rubryka.com

Un moldovean care lucra în Ucraina va compărea pe banca acuzaților pentru răpirea lui Chaus

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a finalizat urmărirea penală și a trimis în instanța de judecată dosarul de învinuire a unui cetățean moldovean, care a contribuit la răpirea fostului judecător ucrainean, Mykola Chaus, în aprilie 2021. Inculpatul are vârsta de 30 de ani și a făcut serviciul militar în forțele speciale naționale. Acesta lucra în Ucraina, de unde ar fi fost racolat.

Inculpatul are vârsta de 30 de ani și a făcut serviciul militar în forțele speciale naționale. Acesta muncea în Ucraina în calitate de agent de pază al unui local, atunci când în februarie curent a fost racolat de grupul de persoane, care au participat ulterior la activitățile infracționale. Conform sarcinilor, după ce a revenit în Moldova, bărbatul a cules mai multe informații despre domiciliul, modul de viață și itinerarele zilnice ale membrilor familiei fostului judecător ucrainean Chaus, care le-a transmis comanditarilor. Ulterior, tot la instigarea organizatorilor, a identificat mai multe imobile pe care le-a închiriat, a achiziționat trei mijloace de transport pe care le-a pus la dispoziția autorilor crimei.

Persoanele cu care a conlucrat și le-a pus la dispoziție bunurile menționate sunt din afara țării și au folosit mijloacele de transport inclusiv pentru a avea posibilitate să comită infracțiunea de răpire în privința a două persoane concomitent (fostul judecător și agentul său de pază) și cu scopul de a pune în dificultate procesul ulterior de investigații.

Anterior, inculpatul a fost reținut și plasat în arest preventiv, începând din luna mai 2021. Recent, acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii PCCOCS, astfel încât acum, odată cu diminuarea riscurilor invocate anterior, continuă să fie cercetat penal în arest la domiciliu, sub supravegherea poliției, cu aplicarea unui șir de măsuri restrictive.

Prezenta cauză a fost disjunsă din dosarul de bază, ce-i vizează pe restul figuranților, cu privire la care investigațiile sunt în continuă desfășurare.

„Este de menționat că, în acest dosar penal, procurorii au adresat autorităților din Ucraina mai multe cereri de comisie rogatorie, corespunzător etapelor de avansare a investigațiilor coroborate cu informațiile expuse publicului larg. Până la moment, însă, procurorii din Ucraina nu au venit cu o reacție oficială”, se arată în comunicatul PCCOCS.

Potrivit legii penale a Republicii Moldova, răpirea a două sau mai multe persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 la 10 ani.

***

Nicolae Ceaus a lucrat timp de 15 ani la Judecătoria Dnepropetrovsk din Kiev, cunoscută pentru sentințele controversate în cazul activiștilor Maidan, dar și alte dosare de rezonanță. În septembrie 2016 Rada Supremă de la Kiev a decis să permită reținerea judecătorului, după ce a fost acuzat de către autoritățile din Ucraina de luare de mită în valoare de 150.000 de dolari. El a fugit din țară și a solicitat azil politic în Republica Moldova. Pe 3 aprilie avocatul său, Iulian Balan a anunțat că acesta a fost răpit din curtea blocului în care locuia la Chișinău.

La ședința parlamentului din 9 aprilie a fost constituită o comisie de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean.

Pe 9 mai, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că a fost reținut un complice în cazul răpirii fostului judecător Nicolae Ceaus. Acesta a fost plasat în arest pentru 30 de zile.

Pe un canal de Telegram creat recent cu numele Chaus au fost publicate mai multe adresări video în care apare acesta. Soția sa, însă, și-a exprimat îngrijorarea și susține că maniera în care acesta apare nu îi este caracteristică.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a confirmat pentru NM că a expediat o comisie rogatorie către autoritățile din Ucraina în privința dosarului penal intentat pe faptul răpirii fostului judecător al acestui stat, Nicolae Ceaus. De asemenea, PCCOCS a precizat că organele de drept din Ucraina au solicitat informații suplimentare de la Chișinău, însă au refuzat, la rândul lor, să ofere Chișinăului detalii despre unii cetățeni ucraineni.

Jurnaliștii de la RISE Moldova și portalul ucrainean „Слiдство.инфо” au desfășurat o investigație despre răpirea fostului judecător ucrainean Nicolae Ceaus. Aceștia au intrat în posesia datelor din pașaport ale unor cetățeni ai Ucrainei, care ar face parte din cadrul serviciilor speciale din țara vecină și care ar putea avea legătură cu acest caz.

Pe 17 iunie, deputatul Vasile Năstase, președintele Comisiei parlamentare de anchetă care a investigat circumstanțele răpirii lui Ceaus, a dat citire concluziilor. Comisia a recomandat demiterea directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), pe care îl acuză de „inactivitate”. De asemenea, deputații au recomandat Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) să întocmească o notă de protest Ucrainei în legătură cu acțiunile diplomaților ucraineni acreditați în Republica Moldova.

Pe 30 iulie, Nicolae Ceaus a fost găsit și reținut într-un sat din regiunea Vinnița, Ucraina. Pe 5 august 2021, Curtea Supremă Anticorupție a Ucrainei a dispus plasarea sa în arest la domiciliu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: