Reuters

UE va aloca €700 mii pentru migranții blocați la frontiera Belarusului

Uniunea Europeană va aloca €700 mii pentru ajutorul persoanelor vulnerabile care sunt blocate la frontiera Belarusului cu țările UE, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Din această sumă, €200 de mii vor fi direcționați către Crucea Roșie și Semiluna Roșie. Mijloacele financiare vor ajunge în principal către Crucea Roșie, care va oferi migranților ajutorul de care au nevoie, inclusiv mâncare, seturi de igienă, prosoape și produse de primă necesitate.

În afară de asta, UE poartă negocieri cu partenerii din organizațiile umanitare pentru repartizarea banilor rămași – €500 mii. 

Criza migranților

Amintim că, pe fundalul relațiilor tensionate dintre Belarus și Lituania, Letonia și Polonia, s-a produs o criză provocată de migranții originari din Siria și Irak, care intenționează să ajungă în UE.

La începutul lunii iulie, Alexandr Lukașenko a declarat că Belarus nu va mai opri migranții ilegali care vor să pătrundă în spațiul european, întrucât, din cauza sancțiunilor „nu sunt nici bani, nici puteri”. Pentru a bloca accesul numărului mare de refugiați, Letonia, Lituania și Polonia au început să construiască garduri la frontiera cu Belarus.

Din 8 noiembrie, situația s-a înrăutățit. Atunci pe internet a fost publicată o înregistrare video în care se vede cum un număr mare de refugiați s-a adunat pe teritoriul netru din apropierea punctului de trecere „Bruzgi” de la frontiera belaruso-poloneză. Potrivit estimărilor, este vorba de peste 2000 de oameni. Cu circa 300 de metri înainte de punctul de trecere, migranți au intrat în pădure și au instalat acolo o tabără. După câteva zile, pe 15 noiembrie, au părăsit tabăra și s-au adunat la punctul „Bruzgi”. Potrivit diferitor date, numărul migranților a ajuns la 3,5 mii.

Pe 16 noiembrie, migranții au încercat să ia cu asalt frontiera. Aceștia au aruncat cu pietre în oamenii legii, care au răspuns cu tunuri cu apă. Tentativa a eșuat, iar migranții au instalat o tabără chiar lângă punctul de trecere. Ambele părți au anunțat victime, iar Polonia și Belarus au inițiat dosare penale.

Ulterior, o parte dintre refugiați s-a adresat la Centrul creat de autoritățile belaruse. Alte circa 1000 de persoane au refuzat să părăsească punctul de trecere și au rămas în tabăra improvizată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

„Pentru ce merite?”: Dodon a comentat nominalizarea Maiei Sandu la Premiul Nobel pentru Pace

„Pentru ce merite?” – astfel a comentat liderul socialiștilor, Igor Dodon, propunerea unui deputat norvegian de a o nominaliza pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Premiul Nobel pentru Pace. Fostul șef al statului a declarat pentru NewsMaker că are o „poziție dublă” față de această inițiativă.

„Știți, eu am o poziție dublă, vă spun sincer. Prima: când un moldovean este nominalizat, pentru Moldova este un lucru bun. A doua întrebare e pentru ce merite? Nu prea văd merite, dar faptul că un moldovean este desemnat, este un lucru bun”, a declarat Igor Dodon pentru NM.

Amintim, Maia Sandu a fost propusă pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace de către Arild Hermstad, deputat în Parlamentul Norvegiei și lider al Partidului Verzilor. Potrivit acestuia, șefa statului a fost propusă pentru rolul său în apărarea democrației, a statului de drept și a păcii în Republica Moldova. Propunerea a generat un val de reacții atât în spațiul public din Republica Moldova, cât și în România. În timp ce unii au salutat inițiativa, alții au criticat-o, acuzând mass-media că ar fi transformat un „gest birocratic individual” într-o știre „națională”.

***

În fiecare an, Comitetul Nobel norvegian primește câteva sute de nominalizări pentru Premiul Nobel pentru Pace. În 2025, de exemplu, Institutul Nobel a înregistrat 338 de candidați pentru Premiul Nobel pentru Pace. Cel mai mare număr de nominalizări a fost înregistrat în 2016, când au fost 376 de candidați.

După discutarea tuturor nominalizărilor eligibile, este întocmită o listă scurtă a celor mai interesante și demne candidaturi. De regulă, Comitetul ia o decizie abia în cadrul ultimei sale ședințe, înainte de anunțarea laureatului sau laureaților anului, la începutul lunii octombrie. Comitetul urmărește obținerea unui consens în selectarea laureatului Premiului Nobel pentru Pace. În rarele situații în care acest lucru nu este posibil, decizia este luată prin vot cu majoritate simplă.

De-a lungul timpului, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unor personalități precum Martin Luther King Jr., Nelson Mandela, Dalai Lama, Barack Obama sau Uniunea Europeană, dar și organizații precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Programul Alimentar Mondial.

În 2025, Premiul Nobel a fost câștigat de Maria Corina Machado. Aceasta a transmis însă distincția, în ianuarie, președintelui SUA Donald Trump.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: