaționale, culturale și de informare la nivel local și internațional care vizează sensibilizarea cu privire la dezvoltarea durabilă. Experții au discutat despre modul în care gândirea critică și dialogul sunt direct corelate cu schimbările societății și despre cum pot deveni vectori ai culturii. Educația adaptată, proiectele practice, campanii de informare în rândul tinerilor și colaborarea între generații sunt esențiale pentru sensibilizarea și schimbarea durabilă. Consiliul Național al Tineretului din Moldova a prezentat campania „Tineret pentru Planetă” pentru a crește gradul de conștientizare și gândirea critică a tinerilor în promovarea dezvoltării durabile în comunitățile lor, vizând tinerii cu privire la schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă. Tinerii au participat, de asemenea, la un concurs de fotografie, care a avut ca rezultat o expoziție ce evidențiază problemele de mediu și interacțiunea între generații.

A doua zi a Summitului “Tranziție verde și corectă”  s-a centrat pe propunerile de proiecte, crearea relațiilor de parteneriat și cooperarea pentru dezvoltarea durabilă. Participanții au luat parte la întâlniri rapide de networking, discuții tematice și lucru în grup pe idei de proiecte, inclusiv un atelier pentru tineri despre inițiative legate de climă. De asemenea, în cadrul evenimentului, Fundația NDF a lansat o solicitare de susținere a inițiativelor care promovează tranziția verde și corectă în țară.Despre New Democracy Fund:  New Democracy Fund (NDF) a fost înființat în 2020 de către Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca ca răspuns la provocările democratice din țările din vecinătatea estică. De atunci, NDF a acționat pentru a consolida dezvoltarea democratică în regiune, oferind părților interesate ale societății civile instrumente, metodologii, sprijin și cunoștințe pentru a consolida reziliența și a răspunde la condițiile locale diverse aflate în schimbare rapidă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cântărețul britanic Chris Rea a încetat din viață. Avea 74 de ani

Chris Rea, artistul britanic cunoscut pentru piese precum Driving Home for Christmas și The Road to Hell, a murit luni, 22 decembrie. Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt al familiei, scrie BBC. Muzicianul avea 74 de ani.

„Cu o imensă tristețe anunțăm moartea iubitului nostru Chris. El s-a stins din viață liniștit, astăzi, într-un spital, după o scurtă suferință, fiind înconjurat de familie”, a anunțat purtătorul de cuvânt al familiei.

Artistul britanic fusese diagnosticat cu cancer pancreatic și a suferit o intervenție chirurgicală de extirpare a pancreasului în 2001. În 2016, Rea a suferit un accident vascular cerebral, însă și-a continuat activitatea muzicală. Un an mai târziu, a fost internat în spital direct de la propriul concert din Oxford, după ce și-a pierdut cunoștința în timpul spectacolului.

Chris Rea a cunoscut succesul la sfârșitul anilor ’70 și în anii ’80. De-a lungul carierei sale, Rea a lansat 25 de albume de studio, dintre care două – The Road To Hell (1989) și Auberge (1991) –  au ajuns pe primul loc în topurile britanice. Artistul este cunoscut mai ales pentru piese precum The Road To Hell, Driving Home For Christmas, Josephine, On the Beach, Fool (If You Think It’s Over) și Let’s Dance.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol/Politico

Oficial: data la care locuitorii orașelor Orhei și Taraclia își vor alege primarii

Pe 17 mai 2026, locuitorii orașelor Orhei și Taraclia își vor alege noii primari. Decizia a fost adoptată de Comisia Electorală Centrală, pe 22 decembrie.

Scrutinul are loc după ce, la începutul lunii decembrie, oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul cunoscut drept „Frauda bancară”, a anunțat retragerea sprijinului politic pentru primarii afiliați. La scurt timp, și-au anunțat demisia Tatiana Cociu, primărița de Orhei, și Veaceslav Lupov, primarul de Taraclia.

Amintim că ambii foști primari au participat la proteste și evenimente organizate de Ilan Șor și formațiunile politice afiliate acestuia, atât în Republica Moldova, cât și la Moscova. Atât Cociu, cât și Lupov au acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi blocat dezvoltarea orașelor pe care le-au condus.

În reacție, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a declarat că, indiferent de decizia lui Șor de a-și retrage sprijinul politic, instituțiile statului nu vor opri procesele penale împotriva acestuia până la restabilirea justiției. Potrivit PAS, gruparea criminală condusă de Șor „nu a urmărit niciodată dezvoltarea economică reală, ci doar să destabilizeze țara”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol/digi24.ro

UE prelungește sancțiunile economice împotriva Rusiei și adaugă pe lista neagră un judecător și un procuror

Uniunea Europeană prelungește cu încă șase luni, până la 31 iulie 2026, sancțiunile economice impuse Federației Ruse, în contextul continuării războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Decizia a fost luată astăzi, 22 decembrie, de Consiliul Uniunii Europene.

Tot astăzi, UE a impus măsuri restrictive împotriva a două persoane din sistemul judiciar rus – judecătorul Dmitri Gordeev și procurorul Ludmila Balandina – considerate responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului, reprimarea societății civile și subminarea democrației și a statului de drept în Rusia. Potrivit UE, prin acțiunile lor repetate, cei doi au contribuit la reducerea la tăcere a disidenței și la legitimarea narațiunilor oficiale care asimilează criticarea autorităților ruse sau sprijinul pentru Ucraina cu extremismul sau terorismul.

Sancțiunile economice ale UE, introduse inițial în 2014 și extinse semnificativ după februarie 2022, includ restricții în domeniile comerțului, finanțelor, energiei, tehnologiei, transporturilor și bunurilor de lux. De asemenea, acestea prevăd interzicerea importului de țiței rusesc transportat pe mare, excluderea mai multor bănci rusești din sistemul SWIFT și suspendarea activității unor instituții media susținute de Kremlin. Măsuri suplimentare permit combaterea eludării sancțiunilor.

Persoanele sancționate astăzi sunt supuse înghețării activelor, interdicțiilor de călătorie și restricțiilor privind accesul la fonduri sau resurse economice din UE.

Uniunea Europeană precizează că va menține toate măsurile restrictive atât timp cât Federația Rusă continuă să încalce normele fundamentale ale dreptului internațional și este pregătită să adopte sancțiuni suplimentare, dacă va fi necesar.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, pe 24 februarie 2022, UE a adoptat 17 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Săptămâna trecută, liderii europeni s-au angajat să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, însă nu au ajuns la un consens privind utilizarea activelor rusești înghețate drept garanție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

„Vă vom găsi, vă vom reține și vă vom trimite acasă”. Interviu cu chargé d’Affaires Nick Pietrowicz, despre migrația ilegală în SUA și Moldova

La începutul lunii decembrie, administrația Trump a publicat noua Strategie de Securitate Națională a SUA. Documentul definește migrația ilegală drept una dintre principalele pericole în adresa securității Statelor Unite. În scurt timp, subiectul este discutat și la Chișinău: însărcinatul de afaceri al SUA Nick Pietrowicz a adus subiectul în atenția publică în cadrul unui interviu la postul public de televiziune, iar ulterior – și în cadrul unei întrevederi cu ministra de Interne a Republicii Moldova, Daniella Misail-Nichitin. Jurnalista Nicoleta Găină a avut ocazia să discute cu chargé d’affaires Nick Pietrowicz despre acest subiect. L-am întrebat de ce înăspresc SUA politica de migrație și care ar putea fi consecințele pentru moldovenii aflați în Statele Unite. De asemenea, de ce Ambasada SUA vorbește tot mai des despre riscuri pentru Moldova. Răspunsurile – în interviul NewsMaker.

Domnule Pietrowicz, într-un interviu recent ați avertizat Republica Moldova în legătură cu aducerea forței de muncă ieftine și ilegale. Care este contextul acestui mesaj? Are Statele Unite vreo evaluare care să indice un risc iminent pentru Moldova, având în vedere că țara nu este considerată, cel puțin în prezent, o destinație majoră pentru migrația ilegală?

Contextul este că Statele Unite, pornind de la propria noastră experiență în domeniul migrației și al problemelor asociate, în special cu migrația ilegală, recunosc faptul că aceasta este o problemă serioasă, care se poate dezvolta lent, pe o perioadă lungă de timp, și poate deveni și mai gravă. În ceea ce privește Moldova, în prezent țara are implementate numeroase măsuri pentru prevenirea migrației ilegale. Noi îndemnăm Moldova să ia în considerare pericolele migrației necontrolate sau excesive, care a fost o problemă în întreaga Europă și, de fapt, în întreaga lume, și să ia în calcul și efectele negative ale anumitor tipuri de migrație. Desigur, despre aspectele pozitive ale migrației se vorbește frecvent, însă constatăm că, prea des, statele din întreaga lume nu analizează suficient și dezavantajele migrației necontrolate și excesive.

Vă referiți la refugiații ucraineni sau la refugiați din alte țări?

Mă bucur că ați menționat situația refugiaților ucraineni în Moldova, pentru că acesta este un exemplu încurajator. Eforturile Moldovei de a primi refugiați din Ucraina sunt demne de laudă și reprezintă o poveste care nu a fost spusă suficient în Occident, inclusiv în Statele Unite. Consider că ceea ce a făcut Moldova, primind oameni din Ucraina în acest moment de nevoie, este lăudabil. Chiar în această dimineață am fost la Tiraspol și am auzit cum oamenii din comunitate i-au primit pe ucraineni acum trei ani și continuă să o facă. Cu câteva săptămâni în urmă am fost în zona Comrat și am auzit aceeași poveste. Aud acest lucru și de la diplomați care vizitează localități precum Cahul și Bălți, în întreaga Republică Moldova. Oamenii și-au deschis casele și, în multe cazuri, și portofelele pentru a-i primi pe refugiații ucraineni. Acest lucru este distinct de problema migrației necontrolate sau, cu atât mai mult, a migrației ilegale.

„Eforturile Moldovei de a primi refugiați din Ucraina sunt demne de laudă”

Din perspectiva Statelor Unite, cum ar arăta o politică de imigrație sănătoasă pentru o țară mică și vulnerabilă, precum Republica Moldova?

Aș prefera să nu le spun moldovenilor exact cum să-și guverneze propria țară. Mai degrabă, pot face sugestii bazate pe experiența Statelor Unite, care este, desigur, diferită, având în vedere că suntem o țară mult mai mare. Totuși, unele probleme legate de migrație sunt universale. Atunci când aduci oameni în țara ta din alte părți sau, și mai periculos, când aceștia intră singuri, încălcând legea, acest lucru subminează adesea stabilitatea statelor. Apar distorsiuni economice. Apar probleme de coeziune socială. O țară se poate schimba. Și, așa cum ați menționat, Moldova este mică și s-ar putea schimba foarte repede.

Permiteți-mi să subliniez că actualul guvern al Moldovei, guvernele anterioare și actori din întreg spectrul politic au discutat această problemă și iau inițiative pentru a aborda migrația la toate nivelurile. Noi îi încurajăm să continue în acest sens.

Într-un interviu ați menționat fenomenul „brain drain”. Cum sunt văzuți moldovenii în Statele Unite în prezent, având în vedere climatul politic actual și politicile de imigrație mai stricte?

Brain drain se referă la fenomenul în care oamenii părăsesc o țară și iau cu ei capitalul intelectual acumulat acolo. Cunoaștem bine acest fenomen în Statele Unite. Am fost beneficiari ai lui. Din câte înțeleg, Moldova a lansat programe pentru a aduce oamenii înapoi acasă, ceea ce este o idee excelentă, deoarece există moldoveni în întreaga lume care au dobândit anumite competențe, au acumulat experiență și au ceva resurse financiare pe care le-ar putea aduce înapoi în Moldova. Acest lucru ar fi un beneficiu pentru Republica Moldova. M-ați întrebat cum îi vedem pe moldoveni în Statele Unite. Îi vedem pe oamenii din alte țări la fel cum îi vedem pe toți ceilalți: ca indivizi. Nu punem etichete. Și este important de menționat că, în prezent, în Statele Unite există o inițiativă majoră de identificare, reținere și expulzare a fiecărei persoane care se află ilegal în țara noastră. Nu contează dacă vin din Moldova sau din Mongolia. Dacă se află ilegal pe teritoriul nostru, dacă au depășit termenul vizei sau au trecut frontiera fără permisiune, îi vom găsi și îi vom trimite pe toți înapoi.

În contextul noii Strategii de Securitate Națională a SUA, ar trebui studenții sau muncitorii moldoveni să se aștepte la schimbări – de exemplu, în privința vizelor, documentelor sau a unor noi proceduri?

Vestea bună pentru moldoveni este că rata de eliberare a vizelor în Moldova s-a îmbunătățit în ultimii ani. Însă există și un context istoric: ați menționat moldovenii care călătoresc pentru muncă sau alte scopuri. Există un istoric al depășirii termenului vizelor în Statele Unite de către această categorie, ceea ce este regretabil. Nu ne dorim persoane care încalcă legea în țara noastră, dar acest lucru este regretabil și pentru moldoveni, pentru că face obținerea unei vize la Ambasada SUA mult mai dificilă. Am un mesaj pentru acei moldoveni care au decis să își depășească viza și să rămână în Statele Unite. Mulți ani s-ar fi putut simți confortabil. Poate au crezut că, pentru că vorbesc fluent engleza sau locuiesc într-o zonă rurală, sau pentru că prietenii și vecinii lor americani sunt bucuroși să îi aibă acolo, nu li se va întâmpla nimic. Le transmit același mesaj pe care îl transmitem tuturor celor care se află ilegal în țara noastră: „Vă vom găsi, vă vom reține și vă vom trimite acasă.”

„Nu contează dacă vin din Moldova sau din Mongolia. Dacă se află ilegal pe teritoriul nostru, dacă au depășit termenul vizei sau au trecut frontiera fără permisiune, îi vom găsi și îi vom trimite pe toți înapoi”

Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, aveți date despre câți cetățeni ai Republicii Moldova se află în prezent în proceduri de verificare, reexaminare sau deportare?

Oricine se află ilegal în Statele Unite este investigat, iar noi îi vom găsi, îi vom aresta și îi vom trimite acasă. În ceea ce privește Moldova, așa cum facem de ani de zile, cooperăm cu autoritățile moldovene pe aspecte operaționale. De exemplu, în ultimul an, Moldova ne-a ajutat să localizăm două persoane care se ascundeau în Moldova de justiția americană, iar noi le-am readus. Chiar în această săptămână, am colaborat cu autoritățile Republicii Moldova pentru a returna un fugar moldovean care a intrat ilegal în Statele Unite din Mexic, a comis alte infracțiuni în țara mea și a fost ulterior prins de autoritățile americane.

În acest context, pe măsură ce politicile de imigrație ale SUA devin mai stricte, cum vă asigurați că acestea nu încurajează, neintenționat, viziuni xenofobe în străinătate, inclusiv în Moldova?

Politicile noastre sunt menite să mențină America în siguranță și sunt politici perfect rezonabile, care pun securitatea mai presus de orice altceva. Și, așa cum am spus mai devreme, este important de subliniat că acestea nu sunt politici motivate de xenofobie, deoarece nu este vorba despre naționalitate. Este vorba despre faptul că nu dorim persoane aflate ilegal pe teritoriul nostru, fie că sunt moldoveni sau mongoli. Nu este vorba despre străini în general. Este vorba despre cei care încalcă legea. Despre cei care decid că pot intra pe furiș în țara noastră sau pot ignora regulile de viză. Aceștia sunt cei vizați de aceste politici noi și perfect rezonabile. Persoanele care doresc să vină în Statele Unite să urmărească Cupa Mondială, să meargă la Disney World, să investească în America sau să viziteze Washington D.C., le primim cu brațele deschise și suntem bucuroși să le avem ca vizitatori. Cei afectați sunt cei care trec ilegal frontiera sau care își încalcă vizele.

Noua Strategie de Securitate Națională a SUA afirmă că era migrației în masă s-a încheiat. Cum va afecta această abordare relațiile SUA cu parteneri precum Moldova? Se așteaptă ca aliații să își înăsprească și ei politicile de migrație?

Anticipăm că, pe măsură ce migrația evoluează la nivel global, state precum Moldova vor trebui să își adapteze legislația și cadrul normativ. Există inițiative în Moldova – am menționat mai devreme eforturile de a încuraja revenirea diasporei, care sunt foarte încurajatoare. Poate că Moldova ar trebui, de asemenea, să se gândească la protejarea cetățeniei, pentru a păstra cetățenia moldovenească pentru cei care trăiesc aici. Moldova a rezistat timp de 35 de ani influențelor externe – fie că vorbim de Kremlin sau de alți actori. Moldovenii au luptat pentru a-și construi țara și propria identitate. Nu compromiteți acest lucru permițând unor persoane din afară să vă invadeze țara, să vă schimbe tradițiile, cultura, sărbătorile și să facă Moldova mai puțin moldovenească. Statele Unite își doresc ca Europa să rămână europeană. Moldova este europeană. Vorbesc aici într-un sens non-politic și ne dorim să rămâneți astfel.

„Persoanele care doresc să vină în SUA să urmărească Cupa Mondială, să meargă la Disney World, să investească sau să viziteze Washington D.C., le primim cu brațele deschise”

Strategia mai spune că statele trebuie să controleze cine intră pe teritoriul lor. Ce sprijin practic pot oferi Statele Unite Moldovei pentru gestionarea migrației și a presiunilor regionale? De exemplu, evenimentele recente au arătat că Moldova are nevoie de scanere moderne și drone pentru supravegherea frontierelor. Credeți că SUA ar putea ajuta în acest sens?

Am ajutat și continuăm să ajutăm de 35 de ani și suntem foarte mândri de acest efort. Recunoaștem că Moldova are probleme legate de frontieră, că este o țară de tranzit și că numărul persoanelor care intră ilegal este în creștere, iar noi dorim să ajutăm din punct de vedere tehnic. De exemplu, în prezent finalizăm un program de 15 milioane de dolari care va îmbunătăți serviciile de comunicații de urgență între structurile de securitate, inclusiv autoritățile de frontieră. Dorim să ajutăm și la nivel operațional. Am menționat mai devreme că lucrăm pentru a identifica fiecare persoană aflată ilegal în Statele Unite, iar acest lucru îi include și pe cei care se ascund de justiție în Moldova. Îi vom găsi și îi vom aduce înapoi.
Știm, din cooperarea excelentă pe care am avut-o cu autoritățile din Moldova, că acestea vor face același lucru pentru orice cetățean american care încearcă să se ascundă în Moldova.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Mulțumesc.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


screenshot

Alăptare, dosare și justiție: protestul unei judecătoare la CSM și reacția magistraților

Judecătoarea Marina Rusu, care a revenit la serviciu cu program redus pentru a-și putea alăpta copiii mici, dar este nemulțumită de volumul de lucru mare care îi este repartizat, a protestat la sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe 22 decembrie. Ea a avut și o discuție încinsă cu președintele CSM, Sergiu Caraman. El a spus că procentul de dosare care îi este repartizat magistratei ține de prevederile Regulamentului privind distribuirea aleatorie a dosarelor, iar modificarea documentului este de competența Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a precizat că CSM a elaborat o serie de amendamente la Regulament, pentru a-l adapta la realitățile actuale, care urmează a fi trecute prin procedurile prevăzute de lege și ulterior – adoptate. Totodată, Caraman a menționat că ziua de muncă a judecătoarei are 3 ore și jumătate și nimeni nu are dreptul să o rețină peste program.

Marina Rusu a organizat un protest tăcut la sediul CSM, unde a venit împreună cu unul dintre copiii săi. La manifestație i s-au alăturat câțiva actuali și fosți angajați din sistemul justiției, inclusiv Igor Hlopețchi, avocatul Partidului „Moldova Mare”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, și ex-magistrata Victoria Sanduța.

Cu regret am constatat, de-a lungul carierei mele, că în situația în care tu ești incomod acestui sistem, el are multe posibilități să te pedepsească și să te pună la punct numai prin faptul că, da, tu ai dreptul de contesta. Dar acel drept de a contesta durează ani. Și, de exemplu, dacă nu ești în situație vulnerabilă, cum am fost eu și atunci și acum… Acum alăptez la sân doi copii și sunt nevoită să procesez 100% de volum de dosare cu salariu de jumătate și cu timp care este modificat prin ordinului președintelui Judecătoriei Chișinău. Eu, efectiv, activez și am dreptul să activez 3 ore și jumătate. Și vreau să vă spun că în așa situație, când ești vulnerabil, tu nu ai timp să aștepți ani. (…) În așa situație, peste 2-3 luni, judecătorul… și eu conștientizez că o să mă înglodez așa, că orice persoană care vine în instanță poate depune plângere și să aibă dreptate”, a declarat Marina Rusu în timpul manifestației.

Aceasta a mai precizat că, anterior, în privința sa au fost pornite proceduri disciplinate pentru neexaminare în termen.

Manifestanții au mers și în incinta sediului Consiliului Superior al Magistraturii, unde Rusu a avut o discuție încinsă cu președintele CSM, Sergiu Caraman.

Aceasta i-a spus că, deși are stabilit un program de lucru redus, i-ar fi repartizat același volum de muncă ca și judecătorilor care activează că program complet.

De asemenea, Marina Rusu a relatat un caz în care a stat peste program pentru că îi fusese repartizată o cauză privind ordonanța de protecție pentru o victimă a violenței în familie, care a necesitat mai mult timp pentru examinare decât doar cele 3 ore și jumătate pe care are dreptul să le lucreze. „Eu vă înțeleg foarte bine că am acest drept: eu pot, ora 17:00 să mă duc. Anume pe această problemă am menționat. Că eu sunt nevoită să aleg. (…) Și știți cum, pentru mine nu este atât de ușor să spun „doamna victimă a violenței în familie, așteptați până mâine, că eu nu pot”, a spus ea.

În replică, președintele CSM a spus: „Eu vreau să vă întreb: dar colegii dvs cum procedează? (…) Dar dacă s-ar fi ajustat această repartizare, asta ar fi însemnat că dvs. nu ați mai fi examinat ordonanțe de protecție? Ce ar fi schimbat asta? Dvs. ați fi avut, ca exemplu, nu două ordonanțe de protecție, dar una. Și dacă era exact asta, cum procedați dvs? În cazul acela procedați diferit? Asta-i funcția de judecător și noi ne asumăm atunci când venim în funcția de judecător”.

Sergiu Caraman a precizat că, prin ordinul președintelui Judecătoriei Chișinău, în cadrul căreia activează Rusu, ziua de muncă a magistratei a fost redusă la 44% până la 31 ianuarie 2027. Iar de la 1 ianuarie 2027 la 50% până în anul 2034.

Potrivit lui, în prezent, judecătoare are un program de lucru de 4 ore, cu o pauză pe 30 de minute pentru alăptare. „Și de jure, și de facto aveți dreptul să activați 3 ore și jumătate. Și cunosc cu siguranță că nimeni nu v-a obligat să rămâneți după aceste 3 ore și jumătate”, a declarat el.

Caraman a declarat că președintele Judecătoriei Chișinău nu poate diminua procentul de dosare care îi este repartizat Marinei Rusu fiindcă acest aspect ține de Regulamentul privind distribuirea aleatorie a dosarelor al CSM.

El a menționat că Consiliul Superior al Magistraturii intenționează să modifice Regulamentul, pentru a-l adapta la realitățile din prezent, și a elaborat o serie de amendamente. Potrivit lui, amendamentele urmează să fie consultate cu corpul judecătoresc, iar ulterior vor fi supuse consultărilor publice.

Modificarea acelui regulament trebuie făcută respectând toate principiile legale de modificare a unui regulament, pentru că regulamentul este un act normativ, nu este un act prin care se soluționează un caz individual, cum ar fi cazul doamnei Marina Rusu. De aceea, Consiliul Superior al Magistraturii a găsit de cuviință să coordoneze modificările la acel regulament… Și nu am inacționat, dar am acționat rapid. Din practica Consiliului Superior al Magistraturii, o să puteți vedea că niciunul dintre regulamente nu a fost a elaborat și aprobat, și discutat tot într-o săptămână sau 20 de zile”, a spus Caraman.

Precizăm că judecătoarea Marina Rusu are șapte copii, dintre care cinci sunt minori. Cel mai mic copil are sub 2 ani. Anterior, magistrata a relatat pe Facebook că a decis să revină la serviciu cu program redus și pauză necesară pentru alăptare, însă, în realitate, primește același volum de lucru ca un angajat cu program complet.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: